Asigurări sociale. Decizia 1920/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1920
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1262 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna, sat nr. 266, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator, lipsind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 14 octombrie 2009, întâmpinare formulată de intimatul-contestator.
Intimatul contestator declară că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act de această declarație și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziilor nr.279/21.01.2009 și 280/21.01.2009 emise de Oficiul de Expertiza Medicala din cadrul Casei Județene de Pensii D, precum și deciziile nr. 934/04.12.2008, 635/04.12.2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că este pensionat pentru motive medicale, fiind încadrat în gradul III de invaliditate, potrivit deciziilor asupra capacității de muncă nr. 3428/19.07.2005 și 2470/21.07.2006.
A mai arătat contestatorul că, prin deciziile nr.934/04.12.2008 și 635/04.12.2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-a constatat ca încadrarea sa în grad de invaliditate nu se mai justifică, deși prezintă afecțiuni grave care justifică încadrarea sa în grad de invaliditate, aspecte care ar fi rezultat cu claritate din efectuarea unei expertizări.
A mai precizat că s-a prezentat de fiecare dată la revizuirea medicală, a prezentat toate actele medicale solicitate și nu se află în culpă pentru faptul că actele sale medicale nu se mai află în dosarul medical, că deși a contestat deciziile de revizuire la Casa Județeană de Pensii D, aceasta a emis deciziile nr. 279/21.01.2009 și 280/21.01.2009, prin care i-au fost respinse contestațiile, cu motivarea că lipsesc documentele conforme și necesare încadrării în grad de invaliditate, fapte ce nu i se pot imputa.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
La cererea de chemare în judecată, contestatorul a anexat deciziile contestate, acte medicale, decizia asupra capacității de muncă nr. 3470/21.07.2006, în copii xerox.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, întrucât contestatorul nu a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, deciziile medicale fiind emise în baza unor documente și înscrisuri neconforme cu realitatea și în lipsa unei dovezi că acesta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
A mai arătat că, în consecință, au fost emise deciziile prin care s-au revizuit deciziile asupra capacității de muncă, iar impotriva asistentei medicale de la cabinetul de expertiză a fost începută urmărirea penală.
S-au anexat întâmpinării copii xerox de pe decizia de încetare, deciziile de revizuire, de pe nota de constatare întocmită cu ocazia verificărilor efectuate la cabinetul de expertiză, notă de relații, decizia asupra capacității de muncă nr. 2470/21.07.2006.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința civilă nr.1262 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația, s-au anulat deciziile nr.279/21.01.2009 și 280/21.01.2009 emise de Oficiul de Expertiză Medicală din cadrul Casei Județene de Pensii D, precum și deciziile nr. 934/04.12.2008 și 635/04.12.2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M din cadrul Casei Județene de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin deciziile nr.934/04.12.2008 și 635/04.12.2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a dispus revizuirea deciziilor asupra capacității de muncă ale contestatorului, pe motiv că titularul nu are dosar medical, nu a primit aviz de pensionare, nu apare ca fiind prezentat la consultație pentru încadrare în grad de invaliditate, diagnosticul clinic nu este susținut de documentație medicală, acestea fiind reținute și prin nota de constatare nr. 37141/04.12.2008.
A mai reținut instanța de fond că deciziile de revizuire au fost contestate în termen la Casa Județeană de Pensii D care a respins contestațiile prin deciziile nr.279/21.01.2009 și 280/21.01.2009, reținându-se în motivare lipsa unor documente necesare menținerii în grad de invaliditate.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că intimata Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical M, întocmindu-se nota de constatare nr. 37141/04.12.2008, cu această ocazie s-au constatat deficiențe, constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
Totodată, instanța de fond a reținut că, în mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, această activitate putând avea loc în baza art.39, Secțiunea C, pct.III din Ordinul 340 /2001, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
S- mai reținut de instanța de fond, că această concluzie rezultă din prevederile art.39 alin. 3 din Ordinul 340/ 2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a acțiunii de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, iar despre modul de soluționare trebuia informată și partea interesată.
Tot instanța de fond a mai reținut că, deciziile medicale emise pentru cazurile revizuite, pentru care trebuia aplicată procedura referitoare la revizuirea medicală din Secțiunea C, cap.II al Ordinului nr.340/2001, respectiv examinarea persoanei în cauză și a documentației medicale de către medicul expert al asigurărilor sociale, procedură pe care intimata nu a respectat-o, toate deciziile fiind emise fără examinarea contestatorului, puteau fi contestate în conformitate cu prevederile cap.III din aceeași secțiune, contestația fiind soluționată cu convocarea pensionarului prin citație, examinarea lui și a documentației din dosarul medical, procedură care de asemenea, nu a fost urmată de către intimată.
Prin urmare, tribunalul a constatat că intimata Casa Județeană de Pensii D nu își poate invoca propria sa culpă în desfășurarea activității și nu putea dispune revizuirea unor decizii asupra capacității de muncă, prin încălcarea normelor legale menționate, privitoare la efectuarea unor asemenea proceduri.
Având în vedere nelegala emitere a deciziilor de revizuire, tribunalul a anulat și răspunsurile date de intimată contestațiilor formulate cu privire la aceste decizii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D în baza art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă.
Criticând sentința, intimata a susținut că, în mod greșit, instanța de fond nu a dispus suspendarea judecării cauzei conform art. 244 Cod pr.civilă din moment ce a început urmărirea penală împotriva asistentei medicale de la Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M, care a emis decizia contestată, iar decizia de anulare a încadrării anterioare în grad de handicap a rămas definitivă, urmare a notei de constatare a organelor ierarhic superioare din 04 decembrie 2008, decizie care a intrat în circuitul civil în condițiile în care contestatorul nu a fost expertizat de medicul specialist și nu au existat la bază actele medicale necesare.
Pe de altă parte, neconsultarea Institutului Național de Expertizare și Recuperare a Capacității de muncă B, nu este obligatorie și în mod nelegal a fost anulată decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate cu toate că aceasta era legal emisă, în conformitate cu disp.art. 91 din Legea nr. 19/2000.
Susține recurenta că, în mod greșit, s-a reținut de către prima instanță faptul că, la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata-reclamantă a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens. Documentele depuse de către intimata-reclamantă la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizarea medicală a capacității de muncă.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că motivele de recurs sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Critica vizând greșita respingere a suspendării procesului conform art. 244 Cod pr.civilă nu are o bază legală, deoarece începerea procesului penal nu a avut loc împotriva contestatorului, ci a asistentei de la cabinetul medical, iar prin sentința penală nu s-a dispus anularea deciziilor de încadrare în grad de handicap, care să aibă și caracter retroactiv față de data constatării.
Prin deciziile nr. 934/04.12.2008 și 935/4.12.2008 emise de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M s-a revizuit decizia nr. 3428 din 19.07.2005 și decizia nr. 3470/21.07.2007, urmare a celor reținute prin Nota de constatare nr. 37141/4.12.2008 emisă de organele de control ierarhic superioare privind nerespectarea procedurii de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
În consecință, a fost emisă o nouă decizie cu nr. -/12.03.2009 de către intimata Casa Județeană de Pensii D prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate stabilite anterior și recuperarea sumei de 19.044 lei (RON) încasate în perioada 01.03.2006-01.03.2009.
Sub un prim aspect, se constată nerespectarea procedurii legale din culpa intimatei, situație în care existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză medicală din subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare retroactivă prin invocarea neregularității propriilor acte și deci, culpa proprie.
De altfel, prin actele medicale existente contestatorul a făcut dovada deplină a stării grave a sănătății sale care a justificat încadrarea în grad de invaliditate, or încetarea acestuia nu putea avea loc decât prin avizul obligatoriu al Institutului Național de Expertizare Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, conform art. 56 din Legea nr. 19/2000, care în speță nu a fost emis, subzistând și sub acest aspect nelegalitatea măsurii anulării încadrării anterioare în grad de invaliditate a contestatorului.
În același timp, conform art. 63 alin.3 din Legea nr. 19/2000, eventuala încetare sau anulare a încadrării în grad de invaliditate - stabilită anterior - nu poate avea loc decât pentru viitor și nu retroactiv cum s-a procedat în mod vădit nelegal prin emiterea celor două decizii corect anulate de prima instanță, eventuale efecte retroactive putând a fi produse numai în cazul unei hotărâri penale definitive privind anularea unor astfel de decizii, ori înscrisuri determinante declarate false - ceea ce nu este cazul în speță.
În mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care, în urma unui control, se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Recurenta a susținut că, la dosarul medical, intimatul-reclamant nu a depus documente justificative și acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiar.
În consecință, nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă.
Așa fiind, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă urmează să respingă ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1262 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna, sat nr.266, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 22 octombrie 2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
4 ex./17.11.2009
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-;
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Emis 2 comunicări/17.11.2009
Grefier
1. Casa Județeană de Pensii D,
,Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
