Asigurări sociale. Decizia 1767/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI LITIGII DE munca & SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA nr.1767

Ședința publică de la 19 septembrie 2008

JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea

- - -

- - Andre a

Grefieri -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.931 din 28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, sat, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin contestația înregistrată la ribunalul Dâmbovița, sub nr. 2635/120/07.04.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.509/27.04.2007, emisă de Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă

În motivare, reclamanta a arătat că decizia pe care o contestă nu a respectat dispozițiile legale în sensul că la adresa nr.1498/28.06.2007 nu se regăsesc procedurile de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare, răspunsul pârâtei fiind contrazis de realitate în sensul că aceasta s-a prezentat la comisia medicală pentru revizuire.

A mai arătat că în dosarul medical nu există documente contrafăcute iar pârâta când a pronunțat anularea deciziilor de pensie nu a avut la bază criterii asupra cărora ar fi fost competentă, răspunsul dat fiind incomplet.

anexat în copie adresa nr.1498/2007 și diferite acte medicale.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, decizia contestată fiind emisă în condiții de legalitate, deoarece reclamanta nu a respectat procedura legală și nu a prezentat documentația necesară în cauză.

Pe fondul cauzei, s-a menționat nota de constatare nr. 19183/26.04.2007, întocmită de Direcția audit Intern și Control din Cadrul CNPAS, în baza căreia s-a concluzionat că la dosarul medical există documente medicale false, formularul privind concluziile medicului expert este o fotocopie a concluziei autentice pe care s-au efectuat modificări ale anului, deciziile există în două exemplare dar sunt redactate diferit, iar în Registrul unic de activitate a fost emisă decizia pentru o altă persoană.

În ceea ce privește răspunsul formulat de D, acesta nu reprezintă o decizie în sensul art.56 din Legea nr.19/2000 ci numai un răspuns la situația atipică.

Odată cu întâmpinarea s-au anexat în copie: deciziile contestate, nota de constatare a deciziilor asupra capacității de muncă.

Prin sent. civilă 1270/03.12.2007, Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția tardivității formulării contestației și a respins contestația ca tardiv formulată reținând că au fost încălcate prevederile art. 40 din Ordinul 340/2001 și prevederile art. 56 alin. 5 din Legea 19/2001 întrucât contestația a fost formulată la ribunalul Dâmbovița la data de 22.10.2007, deși răspunsul la contestația administrativă a fost primit de contestatoare în data de 5 iulie 2007, fiind depășit termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Cu acest prilej, Tribunalul a arătat că nu poate fi primită susținerea contestatorului în sensul că nu știut de termenul de 30 de zile, deoarece în răspunsul comunicat nu era menționat nici un termen, pentru că, arată tribunalul, nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii, iar pe de altă parte, prevederile Legii nr. 19/2000 și ale Ordinului nr. 340/2001 nu stabilesc nicio sancțiune pentru lipsa din conținutul acestui răspuns a termenului și instanței la care poate fi contestat.

Prin decizia civilă nr. 178 din 20 februarie 2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul formulat de contestatoarea împotriva sentinței sus menționate, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

În motivarea deciziei sale, Curtea reținut că nu se poate imputa recurentei că nu respectat termenul de 30 de zile prev. de art. 56 alin. 5, din Legea 19/2000 deoarece Casa Județeană de Pensii D s- prevalat de propria ei culpă, întrucât anularea dispusă nu a avut la bază criterii medicale.

În rejudecarea pricinii, instanța de control judiciar considerat că se impune fi depuse la dosar și toate înscrisurile care au stat la baza emiterii deciziei contestate deoarece înscrisurile de la dosarul de fond vizau altă persoană și nu pe recurenta contestatoare.

În rejudecare, prin sentința civilă nr. 931 din 28 mai 2008 Tribunalul Dâmbovița admis contestația formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D, a anulat răspunsul nr.1498/28.06.2008 emis de Oficiul Județean de Expertiză Medicală D și decizia nr.509/27.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical

Controlul a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.

S-au constatat deficiențe cu ocazia acestui control constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.

În mod cert, CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.

Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.

Această concluzie a rezultat din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.

Pe de altă parte, s-a considerat că contestatorul a susținut în mod întemeiat că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.

Într-adevăr, conform art. 56 (6) din. 19/2000 decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, aflat în subordinea pârâtei, nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau, altfel spus, nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă reclamantului nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.

Faptul că reclamantul și-a îndeplinit obligațiile ce-i incumbau în calitate de pensionar de invaliditate rezultă din actele medicale depuse la dosar, astfel cum a reținut tribunalul. Tribunalul a constat că reclamanta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M, conform art. 56 (2) din. 19/2000 modificată, după cum i s-a indicat în decizia nr.509/27.04.2007 și a primit un răspuns la contestația formulată sub nr.1498/28.06.2007, care nu constituie o decizie în sensul art. 56, aspect care ține de propria culpă a pârâtei, deși prin acest răspuns se menționează că i se respinge reclamantei contestația și rămân valabile elementele deciziei nr. 509/2007.

Obligația comunicării unui răspuns este instituită de art. 56 alin. 2 din.19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care pârâta nu a respectat-o, neputându-se menționa de către aceasta că este vorba despre o situație atipică, câtă vreme și-a întemeiat decizia contestată pe dispozițiile art. 53-56 și 62-63 din. 19/2000 și a indicat drept temei al contestării art. 56 alin. 2 din. 19/2000, cale pe care reclamantul a urmat-

Împotriva acestei sentințe declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii în baza art. 309 Cod proc.civilă, criticând- ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:

Prin primul motiv de recurs, intimata a învederat că în instanța de fond a reținut eronat că la baza deciziilor de anulare deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art. 39 din Ordinul 340/2001 întrucât, temeiul corect al amânării îl reprezintă prev. art. 41 Capitolul III secțiunea din Ordinul nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că, deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le- emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

Ca atare, recurenta consideră că avea dreptul să dispună anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare notei de constatare a CNPAS care a reliefat erorile privind procedura de expertizare medicală, precum și deficiențele documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

Al doilea motiv de recurs privește faptul că s- reținut eronat de prima instanță că reclamantul a depus la dosarul cauzei documente medicale sau faptul că deține documente medicale, deoarece acestea nu au fost depuse și la

mai arătat recurenta că nu există nicio dovadă că au fost depuse asemenea acte și, ca atare ele nu au fost analizate de către medicul specialist.

Al treilea motiv de recurs privește consultarea obligatorie B, în privința căreia recurenta consideră că nu există nicio obligativitate de consultare ci numai posibilitatea instituită de art. 56 din Legea 19/2000, avizul acestuia fiind obligatoriu dacă se dă curs posibilității de consultare.

Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 341Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:

Urmare a controlului efectuat de CNPAS-Direcția de Audit Intern și Control în conformitate cu art. 39 din Ordinul nr.340/2001, Casa Județeană de Pensii D-Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin decizia 509/27.04.2007 a anulat deciziile asupra capacității de muncă pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare (neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute).

Ulterior, s-a emis decizia nr. -/03.05.2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 4118 RON reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.04.2005-01.05.2007.

Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp. art. 39 alin. 3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la dispoziția legală anterior invocată, în mod corect, prima instanță a reținut că, în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta -pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.

Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea recurentei, nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă. Raportat și la faptul că recurenta nu și poate invoca propria sa culpă, pârâta nu a respectat procedura prev. de art. 56 alin. 2 din Legea 19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie și nu o adresă, cu consultarea obligatorie și nu facultativă, astfel cum susține recurenta, a M, astfel că, în mod corect, instanța de fond a respins această susținere.

Recurenta nu a făcut dovada erorilor care să constituie cazuri de nulitate pentru deciziile de pensionare, întrucât neregularitățile procedurale puteau fi remediate, punând în vedere părții ce acte suplimentare trebuie să prezinte. Este normal că reclamantul nu a depus diligențe pentru a face probe suplimentare în dosarul de pensie, deoarece, din moment ce Casa de Pensii D i-a admis dosarul, reclamantul a avut conștiința că a efectuat toate actele necesare prevăzute de lege.

Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 urmează să respingă ca nefondat recursul formulat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.931 din 28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, sat, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea

- - - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal/Nr. notificare 3120

Tenored. CP/2 ex./10.10.2008

f- - Tribunalul Dâmbovița

/

Președinte:Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
Judecători:Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1767/2008. Curtea de Apel Ploiesti