Asigurări sociale. Decizia 1253/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1253
Ședința publică din data de 05 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantele, domiciliată în comuna, sat, județul D, cu domiciliul ales în Târgoviște,-, județul D - la, domiciliată în Târgoviște,-, județul D, domiciliată în comuna, sat Olteni, județul D, domiciliată în G,-, județul D, de pârâții Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în B,-, sector 2, Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.299 din 9 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166 A, jud. D, și Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea B, nr.3, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic -, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru, iar din partea recurentului-pârât Ministerul Justiției și Libertăților s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare cu privire la recursul reclamanților.
Consilier juridic - pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, copia sentinței civile nr.1927/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și extras de pe site-ul Curții de APEL PLOIEȘTI cu soluția pronunțată în dosarul nr- și declară că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația recurentei-pârâte Casa Județeană de Pensii D că alte cereri nu mai are de formulat, cât și față de împrejurarea că celelalte părți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic -, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul de a admite excepția prematurității acțiunii și respingerea acesteia ca fiind prematur formulată, arătând că nu s-a depus la Casa Județeană de Pensii Doa deverință cu sporurile solicitate. Solicită admiterea recursurilor declarate de pârâții Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților și respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanți.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- reclamantele, au solicitat în contradictoriu cu intimații Tribunalul Dâmbovița, Casa Județeană de Pensii D, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcției Generale a Finanțelor Publice D și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B, obligarea acestora la plata drepturilor bănești care se includ în pensie, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariu de bază, începând cu data introducerii acțiunii și în continuare, în cursul procesului precizându-și obiectul acțiunii, în sensul obligării pârâtelor să procedeze la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În motivarea acțiunii reclamantele precizează că au lucrat în cadrul Tribunalului Dâmbovița și al Judecătoriei Răcari, județul D, în funcția de grefier, iar în momentul de față sunt pensionare, potrivit Legii 567/2004. În conformitate cu art.421din Legea nr.104/1999, care a completat Legea nr.50/1996, acestea au beneficiat de un spor de 50% din salariul de bază pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, articol abrogat conform art.1 din OG177/2002, însă art.11din Legea nr.50/1994 republicată, prevede că personalul auxiliar de specialitate beneficiază de acest spor.
Reclamantele au mai precizat că potrivit deciziei nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul auxiliar de specialitate are dreptul la acest spor mai sus menționat, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoarea a OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocându-se și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dâmbovița, competența soluționării acestei spețe revenindu-i Curții de APEL PLOIEȘTI, conform art.1 din nr.OUG 75/2008. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât reclamantele sunt pensionare în prezent și în aceste condiții nu se poate aplica sporul solicitat.
În întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fond a solicita respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată, întrucât din luna februarie 2007 intrat în vigoare noua Legea de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv nr.OG8/24.01.2007, astfel că pretențiile reclamantelor după data de 01.02.2007 sunt nefondate. În consecință sporul solicitat de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr.50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime. S-a mai motivat și faptul că având în vedere împrejurarea că în prezent reclamantele nu mai dețin calitatea de personal auxiliar de specialitate, acestea nu mai pot beneficia de sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de la data pensionării.
Casa Județeană de Pensii D, în întâmpinarea formulată, a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât această instituție pune în aplicare adeverințele cu veniturile, așa cum au fost transmise de către unitățile angajatoare, neavând posibilitatea legală de modificare a acestora. S-a mai invocat și faptul că până la această dată unitatea angajatoare nu a transmis Casei Județene de Pensii D un venit care să cuprindă aceste sporuri, culpa în privința stabilirii venitului nefiind a acesteia.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu se confundă cu bugetul de stat, rolul său fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete. În consecință acest minister este un terț care nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamantelor, neavând raporturi de muncă cu acesta.
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale () a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit disp. art.12 din nr.HG290/2005 privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate stabilirea, actualizarea, recalcularea și plata tuturor pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Această pârâtă a mai invocat și excepția prematurității cererii privind recalcularea drepturilor de pensie, întrucât Legea 567/2004 sau HG290/2005 nu prevăd expres o procedură pentru recalcularea drepturilor de pensie ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, astfel că în considerarea principiului simetriei actelor juridice, când se solicită recalcularea pensiei ca urmare a modificării bazei de calcul în raport de care a fost emisă decizia de pensionare, trebuie respectată procedura urmată la stabilirea drepturilor inițiale, procedură potrivit căreia partea interesată trebuie să prezinte o nouă adeverință tip, eliberată în condițiile stipulate de nr.HG290/2005, care să dovedească modificarea bazei de calcul a pensiei de serviciu.
Prin sentința civilă nr.299 din 9 februarie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către Ministerul Economiei și Finanțelor și a respins acțiunea reclamantelor față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A respins excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B, excepția necompetenței materiale invocată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și excepția prematurității dreptului la acțiune invocată de către și Casa Județeană de Pensii
Pe fondul cauzei a admis acțiunea formulată de reclamantele, obligând pârâții Tribunalul Dâmbovița și Curtea de APEL PLOIEȘTI, să emită o adeverință care să cuprindă vechimea în funcție și venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării, pentru fiecare reclamantă, conform anexei nr.1 la HG nr.290/2005. A obligat Ministerul Justiției să informeze în scris S de majorarea salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar în activitate și să transmită adeverințele nominale conform anexei nr.3 la HG 290/2005, cu datele necesare actualizării și a obligat Casa Județeană de Pensii D să recalculeze pensiile reclamantelor în raport de actele menționate anterior.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut că raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamantele învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă așa cum este definit de disp. art.248 codul Muncii, acest minister neavând calitatea de angajator, astfel că nu poate fi obligat la plata unor sume de bani pentru salariații altor instituții publice.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții directe legate de plata drepturilor respective către reclamante, care nu îi sunt salariate, iar cele privind elaborarea proiectului bugetului de stat sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat. În speța dedusă judecății Ministerul Economiei și Finanțelor este un terț care nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamantelor, neavând raporturi de muncă cu acesta. Prin urmare nu există identitate între persoana acestui minister și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, astfel încât tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ce privește excepțiile privind necompetența materială a Tribunalului Dâmbovița invocată de către Curtea de APEL PLOIEȘTI, lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și a, precum și excepția prematurității formulării acțiunii invocate de către și Casa Județeană de pensii D, acestea au fost respinse pentru următoarele motive:
Reclamantele, au lucrat în cadrul Tribunalul Dâmbovița și al Judecătoriei Răcari, județul D, în funcția de grefier, în prezent fiind pensionare potrivit Legii nr.567/2004. Chiar din adresa nr.5690/A/14.10.2008 emisă de Curtea de APEL PLOIEȘTI Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (fila 5 din dosar), rezultă că cererea reclamantelor le-a fost restituită de Curtea de APEL PLOIEȘTI pentru a fi depusă la Tribunalul Dâmbovița, cu motivarea că nu se încadrează în prevederile nr.OUG75/2008, fiind litigiu de asigurări sociale, aceasta conducând la concluzia că prezenta cauză este de competența materială a Tribunalului Dâmbovița.
Având în vedere disp. HG290/2005, privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și HG83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției rezultă că potrivit procedurii, Ministerul Justiției transmite adeverințele întocmite de tribunale și curți de apel, eliberarea acestora fiind în sarcina fiecărui ultim angajator. În conformitate cu prevederile mai sus menționate și Ministerul Justiției informează în scris ori de câte ori are loc o majorarea a salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar și solicită lista persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu. transmite instituțiilor prevăzute de actul normativ mai sus menționat listele cu titularii pensiilor de serviciu aflate în plată, iar aceste instituții, între care și Ministerul Justiției transmit adeverințele nominale întocmite conform anexei nr.3 cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu. Acestea se comunică caselor teritoriale de pensii în vederea actualizării.
Având în vedere că în speță reclamantele au solicitat modificarea venitului față de care se actualizează pensia de serviciu, prima instanță a respins excepțiile invocate privind lipsa calității procesuale a Ministerului Justiției și a, excepția necompetenței materiale invocată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și excepția prematurității acțiunii.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a reținut că prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 444/13.06.2008, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție, statuându-se că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
În considerentele deciziei s-a reținut că normele care reglementau acordarea sporului de 50% consacrate de art.47 din legea nr.50/1996 republicată, au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, la care s-a făcut trimitere, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice, iar acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea și efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin disp. 47 din legea 50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textul de lege.
În conformitate cu art.329 alin.3 pr.civ. decizia nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe.
Potrivit disp. art.11 din HG290/2005 privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciul din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pentru stabilirea pensiei de serviciu dosarul de pensie trebuie să cuprindă și adeverința prevăzută în anexa nr.1, întocmită de ultima unitate angajatoare, care cuprinde vechimea în funcție și venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării.
De asemenea, potrivit art.12 din același act normativ, stabilirea, actualizarea, recalcularea și plata pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Art.18 din normele menționate prevede că în aplicarea disp. art.68 alin.7 din legea privind actualizarea pensiei de serviciu se stabilește o anumită procedură potrivit căreia instituțiile prevăzute la litera a art.18, între care și Ministerul Justiției informează în scris ori de câte are loc o majorare a salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar aflat în activitate și solicită lista persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu, aceste instituții fiind și cele care transmit S adeverințe nominale întocmite conform anexei nr.3 cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu. Acestea se comunică caselor teritoriale de pensii în vederea actualizării.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat recurs reclamantele și pârâții Casa Județeană de Pensii D, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților.
Casa Județeană de Pensii Daa rătat în motivarea recursului că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât a respins excepția prematurității acțiunii față de această pârâtă, având în vedere că nu au fost emise noile adeverințe cu veniturile majorate, iar casa județeană de pensii nu face decât să pună în aplicare aceste adeverințe.
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a arătat în recursul său că nu are calitate procesuală pasivă față de obiectul acțiunii, atribuțiile privind stabilirea, actualizarea și plata pensiilor efectuându-se de casele județene de pensii, care au personalitate juridică distinctă.
Curtea de APEL PLOIEȘTIa arătat, în motivarea recursului, că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât aceasta a acordat mai mult decât s-a cerut, obligând pârâții Tribunalul Dâmbovița și Curtea de APEL PLOIEȘTI să emită o adeverință care să cuprindă vechimea în funcție și venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării, pentru fiecare reclamantă, conform anexei nr.1 la HG nr.290/2005, deși prin acțiune s-a solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor bănești care se includ în pensie, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariu de bază, începând cu data introducerii acțiunii și în continuare, iar în cursul procesului acțiunea a fost precizată în sensul obligării pârâtelor să procedeze la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În motivarea recursului lor, reclamantele au arătat că solicită completarea dispozitivului sentinței primei instanțe, în sensul de a se menționa că adeverințele ce urmează a se emite să cuprindă și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, precum și data de la care se va acorda aceste drepturi.
Ministerul Justiției și Libertăților arătat, în motivarea recursului, că soluția primei instanțe este criticabilă pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. în mod eronat instanța de fond obligând acest pârât să informeze în scris, în condițiile în care nu a refuzat această informare.
Prin întâmpinare, reclamantele recurente au solicitat respingerea recursurilor declarate de pârâții Casa Județeană de Pensii D, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților.
Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat, tot prin întâmpinare, respingerea recursului declarat de reclamantele recurente, ca inadmisibil.
Analizând actele dosarului și sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și cel declarat de reclamante, Curtea reține că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Astfel, la data de 26.01.2009, reclamantele și-au precizat acțiunea în sensul că au solicitat obligarea pârâților Tribunalul Dâmbovița și Curtea de APEL PLOIEȘTI să emită adeverința prevăzută de anexa nr.1 din nr.HG290/2005, obligarea pârâtului Ministerul Justiției să informeze în scris S de majorarea salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar în activitate și să transmită adeverințele nominale conform anexei nr.3 la HG 290/2005, cu datele necesare actualizării, și obligarea Casei Județene de Pensii D să recalculeze pensiile reclamantelor.
Prin urmare, criticile pârâtei Curtea de APEL PLOIEȘTI sunt neîntemeiate.
Cu privire la criticile pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, cele ale pârâtei Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și cele ale reclamantelor, Curtea reține că și acestea sunt neîntemeiate, având în vedere că, potrivit art.18 lit.a din nr.HG290/2005,În aplicarea prevederilorart.68 alin.7 din lege (Legea nr.567/2004) privind actualizarea pensiei de serviciu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Justiției informează în scris Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori are loc o majorare a salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar aflat în activitate și solicită lista persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu. Prin urmare, față de aceste prevederi legale, în sarcina Ministerul Justiției și Libertăților există obligația informării în scris a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, aceasta din urmă având calitate procesuală pasivă față de obiectul acțiunii.
În ceea ce privește recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D, Curtea reține că acesta este întemeiat, având în vedere că nu au fost emise noile adeverințe cu veniturile majorate, iar casa județeană de pensii nu face decât să pună în aplicare aceste adeverințe, potrivit dispozițiilor art.19 din nr.HG290/2005, conform căroraLa fiecare actualizare a pensiilor de serviciu, casele teritoriale de pensii emit o nouă decizie de pensie, pe baza adeverințelor întocmite și comunicate de instituțiile prevăzute la art.18 lit.a).
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul disp. art.304, art.3041și art.312 alin.1 pr.civ. va admite recursul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, va modifica în parte sentința atacată, în sensul admiterii excepției prematurității acțiunii formulată împotriva acestei recurente, și va respinge acțiunea față de aceasta ca prematur formulată.
Va fi menținut restul dispozițiilor sentinței și, pe cale de consecință, vor fi respinse recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, precum și cel declarat de reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-A, județul D împotriva sentinței civile nr.299/09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite excepția prematurității acțiunii formulată împotriva acestei recurente și în consecință respinge acțiunea față de intimata Casa Județeană de Pensii D, ca prematur formulată.
Menține restul dispozițiilor sentinței mai sus menționată.
Respinge ca nefondate recursurile formulate de Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, și de reclamantele, domiciliată în comuna, sat, județul D, cu domiciliul ales în Târgoviște,-, județul D, la, domiciliată în Târgoviște,-, județul D, domiciliată în comuna, sat Olteni, județul D, domiciliată în G,-, județul
Respinge recursul formulat de pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în B,-, sector 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
LC
Tehnored. LC/MD
2 ex./23.06.2009
dosar fond - al Trib.
-
-
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta