Vătămare corporală din culpă. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU Sentinţă penală nr. 442 din data de 13.03.2013
Obiect: vatamare corporala din culpa, faptă prevăzută de art. 184 al.1 si 3 C.p.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 754/P/2010 din 19.01.2012 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 2091/180/2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului II pentru săvârșirea infracțiunii de vatamare corporala din culpa, faptă prevăzută de art. 184 al.1 si 3 C.p.
În fapt, prin actul de sesizare, s-a reținut că in data de 12.01.2010 in jurul orelor 17.44 in timp ce conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare BC 75 YAC pe timp de noapte cu vizibilitate redusa datorita precipitatiilor si carosabilului umed , la apropierea trecerii de pietoni situata la KM 278+80 m in interiorul loc. N. B, nu a adaptat viteza la conditiile de trafic si la restrictiile impuse pe acel sector de drum ( 56 km-h) si nu a acordat prioritate de trecere partii vatamate TC aflata regulamentar in traversare pe trecerea de pietoni. Ca urmare a impactului a rezultat vatamarea corporala a acesteia, pentru vindecarea leziunilor fiind necesare un numar de 40-45 zile de ingraijiri medicale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 2091/180/2012.
În cursul cercetării judecătorești în conformitate cu dispozițiile art. 323 Cpp și art. 69-74 Cp a fost audiat inculpatul, care a recunoscut săvârșirea faptei.
Potrivit art. 326 Cpp a fost audiată partea vătămată care a declarat că, că se constituie parte civilă cu suma de 520.000 lei din care 20.000 lei, daune materiale și 500.000 lei daune morale .Spitalul Judetean , s-a constituit parte civila cu suma de 3.556,95 lei (fl. 45 dos. fond), Serviciul de Ambulanta ,cu suma de 506,35 lei (fl. 46 dos. fond), iar Spitalul Clinic de Urgenta , cu suma de 3.792,89 lei.
Instanța a procedat la audierea martorilor IS și IA.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
In data de 12.01.2010 in jurul orelor 17.45 inculpatul se deplasa la volanul autoturismului in localitatea N. B, jud. Bacau, pe banda 1 de mers a directiei B-B. Pe banda a doua a aceleiasi directii de mers circula un alt autovehicul. Ajungand in apropierea trecerii de pietoni situata la km 278+80 m in loc. N. Balcescu inculpatul nu a observat ca in acelasi moment, se angajase in travesarea strazii, pe trecerea de pietoni ce era presemnalizata , partea vatamata TC dinspre stanga catre dreapta. Intrucat afara lapovita, era ceata asa cum precizeaza martorul IV (inculpatul nu a putut frana in timp util, vizibilitatea fiindu-i redusa datorita prezentei pe banda a doua de rulare a aceluiasi sens de mers a unui alt autovehicul, iar partea vatamata a fost acrosata frontal si aruncata spre dreapta in afara carosabilului. Inculpatul a oprit imediat, iar partea vatamata a fost transportata la spital cu salvarea. Soferul a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.TC a suferit leziuni pentru a căror vindecare a necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale, fiind internata ulterior in mai multe unitati medicale.
Pe tot parcusul procesului penal inculpatul a avut o atitudine sincera , redand constant amanunte legate de evenimentul rutier. Ulterior producerii accidentului rutier s-a deplasat la spital pentru a se interesa de starea de sanatate a victimei asa cum rezulta din declaratiile inculpatului si ale partii vatamate.
In vederea lamuririi cauzei sub toate aspectele a fost dispusa efectuarea unei expertize medico-legale de catre S.M.L. Concluziile acestui raport de expertiza releva urmatoarele aspecte: Turic Cristina prezinta diagnosticul " Vechi fracturi cotil drept, ram ischio si ilio pubian drept, consolidate cu coxartroza incipienta dreapta si gonartroza postraumatica stanga, fara deficiente motorii in prezent. Pacienta este compensata si nu prezinta infirmitate fizica sau psihica legate de evenimentul rutier. Pacienta nu are alte indicatii medico-chirurgicale si starea clinica actuala nu-i afecteaza comportanetul si modul de viata obisnuit al persoanei. Timpul de ingrijiri medicale ramane neschimbat de 40-45 zile";.
In timpul urmaririi penale a fost dispusa de catre organul de urmarire penala efectuarea unei expertize tehnice . S-a concluzionat ca viteza de deplasare a autoturismului anterior impactului a fost de 56 km/h. Totodata s-a mai aratat ca inculpatul avea obligatia de a acorda prioritate pietonului care se afla in deplasare. Conducatorul auto putea evita aparitia starii de pericol daca la apropierea de marcajul trecerii de pietoni reducea viteza astfel incat sa poata efectua manevre care sa permita traversarea in siguranta a pietonului, manevre previzibil necesare in conditiile de trafic premergatoare starii de pericol.
Situația de fapt reținută de instanță se probează cu:
-palngerea si declaratiile partii vatamate ,-declaratiile inculpatului de recunoasterea a faptelor; declaratia martorului, raport de expertiza tehnica, raport de expertiza medico-legala .
În drept, fapta inculpatului II care din culpă, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale în materia circulației pe drumurile publice, a produs părții vătămate TC leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal.
Potrivit alin. 3, infracțiunea de vătămare corporală din culpă este mai gravă dacă fapta este urmarea nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere din materia circulației pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a încălcat obligația prev. de art. 123 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 R aprobat prin H.G. 1391/2006, în vigoare la data săvârșirii faptei, în sensul că acesta avea obligatia sa circule cu viteza care sa nu depaseasca 30 km/h avand in vedere ca se afla in localitate, iar potrivit art. 100 al.3 lit. b din OUG 195/2002 R avea obligatia sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 184 alin. 1 și alin. 3 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de lovire a părții vătămate. Urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 40-45 de zile de îngrijiri medicale. Prin raportul de constatare medico-legală (filele nr. 23 din dos. de urm. penala), s-a stabilit că partea vătămată prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier; s-a stabilit că pentru vindecarea acestor leziuni sunt necesare un număr de 40-45 de zile de îngrijiri medicale. Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate este dovedită prin probatoriul administrat, concluziile raportului de expertiză tehnică confirmând faptul că între viteza de deplasare neadaptată la condițiile de drum și, există fără echivoc raport de cauzalitate directă.
În temeiul art. 345 al.2 C.p.p., având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prev. de lege, urmează să dispună condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cp și anume: gradul de pericol social al faptei , împrejurările concrete în care a fost comisă fapta ( conditii meteo nefavorabile, iluminatul public nu functiona).
Instanța va avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și care a recunoscut săvârșirea faptei, împrejurari ce vor fi reținute ca circumstanțe atenuante conform art. 74-76 Cp în temeiul cărora instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu amenda penala.
În baza acestor criterii, instanța apreciază că pedeapsa amenzii penale in cuantum de 2.000 lei este aptă să răspundă scopurilor prevăzute de 52 cp.
Latura civila
Partea vatamata TC s-a constituit parte civila in procesul penal cu urmatoarele sume : 20.000 lei reprezentand daune materiale si 500.000 lei daune morale, Spitalul Judetean de Urgenta s-a constituit parte civila cu suma de 3.556,95 lei, Serviciul de Ambulanta cu suma de 506,35 lei iar Spitalul Clinic de Urgenta "cu suma de 3.792,89 lei.
Instanta constata ca asiguratorul de raspundere civila S.C. G. a inaintat partii vatamate o propunere de despagubire pentru daune morale in cuantum de 20.000 lei demers rama sfara vreun rezultat.
In baza dispozițiilor art. 54 alin.4 și ale art. 55 din Legea nr. 136/1995, privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurator de răspundere civilă, iar raporturile juridice dintre societățile de asigurare și asigurat au la bază o solidaritate tacită, stabilită prin convenție, (răspundere contractuală)care dă dreptul persoanelor păgubite prin producerea accidentelor să pretindă, în baza art. 55 alin.1 și 3din Legea nr. 136/1995, despăgubiri atât celor răspunzători de producerea acestora cât și direct asiguratorului de răspundere civilă -art.44 din Legea nr. 136/1995.
Potrivit art. 49 din legea nr. 136/29.12.1995, așa cum a fost modificată inclusiv prin Legea nr. 304/2007 și Legea nr. 71/2011, privind asigurările și reasigurările în România, asiguratorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite pentru accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.
Potrivit art. 50 din Legea asigurărilor și reasigurările în România, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de desdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces.
Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedură penală, ,, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, ea poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile";.
Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și intr-un termen rezonabil, de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.
Din definițiile date, atât în literatura juridică română cât și în cea străină, rezultă că trăsăturile esențiale ale prejudiciilor morale sunt rezultatul încălcării ilicite a unor drepturi extrapatrimoniale; nu se exprimă prin pierderi pecuniare, materiale, se manifestă însă prin suferințe fizice sau psihice pe care le resimte partea vătămată și nu pot fi evaluate în bani.
Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca și repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate părții vătămate trebuie să constituie întotdeauna o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite și pot fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă și fără exagerări.
Prejudiciul moral cauzat este apreciat de judecător nu în bani, ci după criterii proprii naturii acestuia, cum ar fi importanța prejudiciului, durata menținerii consecințelor vătămării, intensitatea durerilor fizice și psihice. Dacă gravitatea prejudiciului moral este important, conform aprecierii instanței, atunci indemnizația trebuie să fie și ea considerabilă, pentru a fi efectiv reparatorie, compensatorie.
Niciodată nu se impune stabilirea unei indemnizații de reparare exacte, pentru a repara un prejudiciu moral, ci se impune stabilirea unei indemnizații care poate oferi, prin utilizarea sa, o satisfacție compensatorie suficientă persoanei vătămate.
Aceste prejudicii morale, constând în suferințe pur psihice, care se regăsesc și în cauza de față au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferințelor psihice diferă de la individ la individ, în funcție de echilibrul și sensibilitatea sa psihică, nivelul intelectual, vârstă, sex, etc.
Limitele minime de despăgubire stabilite de către Comisia de supraveghere a Asigurărilor constituie sumă minimă de asigurare dar nu obligă, în lipsa unor probe și a unor convingeri bazate pe probe și argumente întemeiate, instanța de judecată să le și acorde în acest cuantum pentru despăgubiri civile al căror cuantum stabilit cade doar in atributul instanței de judecată.
Instanta apreciază că în cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părții civile.
Importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială, părții civile, impun netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă și echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.
Pentru aceste motive instanta va admite actiunea civila, obligand asiguratorul la plata urmatoarelor sume : partii civile TC suma de 5.000 lei cu titlul de daune materiale si suma de 10.000 lei cu titlul de daune morale, 1.500 lei reprezentand onorariu avocat , părților civile Spitalul Judetean de Urgenta suma de 3.556,95 lei. Serviciului de Ambulanta suma de 506,35 lei si Spitalului Clinic de Urgenta "i suma de 3.792,89 lei actualizate la data executării , reprezentând prețul serviciilor medicale furnizate părții vătămate TC .
Va constata că inculpatul a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.189, 191 al. 1 Cpp