Furt ( art. 208 alin. 1 Cod penal-1968). Violare de domiciliu (art. 192 alin. 1 Cod penal-1968). Lovire sau alte violenţe ( art. 180 alin. 2 Cod penal-1968).
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă penală nr. 285 din data de 05.12.2013
Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Furt. Violare de domiciliu. Lovire sau alte violențe. Concurs real de infracțiuni. Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Declarațiile inculpaților făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente, conform art. 69 Cod proc. pen. -1968
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, județul Galați nr.1208/ P/ 2011 din data de 19.06.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M R C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev de art. 208 alin. 1 cod penal,infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 cod penal și infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 cod penal..
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tîrgu Bujor sub nr. 1488/316/2013 la data de 20.06.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că inculpatul M R C locuiește în comuna B, județul Galați și nu are ocupație.
În ziua de 08.08.2011, în jurul orei 1600, martora D C, concubina învinuitului, a intrat cu un copil mic în brațe în curtea părții vătămate St P, din aceeași localitate, la invitația acestuia, care s-a oferit să o împrumute cu o suma de 10 lei pentru a-și cumpăra medicamente. M R C, aflat sub influența băuturilor alcoolice, își urmărea concubina și a intrat pe poartă în curtea lui S P, fără acordul acestuia. A lovit-o pe partea vătămată cu pumnii în zona feței, apoi a luat un scăunel din lemn cu care l-a lovit din nou pe S P în spate și peste mână, în timp ce martora a fugit în spatele casei. Inculpatul s-a dus după concubină dar s-a întors imediat și a continuat să o lovească pe partea vătămată după care a părăsit curtea.
Resimțindu-se în urma loviturilor primite, S P a chemat ambulanța care l-a transportat imediat l-a spital. Văzând că partea vătămată a fost luată de acasă, M R C s-a întors imediat în locuința acesteia de unde a sustras următoarele bunuri pe care le-a pus într-un sac de rafie: 15 bonuri de pâine, două mașini de tocat carne, o mașină de făcut suc de roșii, o coarbă de găurit lemn, 20 spirale de găurit, o rindea de tâmplărie, un calapod de cizmărie, trei ciocane din fier, un aparat radio cu ceas, șurubelnițe și alte bunuri de uz personal. Când a ieșit din curte, inculpatul a fost surprins de martorul P N, vecin cu partea vătămată. Martorul i-a cerut să se oprească, l-a întrebat ce face acolo iar învinuitul a aruncat sacul cu bunurile sustrase, spunându-i lui P N "ia-l și tu pe-ăsta";, după care a plecat.
S P a fost internat la Spitalul clinic județean de urgență ,,Sf. Apostol Andrei"; Galați în perioada 08-12.08.2012, fiind examinat medico-legal.
Conform Certificatului medico-legal nr. 1132 din 17.08.2011 eliberat de Serviciul Clinic de Medicină Legală Galați partea vătămată Stoleru Pavel a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și posibil prin acțiunea unui corp cu margini tăioase. Leziunile pot data din 08.08.2011 și au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale, fără a pune în primejdie viața victimei.
Când partea vătămată s-a întors acasă, vecinul P N i-a înapoiat sacul de rafie cu toate bunurile care i-au fost sustrase; S P a estimat valoarea totală a acestora la suma de 1090 lei.
Situația de fapt a fost reținută de Parchet pe baza următoarelor mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate, proces-verbal de cercetare la fața locului din data de 26.08.2011,
- Certificatul medico-legal nr. 1132 din 17.08.2011 eliberat de Serviciul Clinic de Medicină Legală Galați, declarațiile martorilor.
Inculpatul, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță, fiind reprezentat de avocat din oficiu.
În cauză au fost administrate probatorii și au fost audiați martorii din rechizitoriu.
Art. 69 Cod proc. pen. -1968 prevede că declarațiile inculpaților făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. În cauză, declarațiile inculpatului sunt susținute de celelalte mijloace de probă respectiv cercetarea la fața locului, declarațiile martorilor și declarația părții responsabile civilmente.
Astfel din declarația martorului P N rezultă că la văzut personal pe inculpat ieșind din domiciliul părții vătămate având asupra sa un sac de rafie în care se aflau mai multe bunuri. Inculpatul când la observat pe martor a abandonat sacul și a fugit. Martorul declară că a înapoiat sacul părții vătămate care este vecinul său fără să verifice obiectele din interior. Declară martorul că vecinii i-au comunicat că partea vătămată se află la spital deoarece a fost bătut.
Martorii C C și S S au declarat că locuiesc în apropierea domiciliului părții vătămate și au auzit zarvă afară iar când au ieșit au văzut o salvare care îl ridica pe numitul S P și din spusele celor prezenți au auzit că acesta ar fi fost lovit de Mihăilă.
Martora D C deși a fost legal citată nu s-a prezentat iar în temeiul disp. art.327 c.pr.pen s-a dat citire declarației date de aceasta în dosarul de urmărire penală de unde rezultă că inculpatul este concubinul său și a lovit-o pe partea vătămată deoarece aceasta i-a împrumutat martorei o sumă de bani.
Din probatoriile administrate rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul se face vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa.
Susținerile apărătorului inculpatului potrivit cărora inculpatul nu se face vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa și se impune achitarea în temeiul disp. art.11 alin-. 2 rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală-1968 nu pot fi reținute deoarece din coroborarea tuturor probatoriilor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultă fără dubii că inculpatul a săvârșit faptele.
În drept, fapta inculpatului M R C, de a pătrunde fără drept, în curtea locuinței părții vătămate S P, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (1) Cod penal-1968.
Fapta inculpatului de a sustrage pe timp de zi mai multe bunuri gospodărești și de uz personal din locuința părții vătămate S P, în valoare totală de 1090 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal-1968.
Fapta M R C săvârșită în aceeași zi, de a o lovi pe partea vătămată S P, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal-1968.
La individualizarea pedepselor ce urmează să fie aplicate inculpatului M R C pentru infracțiunile reținute, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, urmările produse, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite și circumstanțele reale de săvârșire a faptei precum și faptul că inculpatul nu are antecedente penale.
Conform fișei de cazier, inculpatul nu are antecedente penale . Având în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, starea sa fizică, dezvoltarea sa intelectuală și morală și comportarea lui anterioară, instanța va alege să îi aplice inculpatului o pedeapsă, cu închisoarea.
Având în vedere criteriile menționate, instanța a dispus, în temeiul art. 192 alin. 1 Cod penal-1968, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea fiecărei infracțiuni de violare de domiciliu; pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal pedeapsa de 1 an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Conform disp. art.33 lit. a Cod penal-1968, faptele săvârșite de inculpat sunt în concurs real nefiind condamnat definitiv pentru niciuna dintre acestea , astfel că în temeiul disp. art.34 lit.b cod penal instanța va contopi pedepsele aplicate inculpatului de 6 luni închisoare , 1 an închisoare și 3 ani închisoare urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, care va fi aplicată inculpatului pe lângă fiecare infracțiune în parte, inclusiv pe lângă pedeapsa rezultantă, aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/ 1994.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, și în consecință, în temeiul art. 71 Cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., a interzis inculpatului, pe lângă fiecare pedeapsă în parte, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care, instanța a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prevăzute de art. 86/1 Cod penal-1968.
Pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 3 ani închisoare, se încadrează în dispozițiile art. 86/1 Cod penal-1968. Din fișa de cazier existentă la dosar, a rezultat că inculpatul nu are antecedente penale și în consecință nu este recidivist, îndeplinind, astfel, cerința prevăzută de art. 86/1 Cod penal-1968. În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art. 52 Cod penal, instanța a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. Dincolo de acest rol al condamnării, instanța a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale, familiare și profesionale ale inculpatului, ori rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate în raport cu semenii, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art. 86/1-86/2 Cod penal, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen calculat potrivit art. 86/2 alin. 1 Cod penal-1968.
De asemenea, instanța, în temeiul disp. art.86/3 alin 1 Cod penal-1968,a impus condamnatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Galați la termenele fixate,să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice infornații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
De asemenea, în temeiul art. 359 Cod procedură penală-1968, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 86/6 și 83 Cod penal-1968, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul acțiunii civile, instanța a constatat că, din actele depuse la dosarul cauzei de părțile civile, partea vătămată a suferit un prejudiciu datorită suferințelor fizice pe care le-a suportat astfel că instanța a admis cererea și a obligat inculpatul să plătească părțilot civile: S P- 2000 lei, Serviciul de Ambulanță Județean Galați - 788 lei reprezentând transport și cost solicitare și Spitalul Clinic de Urgență ,, Sf. Apostol Andrei,, Galați - 687,55 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală- 1968, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 650 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat , onorariul avocatului din oficiu în valoare de 200 lei, fiind achitat din fondurile Ministerului de Justiție.
