Asigurări sociale. Decizia 2015/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr.2015
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. nr.1238 din data de 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în comuna, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta intimată Casa Județeană de Pensii reprezentată de consilier juridic, conform delegației depusă la dosar și intimata contestatoare, reprezentată de avocat, din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care
Se comunica reprezentantului recurentei intimate un exemplar al întâmpinării formulate de intimata contestatoare, ce a fost depusă la dosar, prin Serviciul registratură, sub nr.14402 din data de 27 august 2009.
Consilier juridic, pentru recurenta intimată și avocat pentru intimata în contestație, arată că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația reprezentaților părților, în sensul că nu mai au alte cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic, pentru recurenta intimată, având cuvântul în fond, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, în sensul respingerii contestației, iar pe fond, menținerea deciziilor emise de Casa Județeană de Pensii D ca fiind legale și temeinice.
Avocat pentru intimata în contestație, având cuvântul în fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița ca temeinică și legală, pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării.
Solicită plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depusă la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Contestatoarea a solicitat anularea deciziei nr. -/26 martie 2009, emisă de Casa Județeană de Pensii D prin care s-a dispus suspendarea retroactivă a plății pensiei de invaliditate începând cu 1 noiembrie 2001 și recuperarea plății pensiei încasate anterior în sumă totală de 10.696 lei, începând cu data de 1 martie 2006 până în luna martie 2009.
În motivarea contestației s-a arătat că decizia a fost emisă întrucât contestatoarea nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, însă temeiul de drept invocat este greșit aplicat deoarece art. 62 alin.2 prevede că în caz de neprezentare la revizuire, suspendarea plății pensiei operează cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, că înainte de decizia contestată nu a primit nicio decizie de încetare a calității de pensionar și nu a avut posibilitatea să conteste eventuala măsură, iar în lipsa acesteia intimata nu putea să suspende plata pensiei.
S-au administrat probe cu înscrisuri.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nelegală și netemeinică.
Prin sentința nr. 1238 din 2 iunie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte contestația, a anulat în parte decizia nr. -/26.03.2009 emisă de intimată în sensul că suspendarea plății pensiei operează începând cu data de 1.03.2009 și a anulat mențiunile referitoare la recuperarea sumei încasată cu titlu de pensie.
A fost obligată intimata la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată către contestatoare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin comunicarea borderoului cu persoanele care nu s-au prezentat la revizuirea programată cu mai mult de 8 ani în urmă s-au încălcat prevederile art. III pct. 39 din Ordinul 340/2001 care stabilește că decizia emisă de Oficiul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă ca urmare a acțiunii de control se aplică de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare, că pentru evitarea plății unor drepturi bănești necuvenite, după ce s-au cercetat motivele neprezentării, Oficiul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă va anunța Casa Teritorială de Pensii pentru luarea măsurilor legale, iar potrivit art. II pct. 30 din același act normativ Cabinetele de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă au obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice Casei Teritoriale de Pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei conform legii.
În speță, neprezentarea la revizuirea medicală din luna octombrie 2001 trebuia să fie comunicată în primele 5 zile ale lunii următoare și nu la mai mult de 8 ani de zile de la data stabilită pentru revizuire așa cum greșit s-a procedat încălcându-se prevederile legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie conform art.304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Recurenta intimată a arătat că prima instanță a realizat o greșită interpretare a disp.art.92 din Legea 19/2000, sens în care în mod eronat prin hotărârea recurată decizia contestată a fost anulată în parte.
Astfel, în raport de aceste dispoziții legale, recurenta susține că în mod corect și legal a suspendat pensia contestatorului începând cu luna următoare celei în care nu s-a prezentat la revizuirea medicală-01.03.2006.
Pentru aceste considerente recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și pe fond respingerea contestației.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului dar și în raport de dispozițiile legale care au incidență în cauză și de disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000-publicat în Monitorul Oficial nr.237 din 10 mai 2001- reglementează procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacității de muncă și contestarea deciziei medicale.
Capitolul II al acestei secțiuni instituie regulile de revizuire medicală a pensionarilor încadrați în diverse grade de invaliditate, stabilind în sarcina medicului expert al asigurărilor sociale, între altele, și obligația de a emite decizia medicală și de a stabili termenul de revizuire în funcție de recuperabilitatea afecțiunilor (pct.23 alin.1) iar data la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei(pct.23 alin.4).
Potrivit pct.29 din cap.II al Secțiunii Ca O rdinului, la termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligația să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă care îl are în evidență, în vederea revizuirii medicale, iar în conformitate cu pct.30 cabinetul are obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei, conform legii.
Aceste dispoziții se interpretează în coroborare și cu dispozițiile art.8 și 10 din același ordin, care stabilesc prima fază a procedurii, respectiv cea de încadrare în grad de invaliditate.
Conform art.8, după completarea documentației medicale se convoacă bolnavul în vederea expertizării, iar cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă va încunoștiința bolnavul asupra datei și locului unde se face examinarea, cu 10 zile înainte, prin citație.
Conform art.10 decizia de încadrare în grad de invaliditate trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni obligatorii, termenul de revizuire și valabilitatea deciziei (6-12 luni) sau mențiunea nerevizuibil prin afecțiune, după caz.
Din examinarea acestui ultim text de lege, rezultă faptul că decizia de încadrare în grad de invaliditate trebuie să cuprindă atât data la care pensionarul trebuie să se prezinte pentru revizuire, deci termenul de revizuire, cât și valabilitatea deciziei, noțiune total distinctă de cea a termenului de revizuire.
Este de remarcat faptul că încă de la inițierea procedurii legale de încadrare în grad de invaliditate a pensionarului există obligația legală a recurentei intimate, prin medicii specialiști ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă, de a fixa termenul la care pensionarul se va prezenta la revizuire.
Aceste dispoziții sunt preluate și statuează asupra obligațiilor care incumbă recurentei și de disp.art.22 și 23 din capitolul II, referitoare la revizuirea medicală.
Așa cum s-a precizat și anterior, conform art.22 revizuirea medicală se efectuează la termenul stabilit de medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză, urmând ca aceștia, după examinarea pensionarului în cauză și a documentației medicale, să emită decizia medicală (.) și să stabilescă termenul de revizuire.
Data la care bolnavul urmează să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de data expirării valabilității deciziei.
Din examinarea acestor texte de lege rezultă fără echivoc că prima obligație este instituită de normele legale în sarcina casei de pensii, prin structurile sale, obligație căreia i se alătură, ulterior, obligația pensionarului de a se prezenta la termenele stabilite pentru revizuire.
Astfel, conform art.29 din Ordinul 340/2001 la termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligația să se prezintefără a fi citatla cabinetul de expertiză - în vederea revizuirii medicale.
Normele legale au instituit obligația pensionarului de a se prezenta la termenul de revizuire fără a fi citat tocmai pentru că se presupune că acesta cunoștea respectivul termen care trebuia fixat și comunicat odată cu decizia de către recurentă.
Mai mult decât atât, conform art.30 din respectivul ordin Cabinetele de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncăau obligațiaca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei conform legii.
Astfel, conform art.62 coroborat cu art.92 din Legea 19/2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, iar neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
Din dispozițiile legale de mai sus rezultă că pentru a opera suspendarea plății pensiei de invaliditate, legiuitorul a instituit obligații complementare atât în sarcina caselor teritoriale de pensii și structurilor ce au atribuții specializate în această privință cât și pensionarilor invalizi.
Astfel, Curtea constată că intimata a nesocotit prevederile legale referitoare la procedura revizuirii medicale întrucât a emis decizia de suspendare a plății pensiei de invaliditate în luna martie 2009, câtă vreme, în situația în care pensionarul invalid nu s-a prezentat din motive imputabile la termenul de revizuire medicală, cabinetul de expertiză avea obligația ca în primele 5 zile ale lunii următoare celei precedente să comunice numele acestuia în vederea suspendării pensiei.
Această procedură a fost reglementată de legiuitor cu termene și date precise tocmai cu scopul de a preîntâmpina abuzuri ca în cauza de față în care, termenul de revizuire medicală a fost stabilit pentru luna august 2007, tabelul persoanelor neprezentate a fost înaintat intimatei la 17 februarie 2009, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, el trebuia întocmit și trimis cel mai târziu până la data de 5 septembrie 2007.
Consecința acestui mod nelegal de lucru, organizat în cadrul structurilor specializate ale intimatei Casa Județeană de Pensii D, este continuarea plăților lunare cu titlu de pensie de invaliditate până la o dată, stabilită unilateral, arbitrar și în afara oricărei reglementări, la care intimata hotărăște, după criterii subiective, că poate emite decizia de suspendare, măsură cu caracter sancționator pentru invalidul care din culpa sa, nu se prezintă la revizuirea periodică.
Procedând astfel, în cauza de față, s-a ajuns la situația, ce nu poate fi justificată în vreun fel, ca pensia de invaliditate a contestatoarei, să fie plătită lunar timp de peste 2 ani, deși, în măsura în care aceasta se impunea a fi suspendată, decizia trebuia emisă în luna septembrie 2008 și nu în luna martie 2009 așa cum s-a procedat.
În egală măsură, Curtea constată că reglementarea strictă atât prin Legea nr.19/2000 cât mai cu seamă prin Normele Metodologice de aplicare a acesteia, a procedurii revizuirii medicale, a fost impusă de legiuitor pentru respectarea drepturilor unei categorii de pensionari care, datorită unor cauze medicale ce determină diferite invalidități ce nu le mai permit reluarea activităților profesionale, sunt plasați în situația de a fi reevaluați periodic din punct de vedere medical, ceea ce implică stabilirea unor termene și condiții clare și precise, pentru a nu supuși arbitrariului autorităților.
În această privință, Curtea reține și că data la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală și care va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei, nu poate fi "luna octombrie 2001" ca în cazul de față, fiindcă pct.23 alin.4 coroborat cu pct.10 din Ordinul nr.340/2001 instituie obligația fixării unei date concrete, adică zi și oră, la care invalidul pensionar să fie efectiv încunoștiințat că este programat pentru revizuirea medicală.
Indicarea lunii și anului drept termen pentru următoarea revizuire medicală face imposibilă verificarea îndeplinirii obligației bolnavului de a se prezenta fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă care îl are în evidență, deoarece nu se poate stabili în ce zi sau zile acesta a fost programat și dacă lipsa sa este sau nu justificată, aceste aspecte fiind decisive pentru efectul pe care îl produc, acela al suspendării plății pensiei sale de invaliditate.
Or în cauză, contestatoarei i s-a emis decizia asupra capacității de muncă 472 din 2 octombrie 2000, în conținutul acesteia fixându-se termen de revizuire în luna octombrie 2001, ceea nu înseamnă, în mod cert, că în orice zi, la orice oră din această lună s-ar fi putut prezenta la cabinetul de expertiză, care este o instituție a statului ce funcționează după un program ce trebuie făcut cunoscut tuturor beneficiarilor serviciilor pentru care a fost înființată.
octombrie 2001 reprezintă în realitate termenul de valabilitate a deciziei asupra capacității de muncă a contestatoarei-intimate, iar nu data la care aceasta trebuia să se prezinte la revizuirea medicală periodică.
Din acest motiv, Ordinul nr.340/2001 prevede obligația stabilirii datei la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală, ce va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei.
Mai mult decât atât, pct.39 Capitolul III din Ordinul 340/2001, prevede că decizia emisă de oficiul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, urmare a acțiunii de control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ori, recurenta, încălcând aceste dispoziții, a dispus retroactiv asupra suspendării pensiei cât și asupra recuperării sumelor plătite cu titlu de pensie.
Pentru toate argumentele de fapt și de drept expuse, Curtea constată că recursul exercitat în cauză este nefondat, deoarece culpa exclusivă în derularea procedurii revizuirii medicale aparține recurentei, care a nesocotit prevederile legale ce o reglementează, emițând o decizie nelegală și netemeinică, urmând ca în conformitate cu art.312 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. nr.1238 din data de 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în comuna, județul
Obligă recurenta Casa Județeană de Pensii D la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
GREFIER,
operator date cu caracter personal
nr.notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
4 ex./25.11.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina