Asigurări sociale. Decizia 180/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 180

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1736 din 29.10. 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatorul domiciliat în comuna, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator personal, lipsind recurenta intimată.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimatului contestator.

Intimatul contestator, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Intimatul contestator având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate la fond ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr. 4044/120/02.07.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/09.06.2008 emisă de pârâtă, a deciziei nr.943/12.06.2008, emisă de Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă D, precum și a deciziei nr. 418/15.05.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, acestea fiind nelegale și netemeinice.

În motivare reclamantul a arătat că s-a prezentat la expertiza medicală cu actele aferente, iar pârâta nerespectând condițiile legale i-a anulat decizia de pensionare

Reclamantul a mai precizat că motivele invocate nu justifică măsurile dispuse, cu atât mai mult cu cât face dovada că este bolnav și nu este culpabil de nici o încălcare a dispozițiilor. 19/2000, Casa Județeană de Pensii D neputându-și invoca propria culpă în lipsa verificărilor necesare și a îndeplinirii procedurii.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 53 și urm. din. Nr. 19/2000, ale art.40-41 din Secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001, precum și art.7 din HC 1229/2005 și s-au anexat în copie deciziile contestate.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legalitate, deoarece reclamantul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente contrafăcute.

S-a invocat lipsa efectuării procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei s-a menționat nota de constatare nr.26076/14.05.2008, întocmită de Direcția audit Intern și Control din Cadrul CNPAS, în baza căreia s-a concluzionat că la dosarul medical există documente medicale, formularul privind concluziile medicului expert este o fotocopie a concluziei autentice, pe care s-au efectuat modificări ale anului, deciziile există în două exemplare dar sunt redactate diferit, iar în Registrul unic de activitate a fost emisă decizia pentru o altă persoană.

Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 1736 din 29 octombrie 2008 a admite contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D, a anulat decizia nr.-/09.06.2008 emisă de pârâtă, decizia nr.943/12.06.2008 emisă de pârâtă prin Oficiul Județean de Expertiză Medicală D și decizia nr.418/15.05.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr.418/2008 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă nr.3437/2006 și 3648/2006, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Prin decizia nr.-/09.06.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 9319 RON reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 31.08.2006-01.06.2008, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în gradul de invaliditate.

Contestația s- apreciat a fi întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical

Controlul a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.

S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.

În mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.

Această activitate poate avea loc în baza art 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.

Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.

Pe de altă parte, contestatorul a apreciat în mod întemeiat că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.

Într-adevăr, conform art. 56 (6) din. 19/2000 decizia de încadrare în sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.

Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea pârâtei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau altfel spus nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă reclamantului nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.

Faptul că reclamantul și-a îndeplinit obligațiile ce-i incumbau în calitate de pensionar de invaliditate rezultă din actele medicale depuse la dosar.

În ceea ce privește susținerea pârâtei în sensul că petentul nu ar fi respectat procedura prealabilă de contestare a deciziei de anulare a deciziei medicale tribunalul a constatat că nu poate fi primită deoarece petentul s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M, conform art.56 (2) din. 19/2000 modificată, după cum i s-a indicat în decizia nr.418/2008 și a primit un răspuns la contestația formulată sub nr.943/12.06.2008, prin acest răspuns se menționează că i se respinge reclamantului contestația și rămân valabile elementele deciziei nr.418/2008.

Obligația comunicării unui răspuns este instituită de art. 56 alin. 2 din.19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care pârâta nu a respectat-o, neputându-se menționa de către aceasta că este vorba despre o situație atipică, câtă vreme și-a întemeiat decizia contestată pe dispozițiile art. 53-56 și 62-63 din. 19/2000 și a indicat drept temei al contestării art. 56 alin. 2 din. 19/2000, cale pe care reclamantul a urmat-

Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.

Susține recurenta că în mod eronat instanța de fond a respins cererea de suspendare a cauzei, încălcând prevederile art. 244.pr.civ. conform cărora instanța poate să suspende cauza când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, în cauză făcându-se dovada că s-a început urmărirea penală împotriva asistentei medicale de la cabinetul la care a fost emisă și decizia medicală contestată.

Se mai învederează că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevderile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare nr.26076/14.05.2008 a CNPAS-Direcția Audit Intern și Control.

Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul contestator a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe contestator.

În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.

Intimatul-contestator a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

În ceea ce privește primul motiv de recurs, prin care se susține că în mod eronat instanța de fond a respins cererea recurentei-intimate, de suspendare a cauzei în temeiul art.244 Cod procedură civilă, pe motiv că s-a început urmărirea penală împotriva asistentei medicale de la cabinetul de unde a fost emisă și decizia medicală contestată, se reține că nu se justifică suspendarea judecății în baza art.244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.

Astfel, conform art. 244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.

Textul respectiv instituie un caz de suspendare legală facultativă și nu de drept, fiind la latitudinea instanței de a aprecia, în raport de obiectul cauzei și de probatoriile administrate, dacă se impune suspendarea judecării cauzei pe acest temei.

Faptul că împotriva asistentei medicale, de la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-a început urmărirea penală, persoană menționată și în nota de constatare nr.26076/14.05.2008 ca fiind cea responsabilă de efectuarea de înscrisuri și înregistrări neconforme realității la dosarul medical și în evidențele cabinetului, precum și în documentele transmise Casei Județene de Pensii D, nu poate constitui un argument suficient pentru a se dispune suspendarea judecării pricinii de față în temeiul art. 244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, nefăcându-se dovada unei legături de cauzalitate între cercetările care se efectuează împotriva asistentei respective și intimatul-contestator.

Neîntemeiate sunt și criticile privitoare la soluționarea greșită a fondului cauzei de către prima instanță.

Astfel, prin decizia nr. 418/15.05.2008, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, expres enumerate în cuprinsul deciziei, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Ulterior, prin decizia nr. -/09.06.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 9319 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 31.08.2006 - 01.06.2008 având în vedere decizia de anulare nr. 418/15.05.2008 prin care au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.

În cuprinsul deciziei nr. 418/15.05.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr. 26076/14.05.2008, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Potrivit notei de constatare nr. nr.26076/14.05.2008 (filele 16 - 17 dosar fond), a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical

În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.

Intimatul-contestator s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr. 418/15.05.2008 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat răspunsul nr. 943/12.06.2008 conform căruia anularea dispusă prin decizia contestată nu a avut la bază criterii medicale, ci nerespectarea unor proceduri medicale, astfel încât s-a arătat că rămân valabile elementele deciziei nr. 418/15.05.2008 a Cabinetului de Expertiză Medicală

Recurenta a susținut că la dosarul medical intimatul-contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși atât din conținutul notei de constatare nr. 26076/14.05.2008 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, măsură contestată ulterior de beneficiară.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziilor a capacității de muncă emise intimatului-contestator, indicate în cuprinsul deciziei nr.418/14.05.2008.

Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulată în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.

Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.

În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1736 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatorul domiciliat în comuna, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

- - - - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

Tehnored. MP/MD

3 ex/13 februarie 2009

.fond - al Tribunalului Dâmbovița

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 180/2009. Curtea de Apel Ploiesti