Asigurări sociale. Decizia 1254/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1254
Ședința publică din data de 5 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.239 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic -, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Consilier juridic - pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația recurentei-pârâte că alte cereri nu mai are de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic -, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 5913/120/24.11.2008, reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii, formulând în contradictoriu cu aceasta contestație împotriva deciziei nr. - din 17.04.2008, prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a reclamantului începând cu 25.10.2006. Se solicită anularea acestei decizii și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că prin decizia nr. 330 din 09.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză medicală M i-a fost anulată decizia de stabilire a capacității de muncă, dispunându-se încetarea plății pensiei și recuperarea sumei încasată necuvenit de 8.068 lei.
Se arată că decizia aceasta este prematură întrucât decizia nr. 330/2008 nu a rămas definitivă.
Prin întâmpinarea formulată pârâta solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. S-a susținut că decizia 330/09.04.2008 nu a fost contestată conform procedurii prevăzută de lege și astfel se justifică emiterea celei de-a doua decizii.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 239 din 2 februarie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamantul și anulat decizia nr. - din 17.04.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 330/09.04.2008 emisă de M, s-a dispus anularea deciziei asupra capacității de muncă a reclamantului nr. 3544 din 06.10.2006.
Deși conform art. 56 alin. 2 din legea nr. 19/2000, această decizie putea fi contestată în termen de 30 de zile, CJP D emite la interval de numai 8 zile, la 17.04.2008, decizia nr. - de încetare a plății pensiei de invaliditate, încălcându-se dreptul reclamantului de a contesta decizia de anulare a capacității de muncă. Dincolo de acest motiv de nelegalitate, potrivit art. 39 alin. 3 din ordinul nr. 340/2001 pentru aplicarea Legii nr. 19/2000, decizia emisă de Oficiul de Expertiză ca urmare a unui autocontrol, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Ori, prin decizia a cărei nulitate se solicită s-a dispus și pentru trecut recuperarea pensiei încasată deja de reclamant.
Față de aceste aspecte instanța de fond a apreciat că decizia este lovită de nulitate.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că în mod greșit s-a admis cererea de anulare a deciziei de încetare a plății pensiei întrucât contestatorul nu a făcut dovada contestării deciziei medicale la Cabinetul de Expertiză Medicală M și nici în instanța de judecată, nerespectând-se astfel disp.art.56 din Legea nr.19/2000, decizia medicală rămânând definitivă prin necontestare, iar decizia de încetare a plății pensiei, fiind un accesoriu al acesteia, nu mai suporta nicio modificare.
De asemenea, se învederează că în mod eronat s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția audit Intern și Control, având numărul 24134/04.04.2008 prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Într-un alt motiv de recurs, se susține că instanța nu a cercetat cu atenție fondul cauzei și nu a pus în discuție administrarea de probe, sentința pronunțată încălcând prevederile legale întrucât decizia de încetare a pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit, contestată în cauză, a avut la bază decizia de anulare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă, nr.330/09.04.2008. Așa cum a reținut și instanța de fond, decizia respectivă putea fi atacată, conform art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile, la casa teritorială de pensii și decizia sau răspunsul dat, putea fi contestat la instanța competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare, intimata neurmând această procedură și necontestând răspunsul la instanța judecătorească, astfel că decizia de anulare asupra capacității de muncă a rămas definitivă, instanța anulând în mod eronat, în totalitate, decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.330/09.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a anulat decizia asupra capacității de muncă emisă pentru intimata-contestatoare, în cuprinsul deciziei, reținându-se că aceasta a fost eliberată fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare și, în consecință, încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.
La numai 8 zile de la emiterea deciziei nr. 330/09.04.2008 și fără a se aștepta ca această decizie să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de contestare, prevăzute de art.56 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia nr.-/17.04.2008, prin care, având în vedere decizia de anulare nr.330/09.04.2008, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatei-contestatoare și recuperarea sumei de 8068 lei de la aceasta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 25.10.2006 - 01.05.2008.
În cuprinsul deciziei nr. 330/09.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.24134/04.04.2008, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr.1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Controlul consemnat în nota de constatare nr. 24134/04.04.2008 invocată de recurentă a fost efectuat de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, în baza HG nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor
După cum s-a arătat mai sus, decizia nr.-/17.04.2008 a fost emisă în mod nelegal, înainte ca decizia nr. 330/09.04.2008 Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de atac, la care însăși recurenta face referire, astfel încât în mod corect a fost anulată în întregime decizia nr.-/17.04.2008 contestată în pricina de față.
Sentința atacată se bazează pe probatoriile cu înscrisuri administrate în cauză la cererea ambelor părți, rezultând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale și deși se susține că instanța nu a pus în discuție administrarea de probe, recurenta nu face trimitere la alte probatorii a căror administrare să fi fost necesară pentru justa soluționare a cauzei.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod pr. civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.239 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
VD
Tehnored. VD/MD
2 ex/ 18.06.2009
dosar fond - al Trib.
-
-
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta