Vătămare din culpă . Jurisprudență Circulaţie rutieră
| Comentarii |
|
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC Sentinţă penală nr. 412 din data de 05.03.2015
Conducerea autoturismului de către inculpat în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prevăzută de lege, accidentând-o pe partea vătămată și punându-i viața în pericol, reprezintă o infracțiune de pericol, existând cauzalitate între fapta ilicită și punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, mai ales că după producerea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei în condițiile în care partea vătămată era rănită, abandonând-o în drum.
Prin sentința penală nr.412 din 5 martie 2015, a fost condamnat inculpatul LC, la pedeapsa de două luni închisoare, în baza art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal, cu aplic. art. 320 indice 1 Cod proc. penal, art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, art. 74 alin. 1 Cod penal și art. 76 lit. b din Codul penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal, condamnă inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 lit. b din Codul penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal, condamnă inculpatul la un an și două luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal, contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an și două luni închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 din Codul penal.
În baza art. 81 alin. 1 și 2 din Codul penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev, de art. 82 din Codul penal și atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art. 83 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Încetează măsura liberării pe cauțiune dispusă prin decizia penală nr. 45 din 11 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr. … a Tribunalului Suceava - Secția Penală.
Deduce perioada arestării preventive de la 8 decembrie 2012, la 11 februarie 2013.
Obligă asigurătorul SC ERAR SA, la plata sumei de 13065,755 lei despăgubiri civile către Spitalul … (cu dobânda legală aferentă calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii la achitarea integrală a debitului).
Obligă asigurătorul SC ERAR SA, să achite părții vătămate SE suma de 5000 Euro sau contravaloarea în lei la data plății, reprezentând daune materiale și la 45.000 Euro sau echivalentul în lei la data plății reprezentând daune morale.
Obligă inculpatul la 1600 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată.
Asupra procesului penal constată că prin rechizitoriul nr. …, întocmit la data de 25 noiembrie 2013, a fost trimis în judecată inculpatul LC, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 184 al. 2 și 4 C. penal, art. 87 al. 1 și art. 89 al. 1, din OUG 195/2002, cu aplic. art. 33 din Codul penal.
S-a reținut că la data de 6 decembrie 2012, în jurul orelor 21,55, inculpatul LC conducea autoturismul proprietate marca VW Vento cu numărul de înmatriculare provizoriu …, pe DJ 176, din satul Strâmtura com. Vama din direcția Moldovița spre Vama, având ca pasager pe locul din dreapta față, de numita VPM. Ajungând la km 1+100 m și circulând pe un sector de drum neiluminat, inculpatul a surprins și accidentat pe partea vătămată SE, care se deplasa în calitate de pieton pa banda din dreapta în aceeași direcție de mers. Victima a fost acroșată cu partea dreaptă față a barei de protecție în zona gambei piciorului stâng, a fost preluată pe capotă și apoi pe geamul parbriz, fiind proiectată în final pe carosabil.
Inculpatul a oprit la locul accidentului pentru scurt timp, fără a încerca să-i acorde victimei primul ajutor, ori să sesizeze organele în drept despre accident, după care s-a urcat la volanul autoturismului și împreună cu VPM, s-a deplasat la locuința sa din cătunul … din com. ... Aici, în jurul orelor 0,35, a fost găsit de lucrătorii de poliție fiind identificat și autoturismul în cauză care era avariat și acoperit cu o pătură.
Imediat după sosirea echipei operative, inculpatul a fost testat, la orele 0,47, cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 1,03 ml/l, concentrație alcool în aerul expirat, situație în care a fost condus la Spitalul mun. CM. unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În urma analizei toxicologice a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie în sânge la prima probă de 1,95 gr/%o, iar la proba a doua de 1,8o gr./%o.
În cursul cercetărilor penale s-a efectuat o expertiză medico legală privind calculul retroactiv ala alcoolemiei, concluzionându-se că la data de 6 decembrie 210 la ora 21,55, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică aproximativă cuprinsă în intervalul 1,80- 1,95 gr.%0.
În urma accidentului, partea vătămată SE a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 110-120 de zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus viața în primejdie, fiind internat la Spitalul Județean .., întocmindu-se raportul de constatare medico legală nr. 166/CE/A1 din 7 decembrie 2012.
În urma analizei toxicologice/alcoolemie, s-a constatat că la orele 23,55, partea vătămată avea o alcoolemie în sânge de 2,75 gr./%0.
În vederea stabilirii cauzei și împrejurărilor producerii accidentului, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-judiciare care a concluzionat următoarele:
-viteza de circulație a autoturismului provizoriu SV 014524, condus de inculpat, în momentul premergător accidentului a fost de 60-70 km/h; inculpatul a încălcat prev. art. 102 pct. 37 al. 3 lit. a, din legea 49/2006, art. 123 lit.e, din regulamentul de aplicare a codului rutier și, posibil art. 7 din C. rutier;
-victima în persoana părții vătămate SE, în calitate de pieton a încălcat prev. art. 72 al. 1 din C rutier, și ale art. 166 din Regulamentul de aplicare a Codului rutier;
- dacă autoturismul ar fi fost condus cu viteza maximă legală admisă pe sectorul de drum pe care s-a produs accidentul, conducătorul acestuia, respectiv inculpatul, cu o alcoolemie de 1,90 gr/%0, putea evita producerea accidentului;
- în situația în care conducătorul auto nu ar fi consumat alcool, la viteza avută în fapt de 65-70 km/h, nu putea evita producerea accidentului;
- în cazul în care conducătorul auto nu ar fi consumat băuturi alcoolice și ar fi circulat cu viteza maximă legală admisă de 30 km/h, accidentul putea fi evitat;
- partea vătămată SE putea evita producerea accidentului dacă respecta normele rutiere referitoare la circulația pietonilor și se deplasa pe marginea din stânga a drumului public, pe direcția sa de mers.
În raport de cauzele și împrejurările producerii accidentului și de concluziile raportului de expertiză tehnico judiciară, s-a constatat că atât inculpatul cât și partea vătămată au avut o culpă comună în producerea accidentului rutier.
Față de gravitatea faptelor comise, inculpatul a fost reținut de lucrătorii de poliție o perioadă de 24 de ore iar apoi a fost prezentat Parchetului … cu propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale și arestare preventivă.
Prin încheierea nr.12 din 7 decembrie 2012, a Judecătoriei Câmpulung Mold. dată în dosarul nr. …, s-a dispus admiterea propunerii formulate de Parchetul … și arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile.
Prin decizia penală nr. 45 din 7 februarie 2013 a Tribunalului Suceava, dată în dosarul nr…., s-a dispus admiterea recursului formulat de inculpat iar in rejudecare s-a admis cererea de eliberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpat, stabilindu-i-se acestuia respectarea mai multor îndatoriri conf. art. 160 indice 8 al. 3 cu trimitere la art. 160 indice 2 al. 3, C. pr penală.
Fapta inculpatului care la de 6 decembrie 2012, in jurul orelor 21,55 în timp ce conducea autoturismul marca VW Vento cu numărul de înmatriculare provizoriu … pe DJ 176 din com. Vama, a surprins și accidentat pe partea vătămată SE, care se deplasa în calitate de pieton, după care inculpatul a părăsit locul producerii accidentului fără a anunța lucrătorii de poliție în condițiile în care partea vătămată a suferit leziuni care i-au pus viața în pericol și pentru a căror vindecare a avut nevoie de un număr de 120 de zile de îngrijiri medicale iar inculpatul avea o alcoolemie în sânge de 1,80 -1,95 gr/%0, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 814 al. 2 li 4 din C. penal, art. 87 al. 1 și art. 89 al. 1 din OUG 195/2002.
Faptele descrise mai sus se dovedesc prin următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu, declarația părții vătămare, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, proces verbal de examinare criminalistică, proces verbal de inspecție tehnică a autovehiculului, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, buletin de examinare clinică, cerere analize privind pe partea vătămată, raport de constatare medico legală, fișa de constatări preliminare, buletin de analiză toxicologică, buletin de examinare clinică, cerere analiză privind pe inculpat testare alcooltest privind pe inculpat, raport de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei, declarațiile inculpatului cât și declarațiile de la urmărirea penală ale martorilor VPM, PEG, ȚD, MC, PE și VIC.
Atât la organele de urmărire penală cât și prin declarația dată de inculpat în fața instanței de judecată, acesta a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată,
Prin cererea adresată instanței la data de 20 decembrie 2013, partea vătămată SE, a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 10.000 Euro reprezentând daune materiale și cu suma de 90.000 Euro daune morale.
În cauză a fost introdusă Societatea de asigurare SC ERAR SA la care inculpatul avea asigurat autoturismul la momentul producerii accidentului.
La data de 25 iunie 2014, SC ERAR SA a depus la dosar note de ședință arătând că în cauză are calitatea de asigurator de răspundere civilă.
La stabilirea despăgubirilor a solicitat să se aibă în vedere faptul că atât inculpatul cât și partea vătămată au avut o culpă comună, urmând a se da eficiență disp.art. 28 din Normele Aprobate prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a asiguratorilor nr. 14/2011, privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente produse de autovehicule și art. 1371 al. 1 din C. civil.
Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă, SE, s-a arătat că acestea trebuie să fie dovedite în cond. prev. de art. 49 pct. 1 aprobate prin Ordinul CSA14/2011, iar în ceea ce privește daunele materiale solicitate de Spitalul … s-a menționat că răspunderea inculpatului față de partea civilă este reglementată de legea specială și nu se încadrează în ipotezele prev. de legea 136/1995. Că în virtutea prev. art. 49 și 50 din Legea nr. 136/1995 și a disp.art. 313 din Legea 96/1995, SC ERAR nu are obligația de plată a cheltuielilor de spitalizare.
Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă s-a arătat că acestea sunt exagerate, urmând ca instanța să țină seama și se împrejurarea că la producerea accidentului inculpatul și partea vătămată au avut culpa comună urmând ca acestea să fie analizate și acordate în raport de culpa procesuală a fiecăruia dintre ei.
Prin adresa nr. … din 9 octombrie 2014, Spitalul …, a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 26131, 51 lei, depunându-se la dosar acte medicale pentru justificarea cheltuielilor solicitate.
La solicitarea părții vătămate au fost audiați martorii MP, MA, MD, MG, LI, SL, care au arătat că după ce partea vătămată a fost externată din spital ca urmare a accidentului suferit, a rămas imobilizată la pat, nu se poate deplasa singură și este dependentă de o altă persoană care trebuie să-l hrănească, să-l spele și să-i asigure toate nevoile în raport de situația în care se află. Că partea vătămată nu poate efectua nici un fel de activitate pentru igiena proprie, iar pentru îngrijirea zilnică este nevoie de prezența a 3-4 persoane care o îngrijesc pe partea vătămată îi fac igiena personală, îl hrănesc și-l învârt cu pătura de pe o pate pe alta.
Martorii au precizat că cheltuielile familie pentru procurarea medicamentelor a materialelor de îngrijire și întreținere a părții vătămate se ridică la suma de 800-1500 de lei lunar. Că înainte de săvârșirea infracțiunii partea vătămată era încadrată la o firmă care se ocupa de exploatarea masei lemnoase, avea o gospodărie bine închegată, creștea animale, avea teren iar membrii familiei lucrau alături de el în gospodărie, iar soția acestuia era plecată la muncă în străinătate. După accident, familia nu mai poate crește animale soția părții vătămate a fost nevoită să revină în țară pentru a-l îngriji, iar copiii părții vătămare sunt foarte afectați de situația creată în sensul că unii dintre aceștia, care anterior accidentului aveau o situație școlară bună, după accident datorită problemelor din familie situația școlară s-a înrăutățit. Au mai arătat martorii că în perioada în care partea vătămată a fost internată la Spitalul din Suceava, familia a cheltuit suma de cca. 30-40 milioane lei vechi, bani pe care soția părții vătămate i-a avut întrucât anterior accidentului lucrase în străinătate, precizându-se că și mama părții vătămate a folosit economiile pe care le avea la CEC pentru a fi achitate diverse investigații medicale. Că în afară de medicamente și obiecte sanitare s-a achiziționat și un pat special, o saltea, un cărucior și cârje pentru nevoile curente ale părții vătămate.
Au mai arătat martorii că starea psihică a părții vătămare este foarte proastă, este depresivă, întrucât conștientizează faptul că niciodată nu va mai putea duce o viață normală, nu poate lua parte la evenimentele importante din familie. Că fiica părții vătămare s-a căsătorit însă acesta nu a putut participa la nunta acesteia datorită sănătății precare în care se află.
În cauză, la solicitarea părții vătămate a fost încuviințată efectuarea unui raport de expertiză medico legală, având ca obiective determinarea numărului real de zile de îngrijiri medicale, existența sau inexistența unei infirmități temporare sau permanente, existența sau inexistența afectării vreunui simț sau organ, cu precizare de a se menționa în ce proporție a fost afectată capacitatea de muncă și dacă în cauză se poate sau nu vorbi de o sluțire.
Expertiza a concluzionat că partea vătămată a suferit în luna decembrie 2012 un politraumatrism obiectivat prin :
-traumatism cranio cerebral cu hematom epicranian fronto pariental stâng, eden cerebral și stare de comă;
-traumatism toracic cu fractură arc posterior coasta 11 dreaptă, hemotorax masiv stâng și hemotorax mic drept;
-traumatism vertebri medular, cu fractură luxație T9 - T10, cu transedcțiune medulară la nivelul T10, cu paraplagie consecutivă;
- traumatism al membrelor cu fractură diafiză humerală dreaptă cu deplasare și fractură gambă stângă, cu deplasare pentru care s-a intervenit chirurgical.
S-a menționat că leziunile de violență constatate s-au putut produce în cadrul unui accident de trafic rutier, victima fiind pieton, în condițiile precizate pe cale de anchetă, că leziunile de violență constatate, au necesitat 110-120 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare cu incapacitate totală de muncă pe această perioadă, leziunile de violență constatate punând în primejdie viața părții vătămate.
S-a mai concluzionat prin același raport de expertiză că partea vătămată a mai prezentat degerături la nivelul piciorului drept cu cangrenă a degetelor pentru care s-a practicat nevrectomie, iar între politraumatismul incriminat și degerăturile prezentate de partea vătămată există o legătură de cauzalitate directă condiționată de expunerea ulterioară a acestuia la frig.
La ora actuală partea vătămată prezintă paraplegie spastică sechelară după fractură luxație T9 -T10, cu transsecțiune medulară iar starea actuală a părții vătămate constituie o infirmate fizică permanentă. Leziunile suferite de acesta nu au determinat afectarea unui simț sau organ iar starea actuală a acestuia nu constituie un prejudiciu estetic grav și permanent.
Din analiza materialului probator instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 6 decembrie 2012, în jurul orelor 21,55, în timp ce conducea autoturismul marca VW Vento cu numărul de înmatriculare provizoriu … pe DJ 176 din com. Vama, inculpatul LC l-a surprins și accidentat pe partea vătămată SE, care se deplasa în calitate de pieton, după care conducătorul auto a părăsit locul producerii accidentului fără a anunța lucrătorii de poliție. În urma accidentului partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 110 -129 de zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus viața în primejdie. S-a constatat că în momentul producerii accidentului inculpatul avea o alcoolemie în sânge de 180- 1,95 gr/%0, iar partea vătămată avea o alcoolemie de 2,75 gr/%0, acestea având culpă comună în ce privește producerea accidentului.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală, precum și declarațiile martorilor date în fața instanței de judecată.
Sub aspectul laturii obiective elementul material al infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 este reprezentat de conducerea autoturismului de către inculpat în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prev. de lege, respectiv de 1,80-1,95 gr./%0, accidentând-o pe partea vătămată și punându-i viața în pericol.
Această infracțiune care a fost reținută în sarcina inculpatului este una de pericol, iar legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos respectiv punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice rezultă din actele dosarului.
De asemenea fapta inculpatului care a produs un accident rutier soldat cu rănirea părții vătămate întrunește elementele constitutive de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 al. 2 și 4 din C penal.
Instanța reține și incidenta art. 89 al. 1 din OUG 195/2002, constând în aceea că după producerea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei în condițiile în care partea vătămată era rănită, abandonând-o în drum.
Atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată inculpatul a avut o atitudine de recunoaștere și regret a faptelor săvârșite.
Potrivit art. 320 indice 1 al 1 și 2 C. pr. penală, până la începerea cercetării judecătorești inculpatul poate declara personal sau printr-un înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, judecată ce poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atuncea când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. În acest sens acesta a solicitat efectuarea unei anchete sociale conform căreia inculpatul nu este angajat, nu beneficiază de șomaj sau alte venituri bănești lunare, se ocupă de munca în gospodărie și are o situație materială foarte grea. Acesta nu este cunoscut cu abateri de la regulile de conviețuire socială, nu este cunoscut ca și consumator de băuturi alcoolice are un comportament bun în familie și societate.
Consecința aplicării procedurii simplificate de soluționare a cauzelor penale prev. de art.320 indice 1 C. pr. penală la cererea inculpatului, este dată de legiuitor prin al.7 al aceluiași text de lege, unde se menționează că instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază cu reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prev. de lege, în cazul pedepsei închisorii.
La individualizarea sancțiunilor și proporționalitatea acestora, instanța va avea în vedere disp. art. 5 C. penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii și până la judecata definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale.
În acest sens, instanța apreciază că prevederile Codului penal, din anul 1969 reprezintă legea mai favorabilă, în accepțiunea art.5 din NCP, întrucât spre deosebire de actualul cod penal, legea veche permite individualizarea pedepsei prin aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. penal, cu consecința reducerii pedepsei conform art. 76 C. penal, în timp de NCP, nu mai permite aplicarea acestor circumstanțe legale.
Instanța va avea în vedere limitele speciale de pedeapsă prev. de art. 87 al. 1 și 89 alin. 1 din OUG 195/2002, și infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, de gradul de pericol social concret al faptelor ce rezidă din participarea la trafic a unei persoane care nu respectă regulile specifice desfășurării unei astfel de activități, de persoana inculpatului care este cunoscut ca având o conduită bună în societate, cât și de conduita părții vătămate care la rândul ei la momentul producerii accidentului era în stare avansată de ebrietate.
De asemenea instanța va reține că inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa pe tot parcursul procesului penal, iar în măsura în care a putut a contribuit la achitarea unor cheltuieli pentru partea vătămată.
Așadar, instanța va da eficiență împrejurărilor sus arătate urmând a reține în favoarea inculpatului incidența disp,. prev. de art. 74 din C. penal.
Întrucât în cauză a fost reținută incidența disp. prev. de art. 74 al. 1 lit. a din C. penal, se impune a fi avute în vedere și disp. art. 76 al. 1 lit. c, b, din C. penal în ceea ce privește infracțiunile pentru care va fi condamnat.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b C. penal, instanța urmează să aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea.
Instanța urmează dă facă aplicarea disp,. art. 71 C. penal cu referire la art 64 lit. a, teza a II A și litera b C. penal, interzicând pe durata executării pedepsei exercitarea dreptului de a fi ales în funcții publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Astfel, ținând cont de faptul că prin faptele săvârșite au fost periclitate relații sociale vizând un domeniu extins de aplicare, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, instanța reține că inculpatul nu este demn să exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și nu este demn să aibă dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice elective.
Instanța are in vedere și decizia LXXIV /5 noiembrie 20007 a ICCJ prin care s-a stabilit că disp. art. 71 din C. penal, referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I și lit. b din C penal, nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite de art. 71 al. 3 din C. penal și cu cerințele CEDO, așa cum reiese din cauza Hirst împotriva Regatului Unit la Marii Britaniei și al Irlandei de Nord și din cauza Sabău și Pârcalab împotriva României, unde Curtea a apreciat că nu impune interzicerea prin lege a drepturilor electorale, ci aceasta trebuia să se facă prin raportare la natura și gravitatea pedepsei.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, instanța va analiza posibilitatea individualizării executării pedepsei prin suspendarea condiționată a acesteia, prin raportate la disp. art. 81 C. penal, care prevăd că se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă pedeapsa aplicată este de cel mult doi ani închisoare, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de șase luni, cu excepția cazurilor prev. de art. 38 C. penal, și se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.
Instanța reține că inculpatul va executa o pedeapsă rezultantă de un an și două luni închisoare, iar din fișa de cazier a inculpatului, rezultă că acesta nu a mai fost condamnat anterior.
Se apreciază de instanță că scopul pedepsei, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi atins și fără executarea pedepsei, având în vedere că inculpatul a avut până în prezent o conduită bună, a recunoscut fapta și a regretat consecințele ei.
Constatând că sunt întrunite cond. prev. de art. 81 c: penal, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și două luni aplicate inculpatului în condițiile prev.de art. 82 din codul penal și va atrage atenția acestuia asupra consecințelor care decurg din nerespectarea art. 83 C. penal.
În temeiul art. 71 al. 5 Cod penal se va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii ca urmare a aplicării disp. privitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Se va înceta măsura liberării pe cauțiune dispusă prin decizia penală nr. 45/11 februarie 2013, pronunțată în dosarul … a Tribunalului Suceava - sectia penală și se va deduce perioada arestării preventive de la 8 decembrie 2013 la 11 februarie 2013.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța reține că potrivit art. 1357 din NCC în vigoare la data comiterii infracțiunilor cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție este obligat să o repare și autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Din textul anterior menționat, se desprind elementele răspunderii civile delictuale, respectiv, fapta ilicită comisă cu vinovăție, existența unui prejudiciu cauzat prin aceasta și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și acțiunea ilicită, aspecte dovedite odată cu probarea laturii penale.
Instanța va avea în vedere pentru soluționarea laturii civile atât probatoriul administrat cu ocazia soluționării laturii penale cât și cel administrat cu ocazia administrării laturii civile.
S-a avut în vedere că potrivit deciziei nr. 1/2005 cu privire la aplicarea art. 54 al. 4 și art. 57 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, pronunțată de ICCJ în interesul legii, societățile de asigurare participă în procesul penal, în calitate de asigurator de răspundere civilă, iar în cazul producerii unui accident de circulație având ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea delictuală. Asiguratorul va fi obligat să suporte cheltuielile în limita plafonului de asigurare.
Conform, art. 54 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile se stabilesc și se efectuează conf. art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirilor prin hotărâre judecătorească, dreptul persoanelor păgubite prin accidentele produse de vehiculele aflate în proprietatea persoanelor asigurate din România se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligării acestuia.
În faza de judecată partea vătămată SE, s-a constituit parte civilă cu suma de 100 000 Euro din care 10.000 reprezintă daune materiale și 90.000 de Euro daune morale.
Din actele dosarului și din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă faptul că SE a efectuat cheltuieli cu medicamente, examene medicale, achiziționare de materiale sanitare necesare în permanență, a unui pat special, cheltuieli care s-au ridicat lunar la sume apreciate de martori între 800- 1500 de lei.
De asemenea, acesta a fost transportat pentru tratamente și investigații medicale și la un spital din București, i-a fost achiziționat un pat special, un cărucior, cârje și o saltea specială bunuri care au costat cca. 2000 de lei.
Se mai reține că partea vătămată a fost internată cca. 3 luni de zile la Spitalul …, timp în care era vizitată zilnic de un membru al familiei care cheltuia cu transportul cel puțin suma de 20 de lei dus - întors la care se adăugau sume cuprinse între 50 și 100 de lei reprezentând contravaloarea alimentelor suplimentare.
Se mai reține că familia cheltuia lunar sume cuprinse între 200-300 lei pentru achiziționarea obiectelor sanitare, diverse unguente, medicamente și pampers, că înainte de accident partea vătămată era angajată la o firmă unde câștiga lunar sume cuprinse între 1200-1400 lei, sume de care nu a mai putut beneficia, după producerea accidentului.
Având în vedere existența faptei penale, care a fost săvârșită cu vinovăție de inculpat și prin care s-au cauzat prejudicii morale și materiale părții vătămate, constituită ca parte civilă în cauză, legătura de cauzalitate dintre faptele săvârșite și pagubele produse rezultând din materialitatea faptelor săvârșite, cât și cupla comună a inculpatului și a părții vătămate, instanța va admite în parte acțiunea civilă, atât privind daunele materiale cât și daunele morale și în consecință va obliga garantul de răspundere civilă la plata de daune materiale și morale, reținând cupla comună.
Procedând la cuantificarea daunelor materiale și morale, instanța va avea în vedere cheltuielile efective care au fost efectuate de partea vătămată și familia acestuia în strictă legătură de cauzalitate cu consecințele avute ca urmare a săvârșirii infracțiunii de către inculpat, suferințele cauzate părții vătămate, ca urmare a leziunilor suferite, în urma accidentului de circulație, urmările suferite de partea vătămată, dar și evitarea transformării instituțiilor daunelor morale într-o modalitate de câștig, instanța constată că suma de 5000 Euro sau contravaloarea lor la data plății reprezentând daune materiale și 45.000 Euro sau echivalentul în lei la data plății reprezentând daune morale, constituie sume rezonabile și pertinente pentru despăgubirea părții civile.
Instanța reține că este dificil de cuantificat în echivalent bănesc prejudiciul moral suferit de partea civilă, dar apreciază că suma stabilită prin prezenta sentință și pedeapsa ce va fi aplicată, vor fi în măsură să realizeze o reparație morală echitabilă, în condițiile prev. de art. 54 rap. la art. 49 al. 1 din Legea 136/1995.
De asemenea asiguratorul va fi obligat la plata sumei de 13.065,775 lei, parte din despăgubirile civile către Spitalul …, cu dobânda aferentă, calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii la achitarea integrală a debitului.
Instanța reține concluziile raportului de expertiză medico legală conform cărora leziunile de violență constatate la partea vătămată i-au pus în primejdie viața, iar starea actuală a acestuia constituie o infirmitate fizică permanentă.
Urmează ca inculpatul să fie obligat la 1600 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile MJ cât și la suma de 100 de lei cheltuieli de judecată către partea vătămată.
