Asigurări sociale. Decizia 1210/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1210
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
: -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște, str. - nr.1A, județul D împotriva sentinței civile nr.590 din data de 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare - domiciliată în comuna, sat, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta intimata Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier juridic, conform delegației depusă la dosar, intimata contestatoare - reprezentată de avocat din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care,
Consilier juridic pentru intimata pârâtă și avocat pentru intimata contestatoare arată că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația reprezentanților părților,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă, având cuvântul în fond solicită admiterea recursului declarat, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii, iar pe fondul cauzei menținerea deciziei emise ca temeinică și legală, pentru motivele arătate în cererea de recurs.
Avocat pentru intimata contestatoare, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca temeinică și legală.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 301/120/ 26.01.2009, contestatoarea - a chemat în judecată intimata Casa Județeană de Pensii D, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se anuleze decizia nr.- emisă de intimată la data de 16.12.2008.
În motivarea în fapt a contestației, contestatoarea a arătat că înainte de decizia contestată nu a primit nicio decizie de încetare a calității de pensionar și că primit pensia până în luna decembrie 2008.
A mai precizat contestatoarea, că din cuprinsul deciziei contestate rezultă că există o adresă a Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M, cu nr.901 din 28.11.2008 care a condus la suspendarea plății pensiei, că în conformitate cu dispozițiile art. 62 alin 4 din Legea nr.19/2000, suspendarea produce efecte începând cu luna următoare, însă în decizie este menționat faptul că suspendarea începe din data de 01.09.2007.
S-a mai arătat de contestatoare, că în afară de invitația cu nr1867(cu dată incertă), primită la data de 11.03.2008, nu a mai primit altă somație, iar decizia de încetare a calității de încadrat în grad de invaliditate nu i s-a comunicat.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 87 și 92 din Legea nr.19/2000, iar la dosar s-au depus dovada de comunicare a deciziei nr. 1-- din 09.11.2006 emise de Casa Județeană de Pensii D, precum și această decizie.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât în conformitate cu prevederile art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală.
S-a mai arătat de intimată, că rezultă din documentele din dosarul de pensionare că petenta nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică în luna august 2007, condiții în care Serviciul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă a transmis în luna noiembrie 2008 borderoul cu persoanele care nu s-au prezentat la revizuirea medicală periodică.
Pentru acest motiv, Serviciul Stabiliri Pensii a procedat conform dispozițiilor art.92 din Legea nr.19/2000 și a suspendat pensia de invaliditate începând cu luna imediat următoare neprezentării - 01.09.2007. Se mai arată că reclamanta a mai fost invitată la Casa Județeană de Pensii D la data de 07.04.2008 și la data de 29.10.2008 dar nu s-a prezentat.
În drept, intimata și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Codului d e procedură civilă cu modificările și completările ulterioare.
S-au atașat întâmpinării: decizia nr.- din 16.12.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D, decizia nr.148 din 16.01.2009, emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, adresa nr.901/28.11.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, borderou cu suspendările pentru nerevizuirea medicală și decizia asupra capacității de muncă nr. 3349/29.08.2006 emisă de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.590 din 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația, s-a anulat decizia nr.-/16.12.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D, în sensul că a fost exonerată contestatoarea de plata sumei de 8.200 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art. 56 (6) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată ulterior, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.
Existența unor deficiențe în activitatea Oficiului Județean de expertiză Medicală a Capacității de Muncă Târgoviște nu constituie temei legal și suficient pentru anularea deciziilor asupra capacității de muncă ale petiționarilor emise în perioada anilor 2002 - 2007, știut fiind faptul că medicul expert al asigurărilor sociale nu are competența de a anula anumite decizii de stabilire a capacității de muncă.
De altfel, nimeni nu-și poate invoca propria turpitudine pentru a-și acoperi o neregularitate competenței proprii.
S-a mai reținut de instanța de fond că, Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă Târgoviște putea, potrivit dispozițiilor art.56 și următoarele din Legea nr.19/2000, să emită o nouă decizie de încadrare într-un anumit grad de invaliditate al petiționarei, în funcție de starea sănătății sale, însă nicidecum nu avea competența anulării deciziilor medicale, emise anterior, decizii ce erau definitive, necontestate în termenul de 30 de zile de la data emiterii lor.
În consecință, competența anulării acestor decizii de încadrare într-un anumit grad de invaliditate aparține instanței de judecată, potrivit art.56 (6) din Legea nr.19/2000, unitatea intimată având doar competența revizuirii medicale în funcție de afecțiune, la interval de timp de 6-12 luni, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, conform art. 61(1), putând menține, schimba ori înceta calitatea de pensionar de invaliditate.
De asemenea, instanța de fond a reținut că pentru încadrarea ori neîncadrarea într-un grad de invaliditate, se cere, potrivit art.56(3) și avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, care este obligatoriu, aviz pe care nu l-a solicitat unitatea intimată.
Totodată, instanța de fond a mai reținut că decizia contestată nu este întocmită potrivit reglementărilor prevăzute de dispozițiile art.58 și următoarele din Legea nr.19/2000, atât forma cât și fondul deciziei necuprinzând elementele obligatorii ale unei decizii de expertizare medicală a capacității de muncă al unei persoane fizice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care a invocat dispozițiile art.304 pct.8 și 8 și art.3041Cod procedură civilă.
A precizat recurenta, în esență, că în mod eronat prima instanță a admis cererea contestatorului și a anulat în parte decizia contestată încălcând astfel dispozițiile art.92 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare. Astfel, a arătat recurenta că în mod legal prin decizia contestată s-a dispus suspendarea pensiei contestatorului începând cu luna următoare celei în care nu s-a prezentat la revizuirea medicală, respectiv 01.05.2007, în raport de dispozițiile invocate anterior, precum și de faptul că reclamantul nu a făcut dovada că s-a prezentat la revizuirea medicală.
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de criticile invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză și de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:
Prin decizia de suspendare a pensiei nr.-/16.12.2008 emisă de către pârâtă s-a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate acordată reclamantei, începând cu data de 01.09.2007, pentru neprezentarea acesteia la comisia medicală, în temeiul dispozițiilor art. 92 lit. c din Legea nr. 19/2000.
Pe decizia asupra capacității de muncă nr. 3349/29.08.2006 era menționat ca termen de revizuire august 2007.
Nu s-a făcut dovada de către aceasta că s-a mai prezentat la acea dată la revizuirea medicală, însă, constatarea nereprezentării s-a făcut de către Casa de Pensii D abia la data de 28.11.2008, când s-a înregistrat la aceasta borderoul nr. -/20.05.2008 emis de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Curtea apreciază că dispozițiile art. 92 alin.1 lit. c din Legea nr.19/2000, modificată, potrivit cu care plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică, se coroborează cu prevederile Capitolului II pct.30 din Ordinul nr.340/2001 în sensul că, în primele 5 zile ale fiecărei luni, cabinetele de expertiză medicală au obligația să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente pentru suspendarea pensiei conform legii, reținându-se astfel culpa comună.
Mai mult decât atât, anularea unei decizii de încadrare în grad de invaliditate nu poate să producă efecte juridice decât pentru viitor, conform art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001. Or, în condițiile în care procedura legală a fost încălcată chiar de către recurentă, aceasta nu își poate invoca propria culpă, aspect reținut corect și de către prima instanță.
Prin urmare, sentința recurată este apreciată ca fiind legală și temeinică, sens în care în conformitate cu art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște, str. - nr.1A, județul D împotriva sentinței civile nr.590 din data de 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare - domiciliată în comuna, sat, județul
Obligă recurenta la 400 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./
2 ex./01.07.2009
dosar fond - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
