Asigurări sociale. Decizia 1812/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA DE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.1812

Ședința publică din data de 24 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

: -

Grefier: -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.692 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D și intimata-contestatoare.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-contestatoare s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare. Se mai învederează că intimata-contestatoare a depus la dosar, prin serviciul registratură, note scrise.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei nr.-/07.11.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei și recuperarea sumei de 10130 lei.

În motivarea contestației, petenta a arătat că în anul 2001 fost pensionată, datorită afecțiunilor medicale, pe motiv de boală, fiind nerevizuibilă,iar intimata a emis decizia contestată, în temeiul art.92 din Legea nr.19/2000, deși nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de alin. 1 lit. a - f ale acestui articol, decizia fiind nelegală și netemeinică.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a susținut că se impune respingerea contestației, întrucât contestatoarea nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică începând cu anul 2002, iar plata pensiei a fost suspendată în conformitate cu dispozițiile art.92 lit. c din Legea nr.19/2000, la care s-a făcut referire și împotriva asistentei medicale din cadrul Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă s-a început urmărirea penală.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.692 din 22.04.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat decizia nr.-/7.11.2007 emisă de intimată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că prin decizia nr. -/07.11.2007 emisă de intimată s-a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate acordată contestatoarei pentru perioada 01.05.2002-01.11.2007 și recuperarea sumei de 10130 lei, reprezentând pensia încasată în perioada 01.11.2004 - 01.11.2007, avându-se în vedere nota de constatare nr.50036 întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul

S-a mai reținut că potrivit prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

A constatat tribunalul că deciziile asupra capacității de muncă în baza cărora s-a acordat pensia de invaliditate au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acesteia în mod unilateral fiind de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei hotărâri civile prin care s-a dispus anularea acesteia, iar atâta timp cât nu este posibilă anularea deciziilor medicale devenite definitive, nu este posibilă nici măsura recuperării pensiei încasate în baza deciziilor respective.

Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, a reținut tribunalul,are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, iar aceasta se poate efectua în baza art. 39 din Ordinul 340/2001, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală s-a arătat că se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive, sau în cazul deciziei asupra capacității de muncă, în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziei respective, atunci când se invocă nulități ale acesteia.

A mai arătat tribunalul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act și numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale, precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.

Tribunalul a concluzionat, având în vedere că intimata avea posibilitatea să suspende plata pensiei numai în situația efectuării reexpertizării cazurilor stabilite prin control propriu pentru motive medicale, iar nu pentru încălcarea unor norme de procedură, așa cum s-a menționat și prin nota de constatare nr.50036/26.10.2007, cu atâta mai mult cu cât răspunderea revenea salariatei intimatei, că se impune admiterea contestației și anularea deciziei.

S-a mai reținut că susținerea intimatei potrivit căreia contestatoarea nu s-a prezentat la termenele stabilite pentru revizuirea medicală este nejustificată pentru că decizia asupra capacității de muncă din anul 2002 cuprinde mențiunea "nerevizuibil", iar intimata nu a dovedit că a înștiințat-o în mod legal (prin scrisoare poștală cu confirmare de primire) pe contestatoare, pentru a se prezenta în vederea revizuirii medicale.

Împotriva sentinței primei instanțe intimata a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.

Susține recurenta că în mod eronat a considerat prima instanță că sumele încasate necuvenit nu se vor recupera întrucât, potrivit art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000, suspendarea pensiei de invaliditate se face începând cu luna următoare celei în care pensionarul nu s-a prezentat la revizuirea medicală, iar organele de control ale CNPAS au constatat că începând cu anul 2002 contestatoarea nu s-a mai prezentat la comisia medicală.

În aceste condiții, arată recurenta, sumele încasate după data neprezentării la comisia de expertizare sunt sume încasate necuvenit și se recuperează potrivit art.187 din Legea nr.19/2000, recurenta procedând în mod corect la suspendarea plății pensiei de invaliditate a intimatei, în urma notei de constatare nr.50036/26.10.2007 întocmită de Direcția de Audit Intern și Control din cadrul CNPAS.

Se susține în continuare că potrivit art.62 alin.1. din Legea nr.19/2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6 - 12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, iar intimata trebuia să se prezinte la comisia de expertiză medicală în vederea revizuirii medicale pentru beneficia în continuare de pensie de invaliditate.

Se mai arată că pe borderourile transmise recurentei, săptămânal, de către Cabinetul de Expertiză Medicală M, intimata nu figura ca fiind neprezentată la revizuirea medicală și în conformitate cu art.62 alin.4 din Legea nr.19/2000, neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea, susținându-se că în dosarul medical din cadrul cabinetului nu au existat, începând cu anul 2002, documente medicale.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea contestației pe fond.

Intimata-contestatoare a formulat întâmpinare și note scrise prin care a solicitat respingerea recursului intimatei ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Intimatei-contestatoare i-a fost eliberată decizia asupra capacității de muncă 416 /25.02.2002 prin care, avându-se în vedere diagnosticul acesteia, a fost încadrată în gradul trei de invaliditate, prevăzându-se că este nerevizuibilă, nestabilindu-se deci un termen de revizuire, așa cum susține recurenta.

Decizia respectivă a devenit definitivă prin necontestare, producând efecte juridice depline, astfel că nu este posibilă neluarea în considerare a efectelor acesteia și nici recuperarea sumei reprezentând pensia de invaliditate încasată în perioada 1.11.2004 - 1.11.2007.

Însăși recurenta a arătat, de altfel, prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, cât și în motivele de recurs, că intimata nu figura ca fiind neprezentată la revizuirea medicală, situație ce se coroborează cu conținutul deciziei asupra capacității de muncă nr.416/25.02.2002 eliberată intimatei-contestatoare, decizie depusă în copie la dosarul de fond.

Orice alte nereguli constatate în dosarul medical al intimatei datorate, în principal unei angajate a cabinetului de Expertiză Medicală M, consemnate în nota de constatare nr.50063/26.10.2007 întocmită de către Direcția Audit și Control din cadrul CNPAS, nu pot fi imputate intimatei-contestatoare, așa cum corect a reținut și prima instanță și nu pot justifica admiterea recursului în sensul celor solicitate de recurentă.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față de nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.692 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

--- - --- - -

Grefier

-

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

2 ex.

2008-10-07

/FA

Trib.D nr-

G -

Președinte:Simona Petruța Buzoianu
Judecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1812/2008. Curtea de Apel Ploiesti