Asigurări sociale. Decizia 177/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 177

Ședința publică din data de 03 februarie 2010

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D - prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște, nr.1A, județ D, împotriva sentinței civile nr.2107 din 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în comuna, sat, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator personal și asistat de avocat din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii nr.5 din 25.01.2010, lipsind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimatului contestator.

Avocat, pentru intimatul contestator, arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului contestator, prin apărător, în combaterea recursului.

Avocat, pentru intimatul contestator, solicită respingerea recursului potrivit întâmpinării depuse la dosar. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberînd asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii D, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.509/25.05.2009 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-a dispus revizuirea deciziei nr.90/05.03.1999, pe motiv că decizia a fost emisă fără respectarea procedurii de încadrare în grad de handicap și revizuire medicală și împotriva deciziei nr.1014/16.06.2009 a Oficiului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, prin care se respinge contestația.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pe caz de boală, având probleme de sănătate. Anterior acestei date a fost spitalizat în mai multe rânduri, fiind diagnosticat cu mai multe boli, starea sănătății sale nepermițându-i să-și reia activitatea.

La revizuirea medicală din 19.03.2001 s-a constatat că este nerevizuibil. În iunie 2009 i s-a comunicat decizia nr.509/235.05.2009 prin care i se aduce la cunoștință că s-a revizuit decizia asupra capacității de muncă nr.90/05.03.1999, fără a fi convocat, reexaminat sau reexpertizat. Astfel, au fost încălcate prevederile pct.37 cap.III secțiunea C din ordinul nr.340/04.05.2001 al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Medicul expert nu a procedat la convocarea prin citație a reclamantului și la examinarea sa, ci doar a documentației din dosarul medical, și nici la consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

Din cuprinsul deciziei de revizuire nr.509/22.05.2009 nu a rezultat motivul legal în baza căruia s-a înlocuit decizia nr.90/05.03.1999. Actele normative invocate ca temei legal erau norme cadru care stabilesc criteriile și modul în care se putea solicita pensionarea medicală, prevederi pe care reclamantul le-a respectat așa cum reiese din dosarul medical.

Astfel, art.53-56 și 62-63 din Legea 19/2000 se referă la pensia de invaliditate și revizuirea medicală efectuată la intervale de 6-12 luni. Ordinul nr.340/04.05.2001 al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prevede procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacității de muncă și contestarea deciziei medicale.

Rezultatele constatării asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive, astfel cum s-a și întâmplat, în sensul că prin decizia nr.509/25.05.2009 s-a dispus înlocuirea deciziei nr.90/05.03.1999.

În drept, pct.40 din Ordinul nr.340/2001 al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 22.10.2009 pârâta a solicitat respingerea contestației.

În fapt, în conformitate cu art.62 alin.1 din legea 19/2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în funcție de afecțiune la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. Reclamantul nu a urmat procedura legală, iar decizia prin care i s-a acordat gradul II de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme.

Prin nota de constatare nr.6045/10.04.2009 s-au constatat viciile identificate în deciziile medicale și, conform prevederilor legale, a fost revizuită decizia asupra capacități de muncă nr.90 din 05.03.1999.

Conform art.41 capitolul III secțiunea C din ordinul nr.340/2001, deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă care le-a emis.

Decizia de revizuire a deciziei medicale a fost emisă ca urmare a notei de constatare prin care s-au constatat deficiențe și nereguli în ceea ce privește emiterea deciziei de încadrare în grad de invaliditate.

Reclamantul a formulat o completare a ac țiunii la data de 28.09.2009 prin care a solicitat ș i anularea deciziei nr.-/16.07.2009 privind încetarea plă ții pensiei de invaliditate, deoarece anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte decât pentru viitor, concluzie care rezultă din art.30 alin.3 din Ordinul nr.340/2001.

În cazul în care se constatau deficien ț e în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii cu efecte pentru viitor deoarece pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri judecătore ști penale definitive.

La dosar s-au depus în copie: cupon de pensie din luna iunie 2009, copie carte de identitate reclamant, decizia nr.509/25.05.2009 întocmită de pârâtă, decizia nr.1014/16.06.2009 emisă de pârâtă, decizie asupra capacității de muncă nr.90/05.03.1999 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială, adresă nr.3293/19.03.2001 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială, decizia nr.-/16.07.2009, decizia nr.509/25.05.2009, notă de constatare nr.6045/10.04.2009, decizia asupra capacității de muncă nr.3293/19.03.2001 împuternicire avoca ț ială din 21.09.2009, decizie nr.-/16.07.2009 privind încetarea plă ț ii pensiei de invaliditate, delega ț ie de reprezentare, chitan ț ă nr.09/19.11.2009 privind achitarea onorariului avoca țial.

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.2107 din 19 noiembrie 2009, admis acțiunea principală și cererea completatoare formulate de reclamantul și a anulat deciziile nr.509/25.05.2009, nr.1014/16.06.2009 și nr.-/16.07.2009, emise de pârâtă.

Totodată, a exonerat reclamantul de la plata sumei de 14.932 lei, iar pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr.90/05.03.1999 întocmită de Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială D, reclamantul a fost diagnosticat cu hepatită cronică activă și infecție urinară, motiv pentru care se încadra în grad de invaliditate II, cu termen de revizuire la 14.03.2000.

In urma revizuirii medicale din 19.03.2001, prin decizia nr.3293/19.03.2001, s-a menținut gradul de invaliditate al reclamantului, stabilindu-se totodată că afecțiunile sale nu mai necesită revizuire medicală.

Prin decizia nr.509/25.05.2009 întocmită de pârâtă s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă nr.90/05.03.1999. În urma contestării acestei decizii de către reclamant la Casa de Pensii, a fost emisă decizia nr.1014/16.06.2009 prin care a fost respinsă contesta ția sa, rămânând valabilă decizia nr.509/25.05.2009.

La data de 16.07.2009 a fost întocmită decizia nr.- privind încetarea plății pensiei de invaliditate, începând cu data de 01.04.1999, dispunându-se și recuperarea sumelor încasate necuvenit pentru perioada 01.07.2006-01.07.2009, în valoare de 14932 ron.

Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul medical M, invocându-se drept temei al controlului prevederile HG nr. 13/08.01.2004 și a secțiunii C pct.III, art. 39 din Ordinul 340/2001, așa cum a rezultat din nota de constatare nr.6045/10.04.2009.

S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și inexisten a dosarului medical.

A mai reținut instanța de fond că în mod greșit pârâta a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă, întrucât în baza deciziei asupra capacității de muncă 3293/19.03.2001 reclamantul a fost atestat ca nerevizuibil, astfel că motivele invocate de pârâtă nu au nici un substrat legal.

Dispozițiile art.29 din Ordinul nr.340/2001 privind prezentarea pensionarului la cabinetul de expertiză medicală care îl avea în evidență, nu îi erau aplicabile reclamantului, din moment ce prin decizia nr.3293/19.03.2001, s-a stabilit ca gradul de invaliditate al reclamantului nu suferă revizuire, fiind ireversibil. In același sens sunt și dispozițiile art.62 alin.7 din legea 19/2000, care arată că nu sunt supuși revizuirii medicale pensionarii care prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă.

4 al aceluiași articol arată că neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei, din luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

In speță, reclamantul avea un grad de invaliditate nerevizuibil, nu i se putea suspenda sau înceta plata pensiei de invaliditate, neexistând un termen de prezentare în vederea revizuirii deciziei asupra capacității de muncă.

Atâta timp cât exista o decizie, ulterioară deciziei nr.90/05.03.1999, prin care reclamantul a fost exonerat de obligația de a se prezenta la revizuire și care producea, la acel moment, efecte juridice nefiind contestată de nici una dintre părți, nu s-a putut imputa reclamantului, că anterior emiterii ultimei decizii asupra capacității de muncă, nu s-a prezentat la termenul stabilit pentru revizuire.

Anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare."

Așa fiind, în cazul în care se constatau deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității ca urmare a recuperării capacității de muncă, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive și în nici un caz nu putea fi dispusă de un organ cu atribuții administrative (art.26 din ordinul nr.340/2001). Aceeași soluție se impunea și pentru situația în care erau aplicabile disp. art.41 din Ordinul nr.340/2001 privind revizuirea deciziilor ca urmare a unor erori săvârșite de unitatea de expertiză medicală, medicul expert neavând posibilitatea de a anula, ori înlocui o decizie anterioară care a intrat în circuitul civil ș i a produs efecte juridice decât prin intermediul instan țelor de judecată.

Neprocedând în acest mod s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001 precum și prevederile art.56 din Legea nr.19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate și s-a anulat decizia privind încadrarea în grad de invaliditate emisă în anul 2001.

Concluzia care s-a desprins este aceea a culpei intimatei care a invocat drept motive ale anulării deciziei privind capacitatea de muncă, propriile-i greșeli în aplicarea prevederilor legale și în gestionarea documentelor medicale și nu a reclamantului care nu avea obligația dovedirii împrejurărilor prezentării la toate termenele de revizuire și a depunerii la acele termene a documentelor medicale.

Mai mult decât atât, în această situație, a soluționării contestației împotriva deciziei de revizuire a deciziei asupra capacității de muncă, chiar și în urma unor erori săvârșite de pârâtă, era obligatorie obținerea avizului Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, așa cum prevedeau și art.56, alin.3 din legea 19/2000.

Întrucât între decizia nr.1014/16.06.2009 emisă de Oficiul Jude țean de expertiză medicală ș i recuperare a capacită ții de muncă și decizia nr.509/25.05.2009 emisă de Cabinetul de expertiză medicală ș i recuperare a capacită ții de muncă a existat un raport de accesorialitate, prima fiind emisă ca urmare a contestării celei de a doua decizii, tribunalul a dispus anularea ambelor decizii, pentru motivele expuse mai sus.

Prin cererea completatoare, reclamantul a solicitat anularea și a deciziei privind încetarea plă ții pensiei de invaliditate, acest capăt de cerere fiind considerat întemeiat de instanța de fond, deoarece încetarea plății pensiei de invaliditate a fost stabilită retroactiv, or conform art.39 din Secțiunea C pct. III al ordinului 340/2001, decizia emisă de oficiul de expertiza medicala și recuperare a capacității de muncă, ca urmare a acțiunii de control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Potrivit art.274 Codul d e Procedură Civilă, tribunalul a reținut culpa procesuală a pârâtei în determinarea efectuării cheltuielilor de judecată, motiv pentru care a obligat-o la plata sumei de 1500 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor contestate ca legale și temeinice.

În esență, recurenta-pârâtă a susținut că în mod eronat prima instanță a reținut ca temei legal disp. art.39 din Ordinul nr.340/2001, în loc de art.41 din același ordin.

Totodată, nu există dovezi că intimatul deține documente medicale sau că le-ar fi prezentat

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că, potrivit deciziei nr.3293/19.03.2001 - care este ulterioară deciziei nr.90/05.03.1999, contestatorul nu trebuia să se mai prezinte la vreo revizuire medicală, constatându-se că este nerevizuibil.

Potrivit dispozițiilor art.62 alin.7 lit.a din Legea nr.19/2000,Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă.

Prin urmare, cât timp exista o decizie ulterioară deciziei nr.90/05.03.1999, prin care reclamantul a fost exonerat de obligația de a se prezenta la revizuire și care produce efecte juridice, nefiind contestată de nici una dintre părți, nu se poate imputa reclamantului că, anterior emiterii ultimei decizii asupra capacității de muncă, nu s-a prezentat la termenul stabilit pentru revizuire.

Față de aceste considerente, Curtea constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, pentru motivele arătate și de instanța de fond, astfel că nu pot fi reținute criticile invocate de recurentă.

În consecință recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins ca atare, conform disp. art.312 Cod procedură civilă.

Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D - prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște, nr.1A, județ D, împotriva sentinței civile nr. 2107 din 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în comuna, județ

Obligă recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2010.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian

- - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red. LC/BA

4 ex./17.02.2010

f- Tribunalul Dâmbovița

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 177/2010. Curtea de Apel Ploiesti