Asigurări sociale. Decizia 1982/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.1982
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.2135 din 11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, cu domiciliul ales în Târgoviște,- A, județ D și intimatul-reclamant G, domiciliat în Târgoviște,- A, respectiv 76, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 27 octombrie 2009, dând următoarea decizie.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtele și Casa Județeană de Pensii D solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să oblige pârâții, în solidar, la plata de daune morale în sumă de 10000 lei, precum și la plata coeficientului de inflație a sumelor de bani restante, pentru neplata la timp a pensiei de serviciu, potrivit datelor de la Direcția de Statistică, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 05.07.2007 a depus la sediul pârâtei Casa Județeană de Pensii D dosarul pentru acordarea pensiei de serviciu, dosar înregistrat sub nr. 30854 din 05.07.2007, motivat de faptul că a funcționat în cadrul personalului de specialitate al Judecătoriei Târgoviște timp neîntrerupt de 35 de ani, cu funcțiile și în perioadele expres indicate și deși îndeplinește condițiile cerute de Legea nr. 567/2004, respectiv are continuitate în specialitate și funcție în cadrul personalului auxiliar de specialitate, precum și vechimea de minim 25 de ani, condiții ce îi dau dreptul la pensie de serviciu, pârâta, în calitate de șef serviciu stabilire drepturi din cadrul unității pârâte, a avizat negativ cererea sa, având o opinie contrară legii, pe care nu a respectat-o, lipsindu-l pe reclamant de dreptul la o pensie de serviciu de peste un an de zile, cauzându-i un prejudiciu moral și material.
A mai susținut reclamantul că prin sentința civilă nr.854 din 20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pârâta CJP Daf ost obligată să emită decizia de stabilire a pensiei de serviciu, iar pârâta, în mod abuziv refuză să emită în continuare decizia de pensie de serviciu.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive pe motiv că este salariata Casei Județene de Pensii D și intră în atribuțiile de serviciu semnarea deciziilor de pensionare, care sunt emise de această instituție, ce are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nelegală și netemeinică, arătând că pe rolul acestei instanțe s-a aflat dosarul nr- prin care reclamantul a solicitat acordarea pensiei de serviciu, iar prin sentința nr.854/20.05.2008 instanța a admis cererea reclamantului și a obligat unitatea-pârâtă la acordarea pensiei de serviciu, sentința rămânând definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de către pârâtă la Curtea de APEL PLOIEȘTI.
S-a mai arătat că la data de 15.09.2008, pârâta a emis decizia nr. - prin care s-a acordat pensie de serviciu reclamantului începând cu data de 01.08.2007, astfel că în luna octombrie 2008 reclamantul a primit diferențe în cuantum de 12591 lei.
Referitor la aplicarea coeficientului de inflație, pârâta a susținut că în cazul pensiilor nu există bază legală a acordării acestuia, deoarece majorarea valorii punctului acordată conform prevederilor legale în vigoare se aplică ținând cont de indicele de inflație, astfel că acordarea indicelui de inflație ar însemna o creștere nejustificată a drepturilor restante.
În privința daunelor morale cerute, s-a arătat că prin daune morale se înțelege o pagubă suferită de o persoană ca urmare a atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale sau ca urmare a provocării unei suferințe morale, iar în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea acestora și mai mult, aceste daune nu au fost dovedite de reclamant.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.2135/11.12.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - șef serviciu stabilire drepturi din cadrul Casei Județene de Pensii D și pe fond a admis în parte cererea, obligând unitatea-pârâtă Casa Județeană de Pensii D la plata coeficientului de inflație asupra pensiei de serviciu pentru perioada 01.08.2007 și până la data emiterii deciziei de pensionare- 15 septembrie 2008.
Totodată, a fost respins capătul de cerere referitor la plata daunelor morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, cu privire excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, că aceasta este întemeiată, fiind admisă, reclamantul invocând pretențiile sale împotriva unității pârâte -Casa Județeană de Pensii D și nu împotriva unui prepus al acesteia, care exercită anumite sarcini de serviciu, pentru și în numele comitentei.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că acțiunea este întemeiată în parte, numai cu privire la plata coeficientului de inflație asupra pensiei de serviciu, pentru perioada 01.08.2007 și până la emiterea deciziei de pensionare - 15 septembrie 2008.
Astfel, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 854 din 20 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițas -a admis contestația reclamantului G și a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii D să emită decizie de stabilire a pensiei de serviciu, decizie ce a fost emisă în data de 15 septembrie 2008 sub nr. -.
S-a mai arătat că reclamantul s- adresat cu cerere scrisă din data de 26 iulie 2007, iar în raport de dispozițiile art. 93 alin. 2 din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și art. 62 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin atitudinea sa, pârâta a cauza un prejudiciu prin neplata pensiei de serviciu reclamantului.
A mai reținut instanța de fond că pentru perioada imediat următoare lunii în care s-a formulat cererea reclamantului -01 august 2007 și până la data emiterii deciziei de pensionare-15 septembrie 2008, se impune acordarea coeficientului de inflație, pentru o despăgubire echitabilă, neînțelegând prin aceasta o îmbogățire nejustificată a reclamantului în dauna unității pârâte.
Atitudinea pârâtei trebuie adaptată cerințelor tuturor legilor speciale și în conformitate cu procedura instituită de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru aplicarea întocmai și cu eficiență a prevederilor stabilirii pensiei de serviciu, pentru eliminarea unor perioade de timp de neplată a acesteia, datorată, în exclusivitate, culpei unității-pârâte.
Cererea de acordare a daunelor morale a fost respinsă întrucât, prin atitudinea sa, pârâta nu a afectat direct ori indirect prestigiul reclamantului, atitudinea sa morală, drepturile sale personale nepatrimoniale.
Împotriva sentințe primei instanțe pârâta Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurenta că în mod greșit s-a admis în parte cererea reclamantului întrucât, în cazul pensiilor, nu există o bază legală pentru acordarea sumelor actualizate cu indicele de inflație, în condițiile în care majorarea valorii punctului acordată conform prevederilor legale în vigoare se aplică ținându-se cont de indicele de inflație.
Mai mult, arată recurenta, aceasta a pus în aplicare sentința civilă nr.854/20.05.2008 și a acordat intimatului pensia de serviciu pentru perioada 1.08.2007 - 15.09.2008.
În plus, prin cererea de chemare în judecată, intimatul a solicitat a solicitat plata coeficientului de inflație în urma efectuării unei expertize contabile, probă care nu s-a mai administrat în cauză.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii capătului de cerere privitor la acordarea coeficientului de inflație.
Deși legal citat cu această mențiune, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a cerut admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii față de aceasta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, soluție deja pronunțată de prima instanță, care a admis numai în parte acțiunea intimatului-reclamant, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii D, ce nu a criticat în recurs soluția instanței de fond sub acest aspect, nici reclamantul neformulând recurs împotriva sentinței tribunalului.
Judecarea cauzei a fost suspendată în recurs la termenul din 6 martie 2009, în temeiul disp.art.242 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă, pentru lipsa nejustificată a părților, fiind repusă pe rol, la solicitarea intimatului-reclamant, care prin cererea de repunere pe rol a cerut și judecarea cauzei în lipsa acestuia.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Este neîntemeiată critica recurentei prin care se susține, în esență, că în mod greșit a fost obligată la plata către intimatul-reclamant a coeficientului de inflație aplicat asupra pensiei de serviciu pentru perioada 1.08.2007 și până la data emiterii deciziei de pensionare a intimatului-reclamant, respectiv 15.09.2008.
Astfel, faptul că recurenta-pârâtă a pus în executare sentința civilă nr.854/20.05.2008 a Tribunalului Dâmbovița, rămasă irevocabilă, hotărâre prin care a fost obligată să emită decizia de stabilire a pensiei de serviciu pentru intimatul-reclamant din prezenta cauză, care formulase cerere de acordare a pensiei de serviciu la data de 5.07.2007, acordând în final intimatului pensia de serviciu pentru perioada 1.08.2007 - 15.09.2008 nu poate constitui un argument pentru respingerea cererii de față, de acordare a drepturilor rezultând din aplicarea coeficientului de inflație la suma datorată.
Aceasta, deoarece, în speță este vorba despre un drept de creanță și, așa cum s-a statuat în mod constant în practica și literatura juridică, actualizarea sumelor cu coeficientul de inflație se impune întrucât creanța este pecuniară și în condițiile în care aceasta nu a fost achitată la scadență, la momentul cuvenit, intimatul-reclamant a fost în mod evident prejudiciat, reactualizarea cu coeficientul de inflație exprimând acoperirea prejudiciului produs prin erodarea creanței ca efect al inflației.
Nici împrejurarea că majorarea valorii punctului de pensie se aplică, conform prevederilor legale, ținându-se cont de indicele de inflație, nu justifică admiterea recursului în sensul celor solicitate de recurentă, fiind vorba de două probleme diferite. Acordarea drepturilor bănești rezultând din aplicarea coeficientului de inflație la sumele de bani restante, pentru neplata la timp a pensiei de serviciu, solicitată de către intimatul-reclamant din cauza de față, este determinată, așa cum s-a arătat mai sus, de neachitarea la termenul cuvenit a unor drepturi bănești, pe când în urma majorării valorii punctului de pensie cu indicele de inflație se stabilește cuantumul pensiei cuvenite la un moment dat celui îndreptățit, potrivit dispozițiilor legale, pensie care nefiind achitată la scadență justifică, pentru considerentele ce preced, actualizarea sumelor cu valoarea coeficientului de inflație de la data la care trebuia achitată și până la plata efectivă.
Nici faptul că în speță nu s-a administrat și o probă cu expertiză contabilă pentru determinarea cuantumului sumei datorate intimatului-reclamant ca efect al aplicării coeficientului de inflație asupra pensiei de serviciu pentru perioada 1.08.2007 - 15.09.2008 nu poate conduce la respingerea acțiunii, câtă vreme sentința atacată poate fi pusă în executare, cuantumul sumei datorate putând fi stabilit cu ocazia executării prin aplicarea coeficientului de inflație la suma datorată în perioada de referință pe baza datelor de la Direcția de statistică, potrivit legii.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față ca nefondat, motiv pentru care în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.2135 din 11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, cu domiciliul ales în Târgoviște,- A, județ D și intimatul-reclamant G, domiciliat în Târgoviște,-A, respectiv 76, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
5 ex.
2009.11.26
/FA
Trib.D nr-
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu
