Alte cereri. Decizia 1257/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1257/R-CA
Ședința publică din 29 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.609 din 9 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-contestator, în baza împuternicirii avocațiale nr.40/2009 emisă de Cabinet individual- Baroul Vâlcea, lipsind recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătoarea intimatului-contestator depune la dosar concluzii scrise și arată că nu are cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Apărătoarea intimatului-contestator solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, având în vedere că aceasta a aplicat și interpretat corect legea.
Solicită obligarea recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată la data de 22.04.2009 pe rolul Tribunalului Vâlcea, contestatorul a solicitat ca în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii V să fie anulată decizia nr. 39 din 1.04.2009 prin care i s-a stabilit un debit de 16787,11 lei pentru pensie încasată necuvenit pe perioada 1.05.2006 - 31.08.2008 și 137,11 lei taxă poștală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia menționată s-a înființat un debit avându-se în vedere prevederile art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 modificată și republicată.
Prin decizia asupra capacității de muncă nr. 6899 din 2.11.2004 a fost schimbată pensia de invaliditate din gradul II în gradul III, astfel încât contestatorul a pierdut din capacitatea de muncă începând cu data de 1.12.2004 până la zi.
Conform art. 94 din Legea nr. 19/2000, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională indiferent de nivelul veniturilor și pensionarii de invaliditate de gradul III.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Vas olicitat respingerea contestației pe considerentul că potrivit dispozițiilor art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000, o persoană căreia i s-a stabilit gradul III de invaliditate are pe J capacitatea de muncă pierdută și nu poate lucra mai mult de 4 ore/zi din programul normal de lucru, care conform Codului muncii este de 8 ore/zi.
Referitor la dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 19/2000, pârâta nu faptul că un pensionar de invaliditate gradul III poate să presteze o activitate profesională de 4 ore/zi și poate obține venituri.
Prin sentința civilă nr. 609/9.06.2009, Tribunalul Vâlceaa admis contestația, a anulat decizia nr. 39/2008 emisă de intimată, obligând-o pe aceasta din urmă la 1600 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Potrivit deciziei nr. -/2006 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, contestatorul a devenit pensionar de gradul III cu pierderea unei jumătăți din capacitatea sa de muncă începând cu data de 2.11.2004 și în continuare până la zi.
Prin decizia nr. 39/1.04.2009 întocmită de intimată, având în vedere referatul nr. 16743/30.03.2009, s-a constatat că petiționarul a încasat necuvenit drepturi de pensie cu încălcarea dispozițiilor art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 în perioada 1.05.2006 - 31.08.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 19/2000 modificată și republicată, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, pensionarii de invaliditate de gradul III. Așadar, în conținutul acestui text legal nu se face nicio mențiune cu privire la numărul de ore pe care le poate presta zilnic.
În consecință, chiar dacă potrivit prevederilor art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 un pensionar nu poate lucra decât norma de zilnic, acestea nu sunt decât dispoziții de favoare pentru pensionari care se completează cu cele prevăzute de art. 94 din care nu rezultă că se face vreo trimitere la numărul de ore.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 87 raportat la art. 94 din Legea nr. 19/2000 a fost admisă contestația și anulată decizia nr. 39/2009 emisă de intimată.
În cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Instanța de fond a înlăturat în mod greșit de la aplicare prevederile art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 potrivit cărora persoana încadrată în gradul III de invaliditate are capacitatea de muncă pe J pierdută, prin urmare nu poate munci decât J de normă, adică 4 ore.
- Sentința cuprinde motive contradictorii deoarece se arată, pe de o parte, faptul că potrivit art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000 contestatorul trebuia să lucreze din normă, iar pe de altă parte, că acest text de lege se completează cu prevederile art. 94, care nu face vreo trimitere la numărul de ore ce trebuie lucrat în cazul invalidității de grad III.
Textele menționate nu se completează, ele făcând parte din capitole diferite ale legii, care reglementează situații juridice diferite - semnificația gradelor de invaliditate și plata pensiilor.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, curtea constată că recursul nu este fondat.
Contrar celor susținute în cererea de recurs, textele de lege aplicate la soluționarea cauzei în primă instanță se completează.
Astfel, încadrarea unei persoane în gradul III de invaliditate pentru pierderea a Jd in capacitatea de muncă nu înseamnă împiedicarea acesteia de a presta muncă pe durata a 8 ore zilnic.
Este cert însă că munca prestată de această persoană nu presupune același volum de activitate, aceeași intensitate a efortului, cu activitățile pentru care este necesară capacitatea de muncă nediminuată, fără a fi afectate calitatea și cantitatea produsului muncii.
Altfel spus, scopul dispozițiilor art. 54 lit. c) din Legea nr. 19/2000, este protejarea persoanei a cărei capacitate de muncă este diminuată, și nu îngrădirea dreptului la muncă al acesteia.
Intenția legiuitorului rezultă chiar din redactarea normei - "invalidul putând să presteze o activitate profesională".
a avut în vedere acea activitate profesională la care ne-am referit mai sus.
Mai mult, atât în art. 54 lit. c) din lege, cât și în art. 94 alin. 1 lit. d) din același act normativ nu se distinge între durata pe care poate presta o activitate profesională persoana încadrată în gradul III de invaliditate, nici între mărimea veniturilor pe care le obține din această activitate și pe care le poate cumula cu pensia de invaliditate.
A distinge acolo unde legiuitorul nu o face ar însemna a înlătura protecția oferită de lege invalidului, care este nevoit să aleagă, din cauza reducerii capacității de muncă, o activitate mai facilă, în privința efortului fizic, dar posibil mai prost remunerată.
Tocmai reducerea veniturilor rezultând din posibila schimbare a tipului de activitate este acoperită sau înlocuită prin prestația de asigurare socială conform art. 7 din lege, ceea ce înseamnă că venitul încasat de contestator cu titlu de pensie nu este unul necuvenit spre a fi restituit.
Aceasta înseamnă că soluția instanței de fond este rezultatul aplicării și interpretării corecte a dispozițiilor legale incidente în speță.
Întrucât nu se regăsesc în cauză motivele de nelegalitate și netemeinicie reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, respectiv chitanța de plată a onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr. 609 din 9 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul .
Obligă recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii la plata către intimatul-contestator a cheltuielilor de judecată de 800 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./05.10.2009
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
