Alte cereri. Decizia 321/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 321/AS
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare, domiciliată în,-, - 2,. D,. 4,. 76, județul C, împotriva deciziei civile nr. 187/AS/30.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în- C, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta contestatoare, personal și pentru intimată consilier juridic, în baza delegației nr. 20610/16.11.2009, pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta contestație în anulare este formulată în termen, motivată și scutită de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de susținerile acestora, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurenta contestatoare, având cuvântul, solicită admiterea contestației în anulare, astfel cum a fost formulată. Arată că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de modificare prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă. Precizează că s-a greșit punctajul stabilit prin expertiză, respectiv 1,00855 și că punctajul corect era 1,05218, că i-a fost anulată decizia de pensionare din 2006, deși solicitase plata drepturilor din 2005. Învederează că a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu avocat, dar chitanța nu se mai regăsește la dosar și instanța de recurs nu i le-a acordat.
Reprezentanta intimatei, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate în recurs de Curtea de Apel Constanța.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Cu privire la contestația în anulare de față:
a formulat contestație în anulare la 17.09.2009 împotriva deciziei civile nr. 187/AS/2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.
În fapt:
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr.-/20.04.2005 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare care să cuprindă și sporurile de care a beneficiat reclamanta în perioada 1992-1999, precum și obligarea la plata diferenței dintre pensia cuvenită și cea efectiv primită începând din 10.01.2005.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că decizia contestată este nelegală întrucât la stabilirea dreptului de pensie pârâta nu a avut în vedere sporul de noapte și toxicitate de care a beneficiat în intervalul de timp 1992- 1999 când și-a desfășurat activitatea în cadrul Întreprinderii de și Panificație D și orele suplimentare efectuate în această perioadă.
În apărare pârâta a invocat excepția tardivității formulării contestației, în raport de dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000.
Pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată, motivat de faptul că atât perioada reclamată prin acțiune cât și adeverințele depuse la dosarul cauzei au fost fructificate.
Prin sentința civilă nr.6/10.01.2007 s-a admis excepția tardivității formulării contestației însă în urma declarării recursului, prin decizia civilă nr.69/AS/20.03.2007 Curtea de Apel Constanțaa casat sentința recurată și a trimis cauza la instanța de fond în vederea soluționării cererii reclamantei.
Reluând judecata cauzei, la termenul de judecată din data de 13.06.2007 instanța a admis excepția de conexitate invocată de reclamantă față de dosarul nr- dispunând conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Prin cererea conexă reclamanta a solicitat anularea deciziei de pensionare nr.-/26.03.2007 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie, solicitându-se totodată și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 19.07.2006 s-au depus la Casa Județeană de Pensii adeverințe cu sporuri și adaosuri de care a beneficiat reclamanta pe perioada în care a fost încadrată în muncă, în vederea recalculării drepturilor de pensie.
Prin decizia nr. -/26.03.2007 pârâta nu a avut în vedere la stabilirea întinderii drepturilor cuvenite perioada 06.01.1996-15.11.19966 în care reclamanta a desfășurat activitate la fosta "Munca" precum și sporurile dovedite cu adeverințele nr.3529/04.05.2005, nr.558/18.07.2006, nr.740/2006 și nr.213/2006.
Asupra cererii conexe pârâta și-a exprimat poziția procesuală pe calea întâmpinării, solicitând respingerea ca nefondată, motivat de faptul că toate perioadele precum și sporurile dovedite cu documente cât și adeverințele depuse la dosarul administrativ au fost avute în vedere.
Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond s-a pronunțat prin sentința civilă nr.59/03.02.2009, în sensul respingerii cererii principale formulată de reclamantă. A admis cererea conexă și a anulat decizia nr.-/26.03.2007 emisă de pârâtă.
S-a dispus obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii care să aibă în vedere la stabilirea drepturilor de pensie un punctaj de 1,00855 începând cu data de 01.08.2006.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 3529/04.05.2005 emisă de SC D Grup SA reclamanta a beneficiat în perioada 01.04.1992-01.01.1993 de un spor de vechime în muncă de 25% din salariul de încadrare, pentru acest interval de timp fiind virată și pensia suplimentară de 3%.
Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr.23291/22.06.2005 reclamanta a solicitat recalcularea pensiei în raport de adeverința nr. 3529/04.05.2005.
În 18.11.2005 pârâta emite o nouă decizie de pensionare prin care se stabilește un cuantum al pensiei de 2.518.165 lei.
Analizând comparativ buletinele de calcul în baza cărora au fost emise cele două decizii de pensionare enunțate, s-a constatat că dreptul de pensie cuvenit reclamantei, a fost recalculat în raport de adeverința nr. 3529/04.05.2005.
Astfel, în buletinul de calcul se regăsește pentru perioada 01.04.1992 - 01.01.1993 un spor de vechime de 25% și o pensie suplimentară în procent de 3%.
Începând cu anul 1992 sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat reclamanta pentru activitatea desfășurată, au fost înscrise de către angajator în carnetul de muncă al reclamantei, atât salariul tarifar de încadrare cât și salariul cu sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat aceasta.
Ulterior intrării în vigoare a Legii nr.49/1992 în coloanele din buletinul de calcul în care trebuiau evidențiate sporurile, nu apare nicio consemnare deoarece la rubrica în care se consemnează salariul, suma înscrisă cuprinde și sporurile cu caracter permanent.
Instanța a constatat astfel, că pârâta a procedat la recalcularea pensiei, astfel cum a fost stabilită prin decizia contestată, iar la determinarea cuantumului pensiei au fost avute în vedere și solicitările reclamantei, motiv pentru care a respins cererea principala ca nefondată.
S-a respins ca nefondat si capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv primită începând din 10.01.2005, cerere care a fost precizata și constă în recalcularea pensiei. În această împrejurare devin incidente dispozițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000 în conformitate cu care:
"Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.
Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare".
Reclamanta a solicitat Casei Județene de Pensii recalcularea pensiei în data de 22.06.2005, iar din 01.07.2005 aceasta a primit pensia recalculată în temeiul deciziei nr.1-/18.11.2005 în care se arată că drepturile de pensie se vor plăti din luna iulie 2005.
Față de cele arătate instanța a respins și acest capăt de cerere ca nefondat.
Cu privire la conexe, s-au reținut următoarele:
Prin decizia de pensionare nr. -/26.03.2007 reclamantei i s-a stabilit un cuantum al pensiei cuvenită pentru munca depusă și limită de vârstă de 2.892.875 lei.
Legalitatea acestei decizii a fost contestată de către reclamantă prin prisma faptului că la stabilirea întinderii drepturilor nu au fost avute în vedere adeverințele nr.3529/04.05.2005, nr.558/18.07.2006, nr.740/2006 și nr.213/2006 prin care erau evidențiate sporurile de noapte și vechime precum și orele suplimentare prestate de reclamantă în perioada 06.01.1966-15.11.1966, împrejurare care a condus la modificarea punctajului mediu anual.
În vederea stabilirii punctajului cu luarea în considerarea și a înscrisurilor evidențiate de reclamantă, în cauză s-a efectuat raport de expertiză contabilă.
În raport de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000, expertul a reținut că, urmare a recalculării punctajului mediu anual cu luarea în considerare a tuturor înscrisurilor existente la dosarul administrativ precum și a celor precizate de reclamantă, a rezultat un punctaj de 1,00855.
Instanța a avut în vedere punctajul recalculat prin răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâtă prin care s-a solicitat recalcularea punctajului fără luarea în considerare a adeverințelor nr. 155/30.03.2007 și nr.298/17.02.2008 deoarece au fost depuse ulterior emiterii deciziei contestate.
S-a apreciat astfel, că pârâta în mod greșit a procedat la aplicarea prevederilor art. 78 și următoarele din Legea nr. 19/2000 coroborate cu prevederile cap. VII pct. 28 din Ordinul nr. 340/2001 privind stabilirea și plata pensiilor potrivit cu care se vor avea în vedere la stabilirea și calcularea drepturilor de pensie inclusiv adeverințele privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau contractul individual.
Întrucât, prin emiterea deciziei de pensionare cu încălcarea prevederilor legale a fost prejudiciată reclamanta, instanța a anulat actul emis de către pârâtă si a fost obligată să emită o nouă decizie care să aibă vedere la stabilirea drepturilor de pensie un punctaj de 1,00855 începând cu data de 01.08.2006, dată la care a fost pusă în plată decizia nr.-/26.03.2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta.
Prin decizia civilă nr. 187/AS/30.06.2009 Curtea de Apel Constanțaa admis recursul civil declarat de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 59/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C, s-a modificat în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtei la 500 lei (onorariu expertiză) cheltuieli de judecată către contestatoare și a fost menținut restul dispozițiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din suplimentul la raportul de expertiza depus de expert la 29.02.2008, punctajul calculat în favoarea reclamantei era de 1.05218, căruia îi corespunde o pensie de 612 lei. Acest punctaj a rezultat în urma fructificării tuturor adeverințelor depuse de reclamantă, inclusiv a adeverințelor nr.155/ 30.03.2007 si nr.298/17.02.2008.
Având în vedere că aceste două adeverințe au fost depuse după data emiterii deciziei contestate, instanța de fond nu le-a luat in considerare iar soluția acesteia este corectă deoarece culpa Casei de pensii nu se poate raporta la documente pe care nu le-a putut analiza la momentul emiterii deciziei.
Împrejurarea că reclamanta a obținut ulterior emiterii deciziei de pensie, acte care atestă și alte drepturi ce ar putea duce la recalcularea pensiei nu o împiedica pe aceasta să formuleze o nouă cerere de recalculare iar de la data înregistrării la CJP aceste date vor putea să fie luate în calcul pentru majorarea punctului de pensie.
Așadar, punctajul stabilit de expert în suplimentul la raportul de expertiza nu este cel corect, iar instanța s-a raportat la expertiza inițială întocmită în baza documentelor aflate la dosarul administrativ până la momentul emiterii deciziei contestate, respectiv la punctajul de 1.00855, așa cum este corect.
Pentru aceste considerente, primele două critici ale recurentei reclamante au fost respinse ca nefondate.
În ce privește critica referitoare la omisiunea instanței de a se pronunța pe capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată, Curtea a găsit întemeiată această critică, având in vedere că aceasta a depus la dosarul cauzei chitanțe care atestă plata onorariului de expert.
Articolul 274 Cod procedură civilă prevede dreptul părții care a câștigat procesul de a solicita plata cheltuielilor de judecată și in condițiile în care instanța a dat câștig de cauză reclamantei, iar apărătorul acesteia a solicitat cheltuieli de judecată, astfel cum s-a consemnat și în încheierea de ședință, urmează ca această omisiune să fie acoperită prin admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 500 lei.
Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă onorariul achitat de reclamantă apărătorului sau astfel ca, în lipsa unor dovezi care să ateste cheltuielile făcute de reclamantă cu apărarea, instanța nu poate să dispună.
Motivele contestației în anulare au vizat în esență următoarele:
1) Instanța de recurs a omis să cerceteze și motive de modificare în baza probelor de la dosar respectiv admiterea punctajului din expertiză de 1,0528 căruia îi corespunde o pensie de 612 lei începând cu luna următoare 1 martie 2008.
2) Instanța de recurs a omis să oblige la plata cheltuielilor de judecată pentru onorariul de avocat, fapt menționat și în încheierea din 21 ianuarie 2009.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă.
Contestația în anulare este nefondată.
Articolul 318 Cod procedură civilă dispune: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare".
Prima omisiune invocată este aceea referitoare la cuantumul punctajului de 1,05218 din expertiză, căruia îi corespunde o pensie de 612 lei începând cu martie 2008, până la acest moment punctajul fiind de 1,00855.
În cauză nu poate fi vorba de omisiunea instanței de recurs în analiza acestui motiv de recurs, Curtea preocupându-se de acest motiv de modificare în cuprinsul considerentelor prin alocarea unei motivări semnificative.
Astfel, în motivarea recursului Curtea a arătat și argumentat de ce nu se poate lua în considerare punctajul calculat de expert în cuantum de 1,05218 începând cu luna martie 2008 întrucât acesta este rezultatul fructificării adeverințelor 155/30.03.2007 și 298/17.02.2008, adeverințe depuse la Casa de Pensii după data emiterii deciziei contestate.
Așadar, Curtea s-a raportat în analiza recursului la punctajul stabilit de expert în expertiza inițială și nu în suplimentul la raportul de expertiză.
C de-al doilea motiv al contestației în anulare este cel referitor la omisiunea obligării intimatei la plata onorariului de avocat în cuantum de 500 lei solicitat încă din ianuarie 2009.
Curtea a analizat acest motiv de recurs și a arătat că nu s-a acordat onorariul de avocat întrucât chitanța nu a fost depusă, astfel că în lipsa unor dovezi care să ateste cheltuielile făcute de reclamantă cu apărare calificată, instanța nu poate să dispună.
Este real că prin încheierea din 21 ianuarie 2009 reclamanta a solicitat obligarea la cheltuieli de judecată constând în onorariu expert și avocat însă după casarea cu trimitere apărătorul ales, avocat a depus numai împuternicirea avocațială fără a depune și chitanța onorariu avocat.
Cu toate acestea contestatoarea în măsura în care va intra în posesia chitanței de onorariu avocat poate pretinde aceste cheltuieli într-un litigiu de drept comun și în termenul general de prescripție întrucât partea adversă a căzut în pretenții.
Pe cale de consecință, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare, domiciliată în,-, - 2,. D,. 4,. 76, județul C, împotriva deciziei civile nr. 187/AS/30.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în- C, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.dec.Jud. -
Tehnoredact.gref.
2 ex./ 3.12.2009.
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
