Asigurări sociale. Decizia 172/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.172
Ședința publică din data de 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în T,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1081 din 9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatoarea, domiciliată în comuna, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-contestatoare personal, lipsind recurenta-intimată
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Intimata-contestatoare având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata-contestatoare având cuvântul solicită respingerea recursului și pe fond menținerea sentinței primei instanțe. Depune la dosar concluzii scrise, fila 9.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea deciziei nr.-/11.05.2007 emisă de intimată.
În motivarea contestației s-a arătat că prin decizia atacată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 01.01.2005 și s-a dispus recuperarea sumei de 4826 lei cu titlu de pensie de invaliditate încasată necuvenit pe perioada 01.01.2005 - 01.06.2007, că această decizie a fost emisă în baza unei decizii de anulare primită de la Cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă M, pe motiv că s-a pierdut dosarul de pensie, fapt care a determinat-o să se prezinte de mai multe ori la Comisia medicală care a emis o nouă decizie asupra capacității de muncă la data de 08.12.2006, pin care a fost încadrată în gradul III de invaliditate.
La termenul de judecată din 09.11.2007 contestatoarea a arătat că nu a contestat în instanță răspunsul Oficiului județean de expertiză medicală de recuperare a capacității de muncă D la contestația formulată împotriva deciziei de anulare a deciziilor sale medicale.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.1081 din 9 noiembrie 2007, intitulată din eroare încheiere, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația formulată de în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a anulat în parte decizia nr.-/11.05.2007 emisă de intimată, numai cu privire la măsura recuperării sumei de 4826 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin decizia nr. -/2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 4826 lei RON reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.01.2005-01.06.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
Cu toate acestea, având în vedere că nu s-a contestat decizia de anulare a deciziilor medicale la instanța de judecată, aceasta a rămas definitivă subzistând temeiul de anulare a deciziei de pensionare invocat de intimata Casa Județeană de Pensii D și anume, anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă fin prevederile art.39 alin.3 din Ordinul nr.340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor. Pentru trecut, anularea deciziilor nu poate avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziei contestate ca legale și temeinice.
A susținut recurenta-pârâtă că,în mod greșit s-a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41,capitolul III,secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
Totodată, soluția instanței e nefondată și raportat la împrejurarea că decizia anulată în parte prin sentința pronunțată a fost emisă în baza deciziei nr.174/20.04.2007, decizie rămasă definitivă în condițiile în care ea nu a fost contestată în termen de 30 zile de la comunicare, conform disp. art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs conform art. 304 pct. 9 Cod pr. Civilă, pârâta, solicitând admiterea căii de atac și în principal modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor emise ca legale și temeinice, iar, în subsidiar, modificarea in parte a sentinței în sensul înlăturării dispoziției privind anularea deciziei nr.-/11.05.2007.
A susținut recurenta-pârâtă că în mod eronat prima instanță a reținut că în baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp.art.39 din ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
A mai precizat că, urmare a controlului efectuat, s-a procedat la anularea deciziilor pentru perioada 1.01.2005 - 1.06.2007, identificate la dosarul medical al reclamantei.
Totodată, documentele medicale depuse de reclamanta la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Urmare a controlului efectuat de CNPAS - Direcția de audit Intern și Control în conformitate cu art. 39 din Ordinul nr.340/2001, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin decizia 776/7.05.2007 a anulat deciziile asupra capacității de muncă pe perioada 1.01.2005 - 1.06.2007 pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare (neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute).
Ulterior, s-a emis decizia nr.-/11.05.2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 4826 RON reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.01.2005 - 01.06.2007.
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp. art. 39 alin. 3 din același ordin care stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la dispoziția legală anterior invocată, în mod corect prima instanță a reținut că, în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta -pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
S-a arătat că, în prezent, s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistența medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, dar în lipsa unor indicii că contestatoarea ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată, nu se poate dispune suspendarea judecății, nefiind îndeplinite cerințele art.244 (1) pct.2 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța penală nu s-a pronunțat în legătură cu existența unor infracțiuni de fals material sau intelectual în înscrisuri oficiale și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grade de invaliditate pe acest motiv. În aceste condiții anularea acestor decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de pârâtă împotriva salariatei este nelegală.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea recurentei, nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
În cauză s-a dispus anularea deciziei nr. -/11.05.2007 deși nu s-a cerut deoarece din cuprinsul acțiunii introductive reiese că reclamanta a înțeles a formula contestație și împotriva acestei decizii, chiar dacă nu a indicat numărul acesteia.
Recurenta nu a făcut dovada erorilor care să constituie cazuri de nulitate pentru deciziile de pensionare, întrucât neregularitățile procedurale puteau fi remediate, punând în vedere părții ce acte suplimentare trebuie să prezinte. Este normal că reclamanta nu a depus diligențe pentru a face probe suplimentare în dosarul de pensie, deoarece, din moment ce Casa de Pensii D i-a admis dosarul, reclamanta a avut conștiința că a efectuat toate actele necesare prevăzute de lege.
Din considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței nr. 1081/9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în T,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1081 din 9.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatoarea, domiciliată în comuna, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 februarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu
--- - --- - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
CP/FA
2008-03-04
2 ex.
Trib.D nr-
G -
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu
