Asigurări sociale. Decizia 1963/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1963

Ședința publică din data de 27 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr

JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de contestatorul domiciliat în comuna, sat,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 1241 din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,-, județul.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimată consilier juridic în baza delegației nr. 1211/23.10.2009, lipsind recurentul-contestator.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus note scrise din partea recurentului-contestator și în xerocopie, încheierea pronunțată la data de 6 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-, cererea înregistrată sub nr. -/21.07.2009, adeverința nr. 7/4.01.1990.

Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. 1- - / 08.09.2008 emisă de intimată solicitând anularea acesteia și recalcularea pensiei sale.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că decizia sus-menționată este nelegală și netemeinică întrucât stagiul de cotizare nu este trecut corect, iar pensia, care este foarte mică, nu a fost corect calculată, contestatorul cotizând și pentru lunile neluate în calcul, expres indicate, conform adeverinței nr. 56533/17.07.2008 predată în original la Casa Județeană de Pensii.

S-a mai susținut că nu s-a avut în vedere cotizația pentru pensia suplimentară și nici veniturile brute lunare, conform legii, nu s-au luat în calcul toate sporurile contestatorului conform statelor de salarii și nici faptul că acesta a lucrat în acord global având zile și luni de asistență tehnică, prime și alte sume de bani acordate pentru care s-au oprit și virat cotizații pentru pensii din anul 1971 până în anul 2000, asistența tehnică având un mod de calcul din care rezultă venituri mult mai mari ca salariul de încadrare, pentru care se vira CAS.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nelegală și netemeinică susținând că pensia contestatorului stabilită prin decizia nr. -/8.09.2008 a fost corect calculată având în vedere documentele justificative de la dosar, respectiv carnetul de muncă și adeverințe, cu respectarea disp.art. 76 alin. 1, 77 alin. 1 și 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare arătându-se că pentru perioada 1.04.2001-1.01.2007 veniturile luate în calcul au fost cele din adeverința privind stagiul de cotizare care conține toate drepturile salariale( salariul de încadrare și alte sporuri) obținute de asigurat.

Pe parcursul procesului au fost aduse precizări de către contestator prin care s-a arătat de către acesta modul în care dorește să i se calculeze pensia.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri și expertiză contabilă administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1241 din 3.06.3009, Tribunalul Dâmbovițaa respins contestația, astfel cum a fost precizată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1--/08.09.2008 s-a acordat contestatorului o pensie anticipată parțială în cuantum de 625 lei, drepturile fiind stabilite începând cu 19.03.2008, având în vedere că acesta a formulat cerere la 04.03.2008.

S-a mai reținut că din cuprinsul raportului de expertiză, coroborat cu buletinul de calcul depus la dosar, rezultă că toate documentele depuse de către contestator la dosarul de pensie au fost luate în calculul pensiei acestuia, conform dispozițiilor legale aplicabile în materie, inclusiv adeverința nr. 56533/2008 și adeverința nr. 25500/2008, cu lunile a 11-a 2002, 01-2005, 01- 02- 03-2006, indicate de contestator în cererea de chemare în judecată, astfel că nu există diferențe față de suma calculată de către intimată.

În privința adeverinței nr.83/29.08.2002 referitoare la sporul de 10 %, instanța a arătat că în mod corect aceasta nu a fost luată în calcul întrucât nu s-a specificat în aceasta ce reprezintă sporul de 10 % pentru perioada 6.03.1998- 31.12.1998, dacă a fost un spor cu caracter permanent și dacă s-a virat CAS pentru acest spor, acest aspect nefiind lămurit nici în adeverința nr.114/14.10.2002.

Referitor la adeverința nr.44/24.02.2009, instanța a reținut că aceasta nu face obiectul cererii de chemare în judecată, fiind emisă după data de 15.10.2008 când a fost introdusă contestația și numai în eventualitatea în care intimata va refuza luarea acesteia în calcul, contestatorul poate formula o acțiune în acest sens, potrivit prevederilor Legii nr. 19 /2000 modificată.

Față de considerentele expuse, instanța a respins contestația, astfel cum a fost precizată.

Împotriva sentinței primei instanțe contestatorul a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.7, 8 și 9 Cod pr.civilă.

Susține recurentul că reprezentanta intimatei Casa Județeană de Pensii Dam otivat că adeverința nr.44/2009 nu a fost luată în calcul pentru că nu a fost depusă în original la casa județeană de pensii și prezintă veniturile realizate, iar nu cele conform art.164 din Legea nr.19/2000.

De asemenea, constatarea instanței că adeverința nr.44/24.02.2009 nu face obiectul cauzei este nejustificată întrucât există acte în dosarul de pensie, acte avute în vedere la calculul pensiei.

Recurentul critică și expertiza efectuată în cauză, susținând că aceasta nu are caracter contabil, nu prezintă niciun calcul sau răspuns concret la obiective și obiecțiuni la raport, completarea raportului de expertiză fiind concludentă sub acest aspect.

Totodată, se susține că în mod nelegal intimata și instanța nu au admis luarea în calcul a sporului de 10%, spor permanent conform adeverinței nr.83/2002, iar buletinul de calcul al pensiei conține erori evidente care au fost prezentate de recurent instanței, erori nerezolvate de intimată și nici de către expertă.

Tot în mod greșit instanța și intimata nu au luat în calcul adeverința nr.7/4.01.1990 depusă la dosarul de pensie și la instanță, încălcându-se principiile de bază ale art.2 din Legea nr.19/2000.

Se mai arată că potrivit art.23 din Legea nr.19/2000, baza de calcul a contribuției lunare este venitul brut realizat lunar, iar punctajul asiguratului se calculează la nivelul acestuia conform art.32 alin.4 și art.78 alin.1 din lege, instanța nerespectând aceste prevederi legale, dispozițiile art.164 din lege fiind neclare și contrazicând art.32 și art.78 din același act normativ.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii în sensul recalculării pensiei având în vedere și adeverințele nr.7/4.01.1990, 44/24.02.2009 și 83/29.08.2002, depunându-se la dosar și note scrise, precum și înscrisuri, în copie.

Intimata Casa Județeană de Pensii D nu a formulat întâmpinare, însă reprezentată fiind în instanță la termenul din 27.10.2009, prin consilier juridic, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:

Deși recurentul a indicat ca motiv de modificare a sentinței și disp.art. 304 pct. 10 Cod pr.civilă, acest text de lege a fost abrogat prin art.1 pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior, prin art.I pct.49 din Legea nr.219/2005, însă potrivit art. 3041Cod pr.civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel-ca în cauza de față - nu este limitat la motivele prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Sentința atacată cuprinde motivele pe care se sprijină, iar acestea nu sunt contradictorii sau străine de natura pricinii, motivarea sentinței răspunzând cerințelor prev. de art.261 alin.1, pct.5 Cod pr.civilă, astfel că nu sunt incidente disp.art.304 pct.7 Cod pr.civilă invocate de recurent.

De asemenea, nu poate fi reținută nici incidența în cauză a disp.art. 304 pct. 8 Cod pr.civilă, ce statuează că modificarea unei hotărâri se poate cere când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

În legătură cu acest motiv de modificare a sentinței, se reține că judecătorii fondului sunt suverani în aprecierea faptelor ce li se supun judecății, dar, totuși, puterea lor este limitată, în cazul actelor juridice, de distincția ce trebuie făcută între clauzele clare și clauzele obscure, iar, pe de altă parte, de interdicția de a trece dincolo de intenția părților, dând actului o altă calificare decât aceea pe care ele au avut-o în vedere, astfel încât, dacă au trecut peste aceste limite, hotărârea lor este modificabilă, situație, care, în mod evident, nu poate fi reținută în cauză, criticile recurentului neîncadrându-se în acest motiv de modificare a sentinței.

În privința adeverinței nr.44/24.02.2009 menționată de recurent, așa cum justificat a reținut și tribunalul, această adeverință a fost emisă ulterior introducerii contestației la instanță, prin care a fost contestată decizia nr.1--/8.09.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D, iar numai în eventualitatea în care intimata, răspunzând cererii recurentului de recalculare a pensiei cu luarea în considerare și a acestei adeverințe, nu o va admite, acesta poate formula o cerere în instanță potrivit dispozițiilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Așadar, recurentul nu poate învesti direct instanța de judecată solicitând obligarea intimatei de a avea în vedere la calculul pensiei și adeverința sus-menționată, ci acesta trebuie să se adreseze, mai întâi, instituției competente cu stabilirea și acordarea pensiilor, iar numai dacă este nemulțumit de soluție, acesta se poate adresa instanței de judecată.

De altfel, în recurs, recurentul a depus la dosar dovada că a transmis în original adeverința nr. 44/24.02.2009 la Casa Județeană de Pensii abia în data de 21.07.2009 (fila 12 dosar recurs), ulterior pronunțării sentinței atacate în recursul de față.

Contrar susținerilor recurentului, expertiza întocmită în cauză la prima instanță de expert contabil - răspunde în mod clar și argumentat tuturor obiectivelor fixate, la întocmirea lucrării avându-se în vedere toate actele din dosarul de pensionare ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, la care s-a făcut trimitere, buletinele de calcul a pensiei, precum și dispozițiile legale incidente, concluzionându-se de către expert, în raport de fiecare obiecție adusă de către recurent cu privire la stabilirea pensiei prin decizia contestată, având nr. 1--/8.09.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D, că pensia a fost corect stabilită, respectându-se legislația în vigoare.

De asemenea, răspunzând obiecțiunilor aduse de recurent raportului inițial de expertiză, expertul a arătat că își menține concluziile din primul raport întocmit de acesta, pensia fiind corect calculată, nefiind datorate diferențe de pensie de către intimată.

În privința adeverinței nr. 83/2002 invocată de recurent, sporul de 10% menționat în această adeverință nu a fost luată în calcul întrucât nu s-a făcut mențiunea privitoare la caracterul permanent sau nepermanent al acestuia, situație atestată și de intimata Casa Județeană de Pensii D, care prin nota de ședință depusă la dosar la 6.05.2009, a arătat că adeverința respectivă nu a fost luată în calcul întrucât nu s-a precizat ce reprezintă sporul respectiv și dacă acesta a fost sau nu un spor cu caracter permanent, iar în cazul în care recurentul va aduce o nouă adeverință întocmită conform prevederilor legale în vigoare, intimata va proceda la luarea în considerare acesteia.

Referitor la adeverința nr. 7/4.01.1990 eliberată de Filiala Târgoviște a - -B (fila 85 dosar fond), se reține că această adeverință este indisolubil legată de adeverința nr. 44/24.02.2009 depusă de recurent în original la Casa Județeană de Pensii la data de 21.07.2009, ultima adeverință, din 24.02.2009, eliberată de SC SA incluzând în integralitate și perioada menționată în adeverința nr. 7/4.01.1990, recurentul fiind fost salariat la SC SA( fost, fost -) Filiala Târgoviște, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în perioada 2.08.1971-10.01.1990, în cuprinsul adeverinței fiind menționate câștigurile lunare brute obținute de recurent în perioada în care a fost angajat la această societate, urmând ca intimata să se pronunțe, mai întâi,așa cum s-a arătat mai sus, cu privire la cererea recurentului adresată Casei Județene de Pensii D, prin care s-a cerut recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a acestei adeverințe.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față ca nefondat,astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă îl va respinge, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiile legale incidente.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul domiciliat în comuna, sat,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 1241 din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,-, județul.

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi, 27 octombrie 2009, în ședință publică.

Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

4 ex./26.11.2009

/FA

Trib.D nr-

Președinte:Elena Simona Lazăr
Judecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1963/2009. Curtea de Apel Ploiesti