Asigurări sociale. Decizia 179/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 179
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1731 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în comuna, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, s-a depus întâmpinare din partea intimatei reclamante prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 868/30.05.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, precum și a deciziei nr.258/04.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că decizia nr.258/04.04.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, prin care i-a fost anulată decizia asupra capacității de muncă, a fost atacată la Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, iar prin decizia nr.868/2008 i-a fost respinsă contestația, soluție greșită întrucât nu se poate reține că nu s-a respectat procedura de revizuire medicală în condițiile în care reclamanta s-a prezentat la cabinetul medical cu acte medicale eliberate în urma internărilor și de fiecare dată i s-a emis o decizie potrivit afecțiunilor pe care le are, iar încadrarea într-un grad de invaliditate s-a făcut cu respectarea criteriilor legale de diagnostic.
În drept, au fost invocate disp.art.56 alin.5 din Legea nr.19/2000.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ontestației ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legalitate, deoarece reclamanta nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme. S- mai arătat că deciziile nu au fost anulate pe criterii medicale, ci în urma constatării unor înscrieri și înregistrări neconforme cu realitatea, prin nota de constatare nr.24121 din 04.04.2008 întocmită de către Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 1731 din 29.10.2008 admis contestația și a anulat decizia nr.868/30.05.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D și decizia nr.258/04.04.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D- Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, luând act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin decizia nr. 258/2008 Casa Județeană de Pensii D -Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă nr.4937/2003 emisă reclamantei pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
S-a mai reținut că a fost efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul Medical M de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control și s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
Totodată, s-a arătat că în mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, această activitate având loc în baza art 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive, concluzie ce rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001, care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Prin urmare, s-a reținut că în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, iar pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri definitive.
De asemenea, s-a mai arătat că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea pârâtei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act, neputându-i fi imputabilă reclamantei nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.
Împotriva sentinței primei instanțe pârâta Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Susține recurenta că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare a deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare nr.24121/04.04.2008 a CNPAS-Direcția Audit Intern și Control.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata reclamantă unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe intimată.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 258/04.04.2008, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă nr 4937 din 09.12.2003 emisă pentru intimata-reclamantă, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Ulterior, prin decizia nr. -/17.04.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 10189 lei de la intimata-reclamantă reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.05.2005-01.05.2008, având în vedere decizia de anulare nr. 258/04.04.2008 prin care a fost anulată decizia de încadrare în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr. 258/04.04.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr. 24121/04.04.2008, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr. 24121/04.04.2008 (filele 15-16 dosar fond), a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimata-reclamantă s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr. 258/04.04.2008 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr. 868/30.05.2008 prin care i-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate, astfel încât s-a arătat că rămâne valabilă decizia nr. 258/04.04.2008 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-reclamantă nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist deși din conținutul notei de constatare nr. 24121/04.04.2008 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă emisă pentru intimata-reclamantă, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă emisă intimatei.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulate în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1731 din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata- reclamantă domiciliată în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28 ianuarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
--- - - - -- -
Grefier
/VS
2 ex./26.02.2009
f--Trib.
.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120.
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
