vatamare corporala(art.194 NCP).. Jurisprudență Infracţiuni; Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria CRAIOVA Sentinţă penală nr. 5475 din data de 20.11.2014
Titlu: vatamare corporala(art.194 NCP).
Tip speță: sentință penala
Număr speță:5475
Data speță: 20.11.2014
Domeniu asociat: infractiuni contra integritatii corporale.
Deliberand asupra cauzei penale deduse judecatii constată urmatoarele;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj cu numărul ……../P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., în final cu aplic. art. 38 alin.1 C.pen.,
În actul de sesizare s-a reținut că:
Fapta inculpatului A.C., constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoiești, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G. în vârstă de 70 de ani, cu consecința producerii unor leziuni trumatice care au necesitat 45 - 50 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală.
Fapta inculpatului A.C., constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoiești, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G., cu consecința tulburării ordinii și liniștii publice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C.pen.
Situația de fapt prezentată mai sus este susținută de următoarele mijloace de probă: declarații inculpat și persoană vătămată, raport de constatare medico-legală, certificat medico-legal, declarații martori, alte acte.
La data de 21.10.2014 inculpatului A.C. i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., potrivit cărora în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10). Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Nu a mai solicitat administrarea de probe în cursul judecății.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Potrivit art. 374 alin. 4 C.proc.pen., până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpata declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Instanța respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În acest caz instanța continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.
Starea de fapt este corect reținută prin actul de sesizare a instanței, rezultând din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală, probe însușite de inculpat, care a recunoscut în totalitate săvârșirea faptei.
Așa cum reiese din probatoriul administrat, la data de 28.06.2014, persoana vătămată B.G. în vârstă de 70 de ani a trecut prin dreptul barului administrat de martora B.F., punct de lucru aparținând BF DANIEL PROD SRL, unde se afla și inculpatul A.C. zis "….."; împreună cu martorul B.F.zis "….";.
Având în vedere faptul că între cei doi exista o stare conflictuală generată de furtul unei iepe ce aparținuse persoanei vătămate, inculpatul A.C. i-a reproșat aceste aspecte, iar discuțiile au degenerat în injurii.
Inculpatul s-a îndreptat către acesta și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței, doborându-l din picioare. Imediat ce persoana vătămată s-a ridicat, inculpatul i-a mai aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței, cu consecința căderii victimei.
În continuare, inculpatul s-a apropiat din nou de persoana vătămată ajungând-o în dreptul porții suspectei T.N., unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona capului și a toracelui, doborând-o la pământ.
După consumarea agresiunii, inculpatul A.C. a părăsit locul comiterii incidentului, având în vedere că pe uliță se strânseseră mai multe persoane.
Persoana vătămată B.G. a fost transportată cu o mașină de ocazie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, fiind internat în cadrul secției de Neuro-Chirurgie, unde a rămas internată în perioada 28.06.2014 - 15.07.2014, iar la data de 07.07.2014, acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, întrucât starea sa de sănătate se agravase.
În raportul de constatare medico-legală nr. …./A1/28.07.2014 s-a consemnat că actele de violență comise în ziua de 28.06.2014 asupra persoanei vătămate B.G., au avut următoarele consecințe, potrivit actului medico-legal întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova: "numitul B.G. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de un corpuri dure; leziunile traumatice au putut fi produse în data de 28.06.2014; leziunile traumatice necesită 45-50 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor; leziunile traumatice au pus în primejdie viața susnumitului."
În completare la raportul susmenționat, medicii legiști din cadrul Institutul de Medicină Legală Craiova au precizat că leziunile la nivelul capului care au pus în primejdie viața persoanei vătămate B.G. (hematomul cerebral extradural în zona parietal-stângă) s-au putut produce cu cea mai mare probabilitate prin lovire activă cu corp dur în zona cranio-facială, urmată de cădere și lovire corpuri dure, cu producerea leziunilor prin cădere în zona parietală.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul A.C. a recunoscut în mod nuanțat săvârșirea faptei, susținând că, anterior agresării persoanei vătămate B.G., a fost insultat de aceasta. Totodată, inculpatul a mai precizat că la data incidentului, persoana vătămată ar fi fost sub influența băuturilor alcoolice.
În drept, fapta inculpatului A.C. - constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoiești, pe fondul unui conflict spontan, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate B.G. în vârstă de 70 ani, cu consecința producerii de leziuni traumatice care au necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit.e din C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 din C.pen.
Fapta inculpatului A.C. - constând în aceea că în ziua de 28.06.2014, în timp ce se afla pe drumul public din com. Bratovoiești, a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate B.G., cu consecința tulburării ordinii și liniștii publice, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 din C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 din C.pen.;
Având în vedere că acțiunea violentă a inculpatului, realizează conținutul mai multor infracțiuni, în cauză sunt aplicabile disp. art. 38 alin.1 din C.pen. privind concursul formal de infracțiuni, respectiv disp. art. 41 alin.1 din C.pen., întrucât inculpatul a comis ambele infracțiuni în stare de recidivă.
La sancționarea faptei, instanța va reține că inculpatul a avut o atitudine sinceră atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta și va da relevanță juridică acestor împrejurări, prin aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen. cu privire la judecata în cazul recunoașterii vinovăției, având în vedere că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le recunoaște și le însușește.
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Din aceste considerente, în temeiul art. 194 alin. 1 lit. e C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul 371 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 38 alin.1 C.pen., art. 39 alin.1 lit.b C.pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului A.C., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care va adăuga un spor de 1/3 din restul pedepselor, respectiv 4 luni închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani si 4 luni închisoare, în regim de detentie.
În temeiul art. 72 C.pen. și art. 399 alin. 9 C.proc.pen., va deduce din pedeapsa închisorii durata reținerii, arestării preventive de la 06.08.2014 la zi.
În temeiul art.399 C.proc.pen., va menține măsura arestării preventive.
În temeiul art. 7 Legea nr. 78/2006, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.C..
Cu privire la latura civilă, conform art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Din analiza acestor prevederi legale reiese că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu cert și care să nu fi fost reparat încă, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența celui care a acționat.
Răspunderea civilă delictuală și răspunderea penală pot acționa concomitent, se pot cumula, deoarece prima se bazează pe ideea reparării unui prejudiciu, în timp ce răspunderea penală se bazează pe ideea pedepsirii unei fapte socialmente periculoase. Prin urmare, când infracțiunea este cauzatoare de prejudiciu, vom avea două acțiuni: o acțiune penală și o acțiune civilă, acestea putând fi soluționate și separat.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.
Față de dispozițiile legale citate mai sus, instanța, în baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen., va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, cu sediul în Craiova, str. Tabaci nr. 1, județul Dolj și va obliga inculpatul A.C. la plata sumei de 5545,36 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare B.G. cu dobânzile legale aferente de la data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului.
Privitor la pretențiile civile ale părții vătămate, instanța reține că inculpatul, persoana din cauza căreia partea civilă a suferit, este dator să despăgubească victima și prin plata unor daune morale în raport cu traumele psihice pe care aceasta le-a suferit în urma infracțiunii.
Rezoluția nr.75-7 a CE recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale concretizate în neplăceri cum sunt durerile fizice, insomniile, sentimentele de inferioritate, privarea de posibilitatea de a desfășura anumite activități recreative sau in caz de limitare a anumitor activități recreative (teatru, activități sportive, activități tip hobby, etc)
De asemenea, Recomandările Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniază, între altele, că principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a da o compensare victimei.
În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instanța va stabili întinderea, cuantumul daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prin apreciere, în raport cu criterii precum consecințele negative suferite de victimă în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care părții civile i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.
Având în vedere considerentele expuse, instanța, în baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen., va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă B.G., și va obliga inculpatul A.C. la plata sumei de 10000 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând daune morale, apreciind că față de circumstanțele săvârșirii faptei și conflictul preexistent între cei doi, suma este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral.
În temeiul art. 274 N.C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 194 alin. 1 lit. e C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen.
Condamnă pe inculpatul A.C.,fiul……, născut la …..domiciliat in …, CNP …….., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul 371 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., art. 41 alin. 1 C.pen.
Condamnă pe inculpatul A.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 38 alin.1 C.pen., art. 39 alin.1 lit.b C.pen.
Contopeste pedepsele aplicate inculpatului A.C., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care adauga un spor de 4 luni închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani si 4 luni închisoare, în regim de detentie.
În temeiul art. 72 C.pen. și art. 399 alin. 9 C.proc.pen.
Deduce din pedeapsa închisorii durata reținerii, arestării preventive de la 06.08.2014 la zi.
În temeiul art.399 C.proc.pen.
Menține măsura arestării preventive.
În temeiul art. 7 Legea nr. 78/2006, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.C..
În baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen.,
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, cu sediul în Craiova, str. Tabaci nr. 1, județul Dolj și obligă inculpatul A.C. la plata sumei de 5545,36 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare B.G. cu dobânzile legale aferente de la data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului.
În baza art 397 alin.1 rap. la art.19 C.proc.pen.,
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă B.G., domiciliat în ……și obligă inculpatul A.C. la plata sumei de 10000 lei despăgubiri civile către această partea civilă reprezentând daune morale.
În temeiul art. 274 N.C.p.p.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, rămâne în sarcina statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20.11.2014.
