Asigurări sociale. Decizia 1765/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA SECȚIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI LITIGII DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr.1765
Ședința publică de la 19 septembrie 2008
JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
- - -
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.850 din 20 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în M,-, - 2 D,.6, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimata-contestatoare reprezentată de avocat Pahon din Baroul Dâmbovița, lipsind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat Pahon având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat Pahon având cuvântul pentru intimata-contestatoare solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea deciziei nr. 2828/31.12.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, precum și a deciziei nr.1701/2.11.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă
În motivarea contestației, petenta a arătat că a beneficiat de pensie de invaliditate stabilită în baza deciziei de încadrare în grad de invaliditate, că a respectat recomandările medicului expert, iar documentele medicale au fost avizate de acesta până în anul 2005, când i s-a dat termen de revizuire pentru luna septembrie 2006, comisia de expertizare apreciind la acel moment că nu se mai impune revizuirea, consemnându-se nerevizuibil.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.19/200, Ordinului nr.340/200 și ale.HG 1229 /2005.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației motivat de faptul petenta nu a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, decizia medicală fiind emisă în baza unor documente și înscrisuri neconforme cu realitatea și în lipsa unei dovezi că petenta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.850 din 20 mai 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația, a anulat decizia nr.2828/31.12.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii - Oficiul Județean de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă D, precum și decizia nr.1701/2.11.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr.1701/2.11.2007,Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă emisă contestatoarei în anul 2003 pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, iar prin decizia nr. -/14.11.2007 Casa Județeană de Pensii D a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a contestatoarei și recuperarea sumei de 6815 lei, cu motivarea că a fost anulată decizia de încadrare în grad de invaliditate.
A mai reținut tribunalul că petenta a atacat decizia privind anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate, iar prin decizia nr. 2828/31.12.2007 s-a respins contestația, rămânând valabilă decizia M nr. 1701/2.11.2007.
Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control, a arătat prima instanță, a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul Medical M, invocându-se drept temei al controlului prevederile HG nr. 13/08.01.2004 și a secțiunii C pct.III, art. 39 din Ordinul 340/2001, în urma căruia s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
S-a mai reținut că s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată.
De asemenea, a mai arătat tribunalul că instanța penală nu s-a pronunțat în legătură cu existența unor infracțiuni de fals și nici nu s-a anulat decizia de încadrare în grad de invaliditate pe acest motiv, condiții în care anularea acestei decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de intimată împotriva salariatei este nelegală.
A mai reținut instanța de fond că anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001, care stabilesc că "decizia emisă de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare."
Neprocedându-se în acest mod, s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001, precum și ale art.56 din Legea nr.19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate.
Pentru toate aceste considerente, contestația a fost admisă în sensul celor sus-arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Se învederează de recurentă că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare a deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare a CNPAS-Direcția Audit Intern și Control.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata contestatoare a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe contestatoare.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000, nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-contestatoare nu a formulat întâmpinare, însă, prin apărător ales, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, depunând concluzii scrise.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 1701/2.11.2007, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă emisă pentru intimata-contestatoare,având nr.3482/22.09.2003, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Ulterior, prin decizia nr. -/14.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 6815 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.10.2005 - 01.12.2007, având în vedere decizia de anulare nr.1701/2.11.2007, prin care a fost anulată decizia de încadrare în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr.1701/2.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.51663/2.11.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr.51663/2.11.2007, a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimata-contestatoare s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.1701/2.11.2007 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr.2828/31.12.2007 prin care a respins contestația având în vedere lipsa documentelor conforme și necesare menținerii în grad de invaliditate, astfel încât s-a arătat că rămâne valabilă decizia nr.1701/2.11.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși din conținutul notei de constatare nr.51663/2.11.2007 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă emisă pentru intimata-contestatoare, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei a capacității de muncă emisă intimatei-contestatoare.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulate în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Urmează, de asemenea, a se lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimata-contestatoare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.850 din 20 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în M,-, - 2 D,.6, județ
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 septembrie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
- - - - ---
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120.
/FA-2ex.
2008-10-09
Trib.D nr-
G
Președinte:Marilena Panait Cristina Pigui Vera AndreaJudecători:Marilena Panait Cristina Pigui Vera Andrea
