Vătămare corporală. După ascultarea inculpatului, instanţa poate admite, prin încheiere, cererea de judecare potrivit procedurii abreviate, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 320¹ C. pr. pen.-1968.
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă penală nr. 300 din data de 10.12.2013
Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Vătămare corporală . Coautori. Disjungerea cauzei. Procedura simplificată în cazul recunoașterii de vinovăție. Disjungerea cauzei. Procedură de drept comun. Suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii
Prin rechizitoriul nr. 1113/P/2011 din data de 22.04.2013, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților B G și B I C pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, constând în aceea că i-au cauzat părții vătămate D D G leziuni vindecabile în 55 - 57 zile de îngrijiri medicale.
În cauză s-a dispus întocmirea unor referate de evaluare a inculpaților minori de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.
Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul B I C a declarat că solicită judecata în procedura simplificată prevăzută de art. 320 indice 1 Cod procedură penală-1968, învederând că recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.
Față de declarația inculpatului B I - C de recunoaștere a vinovăției, instanța a admis cererea de judecare în procedura prevăzută de art. 320 indice 1 Cod procedură penală-1968 și a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul B G și formarea unui nou dosar.
Cauza disjunsă a fost înregistrată sub nr. 1567/316/2013 la data de 28.06.2013.
Inculpatul B G, legal citat, s-a prezentat în instanță la termenul de judecată din data de 28.11.2013.
În cursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul și audiați martorii din lucrări.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că inculpații B G, B I C și partea vătămată D D G locuiesc în comuna S, județul Galați. În seara zilei de 13.07.2011, în jurul orelor 2100, partea vătămată D D G, întors recent din Spania, s-a întâlnit cu mai mulți prieteni, printre care și martorii C Ș și M Ghe, pe podețul situat în fața locuinței numitului R D. În timp ce aceștia stăteau de vorbă, și-a făcut apariția inculpatul B G. În urma unor discuții contradictorii purtate de cei doi, partea vătămată D D G i-a aplicat inculpatului B G o lovitură cu pumnul în zona feței. Acesta nu a ripostat și a plecat acasă, unde i-a povestit fratelui mai mare, B I C, cele întâmplate.
A doua zi, respectiv 14.07.2011, în jurul orelor 2130 B G și D D G s-au întâlnit în același loc ca și în seara precedentă. Aici se aflau și martorii M Ghe, C Ș și R P. B Ge l-a sunat pe fratele său care a venit și a abordat-o pe partea vătămată D D G, cerându-i o justificare pentru lovitura pe care i-o aplicase fratelui său. Fără să spună nimic, partea vătămată D D G l-a lovit și pe acesta, cu pumnul, în zona feței, după care a luat-o la fugă în centrul comunei. Cei doi frați au început să alerge după el, urmărindu-l, până când acesta, din neatenție s-a împiedicat de bicicleta martorului S S, care trecea prin zonă și a căzut pe marginea drumului. În acest moment inculpatul B I C a început să-l lovească cu pumnii și picioarele, peste tot corpul. În cele din urmă, victima a reușit să se ridice și să scape, refugiindu-se în curtea martorului R D.
Conform certificatului medico-legal nr. 936 din 21.07.2011 al Serviciului Clinic de Medicină Legală Galați, leziunile suferite de partea vătămată D D G au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure, estimându-se un număr de 55 - 57 de zile de îngrijiri medicale, pentru vindecare.
Fapta inculpatului B G de a aplica lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate D D G cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare circa 55 - 57 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal-1968.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului B G, în temeiul textului de lege sus-menționat, instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 100 și art. 72 Cod penal.
În raport de gradul de pericol social concret al faptei, de modalitatea și împrejurările comiterii acesteia (pe fondul unui conflict preexistent între partea vătămată și fratele inculpatului) având în vedere persoana părții vătămate și comportamentul contrar normelor de conviețuire socială al acesteia precum și persoana inculpatului, instanța urmează a aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre limita minimă prevăzută de lege redusă cu o treime conform prevederilor art. 320 indice 1 alin. 7 Cod procedură penală-1968.
Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal "pedeapsa accesorie constă în interzicerea tuturor drepturilor prevăzute la art. 64, iar în conformitate cu aliniatul al doilea al aceluiași articol, condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a - c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei (…)";.
Deși, art. 71 alin. 2 din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constând în întârzierea tuturor drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a - c Cod penal, instanța constată că, raportat la circumstanțele speței, întârzierea drepturilor de a alege și a dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii nu răspund niciuneia dintre dezideratele enumerate de art. 52 din Codul penal privind scopul pedepsei.
Astfel, în afara oricărei conexiuni cu faptele imputate inculpatului și fără a justifica o măsură de corectare pe viitor a comportamentului acestuia, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege și a dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii apare ca fiind o măsură penală incidentă, prin automatismul legii, în domeniul vieții private a persoanei condamnate. Or, o atare ingerință trebuie să își găsească justificarea în necesitatea intervenției, precum și în scopurile reclamate de o asemenea măsură într-o societate democratică.
Potrivit dispozițiilor art. 8 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului "orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private (……), iar punctul 2 prevede că " nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru siguranța națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea drepturilor și libertăților altora";.
Având de soluționat conflictul dintre norma națională română, reprezentată de art. 71 alin. 2 din Codul penal, și norma europeană, reprezentată de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că aplicarea automată a pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a alege și a dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura acesteia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, reglementată de dreptul penal român, în absența oricărui control exercitat de către instanțele judecătorești, nu îndeplinește cerințele enunțate de art. 8 pct. 2 din Convenție.
În speță, instanța constată că, față de natura infracțiunilor comise de inculpatul B G, interzicerea dreptului de a alege și a dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, nu constituie o măsură necesară într-o societate democratică, neavând nicio legătură cu securitatea națională, siguranța publică bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora, singurele valori de natură a justifica ingerința.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal -1968 pe durata executării pedepsei principale începând cu împlinirea vârstei de 18 ani.
Având în vedere că inculpatul B G a fost plecat din luna aprilie 2013 în Italia și întrevederea cu acesta nu s-a realizat, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați, a apreciat în referatul de evaluare întocmit în cauză că nu poate face referire la factorii care influențează sau pot influența conduita generală a inculpatului.
Față de cele expuse și reținute, instanța a apreciat că scopul educativ preventiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate.
În consecință, în temeiul disp. art. 81 și 110 Cod penal-1968, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de un an și va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal-1968.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal-1968, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
