Alte cereri. Decizia 177/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 177/AS
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta - reclamantă, domiciliată în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.265/20.06.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, având ca obiect calculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta - reclamantă, avocat, conform împuternicirii avocațiale nr.18/12.08.2008, pentru intimata - pârâtă Casa Județeană de Pensii, consilier juridic, în baza delegației nr.7817/14.10.2008, depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a evidențiat faptul că recursul este declarat în termen, motivat, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentantul intimatei - pârâte depune la dosarul cauzei întâmpinare și comunică un exemplar apărătorului recurentei - reclamante.
Fiind întrebate, părțile arată că nu mai au alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta - reclamantă solicită aplicarea art. 3 din Codul civil, având în vedere că nu există în toată legislația referitoare la stabilirea pensiilor, nici un act normativ în vigoare care să indice o procedură menită a rezolva neconcordanțe ca cea invocată de reclamantă.
Precizează apărătorul recurentei - reclamante că instanța de fond arată că Decretul 92/1976 invocat de pârâtă permite îndreptarea erorilor, numai dacă este vorba de înregistrări dintr-un carnet de muncă.
Consideră avocat că reclamanta este discriminată ca fostă membră cooperatoare în raport cu salariații, numai pentru că aceste cooperative nu înregistrau vechimea în muncă în carnetele de muncă și nu există nici un temei legal care să-i permită să solicite o astfel de rectificare, altfel decât prin solicitare adresată instanței în cadrul acestei acțiuni.
Pe de altă parte, se pretinde ca recurenta - reclamantă să fi formulat inițial o acțiune în constatarea adevăratului său nume, astfel încât până la rămânerea definitivă a hotărârii să piardă termenul de contestare în justiție, a refuzului pârâtei de a-i recunoaște stagiul efectuat ca membru cooperator.
Solicită apărătorul recurentei - reclamante să se constate că reclamanta nu a cerut pârâtei să administreze probe pentru a stabili datele sale corecte, ci a solicitat în mod distinct, la punctul 1 din acțiune, ca instanța de judecată să constate că a fost cunoscută în mod notoriu și înregistrată ca membru cooperator cu numele de - în loc de.
Mai arată apărătorul recurentei - reclamante că susținerea potrivit căreia ar fi trebuit să formuleze acțiune separată în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei nu poate fi primită, deoarece Consiliul Local nu are capacitate juridică, predarea arhivelor fostelor CAP s-a făcut către Consiliile Locale, care funcționau atunci pe baza legii nr.69/1991 iar conform art. 120 din Legea nr.18/1991, munca prestată de foștii cooperatori constituie vechime în muncă.
Pentru motivele expuse, apărătorul recurentei - reclamante solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea acesteia la Tribunalul Constanța, în vederea soluționării acțiunii. Depune extrase din actele normative enunțate: Legea 19/2000, Legea 80/1992, Decretul 92/1976, Legea 215/2001.
Reprezentantul intimatei - pârâte Casa Județeană de Pensii, având cuvântul solicită respingerea recursului, considerând că instanța de fond a reținut în mod corect că pârâta nu poate prelua decât datele consemnate în acele înscrisuri ce atestă, în condițiile legii, persoana asiguratului, conform elementelor de identificare în înscrisurile emise și de perioada de contribuție la bugetul asigurărilor sociale.
Mai arată reprezentantul intimatei - pârâte că s-a constatat că perioada 1953 - 1958 nu poate fi fructificată deoarece există neconcordanță de nume între adeverința eliberată de Consiliul Local -, fostă și sursa datelor - -.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Reclamanta ( ) a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C să se constate că reclamanta este cunoscută în mod notoriu în societate și la fostul loc de muncă cu prenumele de -, în loc de, iar pârâta să-i recunoască stagiul realizat în sistemul agricol, la fosta Cooperativă Agricolă de Producție, din satul, comuna, jud. C, în perioada anilor 1953 - 1958; cu cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
S-a arătat că potrivit actului de naștere, reclamanta este, fiica lui și, născută la data de 1.11.1938, însă a fost cunoscută public prin numele de, anume, -, cu care de altfel s-a și înscris în fosta CAP, lucrând ca membru cooperator în perioada 1953 - 1958.
Deși a solicitat instituției pârâte să aibă în vedere la calculul vechimii în muncă și perioada de activitate lucrată în agricultură, depunând totodată declarația notarială a două persoane care o cunosc de peste 30 de ani și care confirmă susținerile sale, C i-a refuzat recunoașterea acestui stagiu cu motivarea neconcordanței de nume între adeverința eliberată de Consiliul Local și,sursa datelor, fără precizarea datelor la care se face referire.
Reclamanta a mai arătat că a obținut adeverința nr. 1599/18.04.2008 eliberată de Consiliul Local din care rezultă că a fost membru cooperator în CAP din anul 1953 până în anul 1958 și că a fost înregistrată în evidențele cooperativei cu numele de -.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că urmare examinării actelor din dosarul de pensionare s-a constatat că perioada 1953 - 1958 nu poate fi fructificată, întrucât există neconcordanțe de nume între adeverința eliberată de Consiliul Local (, fostă ) și sursa datelor -.
Prin sentința civilă nr.265/20.06.2008 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Potrivit art. 160 alin. 5 din Legea nr. 19/2000, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuția de asigurări sociale.
Ca atare, instituția pârâtă nu poate prelua decât datele consemnate în acele înscrisuri ce atestă, în condițiile legii, persoana asiguratului, conform elementelor de identificare în înscrisurile emise și de perioada de contribuție la bugetul asigurărilor sociale.
cuprinse în aceste documente, referitoare la nume și prenume, data nașterii sau perioada înscrisă deschid celui interesat acțiunea în constatare, promovată în contradictoriu cu fostul angajator.
Afirmația reclamantei, potrivit căreia instituția pârâtă urma să valorifice în acest context declarația notarială autentificată sub nr. 252/27.02.2002 la BNP și, precum și a adeverinței nr. 3462/25.09.2007 eliberată de Consiliul Local nu sunt întemeiate, cu atât mai mult cu cât autoritatea locală nu a certificat decât elementele preluate din arhivele fostului CAP cu privire la; în referire la identitatea reclamată, aceeași autoritate a făcut trimitere la actul notarial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a invocat în temeiul art. 304 pct.8 și 9.pr.civ. următoarele critici:
- Instanța a apreciat că recunoașterea vechimii în muncă era posibilă doar în cadrul unei acțiuni în constatare a erorilor din înregistrările cooperativei dar, nu există un temei legal pentru formularea unei astfel de acțiuni pentru că la acea dată cooperativele nu înregistrau vechimea în contractele de muncă.
- Obiectul cererii l-a constituit constatarea de către instanță a faptului că reclamanta a fost cunoscută în mod notoriu și înregistrată ca membru cooperator cu numele de - în loc de.
Instanța nu a avut în vedere dispozițiile art.120 din Legea 18/1991 care arată că munca prestată de foștii cooperatori constituie vechime în muncă.
- Întrucât nu există în legislația referitoare la pensie, nici un act normativ care să indice o procedură menită să rezolve neconcordanțele invocate, recurenta solicită în temeiul art. 3 Cod civil, judecarea cererii în lipsa unui text legal expres.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea recursului ca nefundat,deoarece în mod corect instanța de fond a reținut posibilitatea de a fi preluate doar datele din înscrisurile care atestă în condițiile legii persoana asiguratului și perioada de contribuție la bugetul asigurărilor sociale.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Primul capăt de cerere se referă la constatarea de către instanță a faptului că reclamanta este cunoscută în mod notoriu sub numele de - și că sub acest nume a fost înregistrată ca membru cooperator la fosta Cooperativă Agricolă de Producție din satul, comuna, în perioada 1953 - 1958.
În actele de stare civilă reclamanta este trecută sub numele de () iar adeverința eliberată de Consiliul Local, județul C evidențiază activitatea ca membru cooperator a numitei ()-.
O astfel de neconcordanță referitoare la nume, nu putea fi analizată nici de Casa Județeană de Pensii și nici de instanța competentă să soluționeze contestațiile la deciziile de pensionare emise de Casa Județeană de Pensii.
Astfel, Casa Județeană de Pensii are obligația să preia datele din cartea de muncă a asiguratului și deci alte înscrisuri care dovedesc stagiul de cotizare și veniturile asiguratului care solicită pensionarea, neputând fructifica o adeverință care se referă la o altă persoană.
Instanța de judecată, în complet specializat în cauze de asigurări sociale nu poate de asemenea, să valorifice o astfel de adeverință, după cum nu poate lua în considerare nici declarația de notorietate dată de persoane care o cunosc pe reclamantă sub ambele nume: și -.
În mod corect instanța de fond a constatat că astfel de neconcordanțe trebuie lămurite în cadrul unei acțiuni separate, în contradictoriu cu instituția care a preluat arhivele fostului CAP, pentru a se stabili dacă stagiul invocat aparține reclamantei.
Potrivit art. 7(2) din Decretul 72/1976, înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea procedurilor legale vor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă sau dacă cel interesat nu mai este încadrat la ultima unitate, în baza actelor oficiale care atestă alte situați decât cele înscrise, rectificările certificându-se în carnetul de muncă".
Art. 8 prevede de asemenea " rectificarea din oficiu a înscrisurilor efectuate precum și refuzul de a înscrie în carnetul de muncă unele date rezultând din acte sau de a efectua rectificările unor înscrieri, se comunică celui în cauză, în scris și motivat, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.
Împotriva măsurii luate precum și în cazul neeliberării carnetului de muncă la încetarea activității, titularul carnetului de muncă se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea care a luat măsura respectivă, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Așadar, există o cale legală pentru rectificarea erorilor invocate de reclamantă și respectiv pentru stabilirea corectă a stagiului de cotizare, iar instanța de fond a făcut trimitere la acest act normativ, motiv pentru care motivele de nulitate ale sentinței nu pot fi primite, după cum nu poate fi reținută nici incidența art. 3 Cod civil.
Acțiunea în justiție este formulată de acela care invocă încălcarea unui drept recunoscut de lege, iar art. 1169 cod civil obligă pe cel care face o propunere înaintea judecății să o dovedească.
Înainte de a invoca dispozițiile art.3 Cod civil, reclamanta avea obligația să se adreseze organelor competente să-i soluționeze cererea, lucru pe care aceasta însă nu l-a făcut.
Nefiind incident nici unul dintre motivele de nulitate prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, pentru a fi reformată hotărârea primei instanțe, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 312.pr.civ. și va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul civil declarat de recurenta - reclamantă, domiciliată în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.265/20.06.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/12.11.2008
Tehnoredact.- gref.-
2 ex./21.11.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mariana Bădulescu, Maria Apostol
