Asigurări sociale. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Cod operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR -
DECIZIA CIVILĂ nr.386
Ședința publică din data de 24 februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihail Decean
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii CSî mpotriva Sentinței Civile nr.1852/2008, pronunțată de Tribunalul C S in Dosarul nr-,in contradictoriu cu intimatul, având ca obiect anulare decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat personal, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care Curtea constată că intimatul reclamant a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței precizări scrise pe care instanța de recurs le califică întâmpinare,însoțite de un set de înscrisuri pe care reclamantul le-a depus și in fața instanței de fond.
Curtea,văzând că nu mai sunt alte cereri și probe de administrat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reclamantul solicită respingerea recursului,cu motivarea că sentința atacată este legală și temeinică,fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința Civilă nr.1852/2008, pronunțată de Tribunalul C S in Dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C și-n consecință s- dispus anularea Deciziei de pensionare nr.86169/20.02.2008 și a fost obligată pârâta să emită pe numele reclamantului o nouă decizie de pensionare în care să ia în calcul toate sporurile menționate în Adeverința nr.1247/04.11.2005 precum și veniturile menționate în Certificatul nr.964/26.04.2006.
Prin aceeași hotărâre judecătorească reclamantul a fost exonerat de la plata debitului în sumă de 3088 lei,stabilit pe seama sa prin Decizia de pensionare nr. 86169/20.02.2008.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că prin Decizia nr.86169/20.02.2008 pârâta i-a recalculat reclamantului pensia de limita de vârstă prin revizuire salarii și sporuri conform Deciziei Civile nr.861/31.10.2007 a Curții de Apel Timișoara, care obliga casa județeană de pensii să emită o nouă decizie de pensionare pe seama reclamantului cu luarea în considerare a tuturor sporurilor menționate în Adeverința nr.1247/04.11.2005.
În conformitate cu disp.art.187 din Legea nr.19/2000 modificata și completată, prin decizia de pensionare contestată, pârâta a stabilit pe seama reclamantului un debit în suma de 3088 lei reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada 01.07.2005 - 01.03.2008, debitul datorându-se rectificării salariilor din perioada 1950 - 1951.
Analizând datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare așa cum au fost reținute de către pârâta în evaluarea făcută la data de 19.02.2008, date care au stat la baza emiterii Deciziei de pensionare nr.86169/30.02.2008, Tribunalul a reținut că pentru perioada 01.02.1957 - 01.12.1968, pârâta nu a valorificat la calculul drepturilor de pensie cuvenite reclamantului sporul de vechime de care acesta a beneficiat în conformitate cu Adeverința nr.1247/04.11.2005.
De asemenea, instanța de fond a observat că pentru perioada 14.06.1950 - 05.11.1951, pârâta a valorificat la calculul drepturilor de pensie cuvenite reclamantului drepturi sociale inferioare celor de care acesta a beneficiat și care au fost atestate prin Certificatul nr. 964/26.04.2006 emis de către Ministerul Administrației și Internelor - Arhivele Naționale.
Mai mult, pârâta nu a valorificat la calculul pensiei reclamantului stagiul de cotizare realizat de acesta în perioada 01.01.1950 - 13.06.1950, în cadrul Șantierului Naval T S, stagiu de cotizare atestat de Certificatul nr.964/26.04.2006.
Astfel fiind, prin Decizia de pensionare nr.86169/20.02.2008, pârâta i-a stabilit reclamantului drepturile de pensie fără a lua în calcul toate datele privind activitatea în muncă a reclamantului care au fost dovedite de către acesta prin acte originale depuse la dosarul său de pensionare.
În ceea ce privește debitul în sumă de 3088 lei stabilit in sarcina reclamantului prin decizia de pensionare contestată, instanța de fond reține că acesta este nelegal întrucât pârâta a procedat la rectificarea salariilor din perioada 1950 - 1951 fără a ține seama de certificatul nr.954/26.04.2006 emis de către Ministerul Administrației și Internelor -Arhivele Naționale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal pârâta Casa Județeană de Pensii CS, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 28.01.2009,solicitând modificarea in tot a sentinței supusă reformării,in sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului,așa cum a fost formulată in primul ciclu procesual, precum și obligarea intimatului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei,Curtea reține că acestea au vizat in esență o pretinsă încălcare de către instanța de fond a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin 2 /pr.civ., precum și a principiului disponibilității, prin acordarea a ceea ce nu s-a solicitat prin acțiunea reclamantului. Astfel, recurenta susține că Tribunalul i-a încălcat dreptul la apărare, nesocotit principiul contradictorialității și cel al dreptului la un proces echitabil,prin faptul că a permis administrarea unor probe constând in înscrisuri care nu i-au fost comunicate, deoarece au fost depuse la dosar odată cu concluziile scrise ale reclamantului.
In opinia pârâtei recurente,judecătorii fondului au acordat mai mult decât s-a solicitat prin acțiunea reclamantului, deoarece casa de pensii a fost obligată să ia in calcul veniturile menționate in Certificatul nr. 964/26.04.2006,ceea ce a presupus luarea in considerare a salariilor tarifare și a stagiului de cotizare realizat de reclamant in perioada 01.01.1950-13.06.1950,iar nu a sporurilor,cum a cerut autorul acțiunii.
In susținerea recursului,pârâta s-a referit și la interpretarea eronată a actelor juridice deduse judecății, prin omisiunea de a sesiza că drepturile salariale obținute prin Adeverința nr. 1247/2005 au fost luate in considerare la calculul pensiei prin Decizia nr. 86169/2008.
În fine,recurenta a mai adăugat că hotărârea recurată a fost pronunțată și cu aplicarea greșită a legii, mai precis a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000,precum și Anexa la OUG nr. 4/2005, concluzionând că la stabilirea pensiei reclamantului nu s-a luat in calcul și sporul de vechime in muncă obținut in perioada 01.02.1951-01.12.1968. In plus, măsura suspendării deciziei in privința debitului stabilit in sarcina reclamantului a fost dispusă cu nerespectarea prevederilor legale.
Recurenta a pretins că,in contextul motivelor de fapt și de drept de mai sus,in speță ar incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5,6,8 și 9 /pr.civ.
Poziția procesuală a reclamantului intimat a fost exprimată in recurs prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul de judecată din 24.02.2009,prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat,cu motivarea că sentința recurată este legală și temeinică.
Analizând recursul pârâtei,prin prisma motivelor invocate, precum și actelor de procedură efectuate in fața instanței de fond,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.304 ind. 1și art. 312 alin.1 /pr.civ., Curtea reține că acesta este neîntemeiat, cu următoarele argumente.
Cu privire la primul motiv de recurs constând in pretinsa încălcare a dreptului de apărare al pârâtei, se constată că intr-adevăr,reclamantul a depus in fața instanței de fond la ultimul termen de judecată mai multe înscrisuri care nu au fost comunicate reprezentantei pârâtei. Cu toate acestea,Curtea nu poate conchide asupra încălcării dreptului de apărare al recurentei, de vreme ce, in urma unei cercetări minuțioase a înscrisurilor astfel depuse, s-a observat că ele fuseseră deja depuse la dosarul cauzei la termenele anterioare,deoarece au făcut parte din dosarul de pensionare al autorului cererii și,mai mult, in marea lor majoritate emanau chiar de la casa județeană de pensii pârâtă, context in care, in mod evident,recurenta le cunoștea conținutul. Că este așa rezultă cu certitudine și din conduita procesuală pasivă a pârâtei, care așa cu rezultă din conținutul hotărârii atacate,nu a solicitat in mod expres comunicarea lor.
Referitor la motivul de recurs ce ține de pretinsa încălcare a principiului disponibilității, Curtea observă că, deși cererea de chemare in judecată este relativ ambiguă in privința modului de formulare a pretențiilor, intenția reală a reclamantului a fost de a solicita și obține,alături de lipsirea de efecte a deciziei atacată, recalcularea drepturilor sale de pensie prin luarea in considerare a tuturor veniturilor dovedite cu adeverințele depuse la dosar,inclusiv cele rezultate din Certificatul nr. nr. 964/2006 emis de Ministerul Administrației și Internelor.
In consecință,dreptul la apărare al pârâtei și principiul disponibilității părților in procesul civil nu au fost încălcate,iar prevederile art. 304 pct.5 și 6/pr.civ. nu sunt incidentei in cauză.
Curtea nu a putut reține,in orientarea sa spre o soluție de admitere a recursului nici argumentele potrivit cărora in cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte că revizuirea pensiei,realizată in condițiile art. 89 din Legea nr. 19/2000, a fost incorectă. reclamantului de la plata debitului de 3088 lei reprezintă o consecință evidentă a lipsirii de efecte a Deciziei de pensionare nr. 86169/20.02.2008. In plus, recalcularea drepturilor de pensie pe baza adeverințelor depuse la dosar de autorul contestației determină in mod firesc o reapreciere a debitului in discuție,atât sub aspectul existenței sale,cât și sub aspectul cuantumului.
In fine, nici argumentele potrivit cărora la pronunțarea sentinței supusă reformării,judecătorii fondului ar fi interpretat eronat prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000,precum și Anexa la OUG nr. 4/2005, concluzionând că la stabilirea pensiei reclamantului nu s-a luat in calcul și sporul de vechime in muncă obținut in perioada 01.02.1951-01.12.1968, nu sunt întemeiate. Prevederile legale in discuție, care individualizează cuantumul procentual al sporurilor care ar trebui luate in calcul in funcție de vechimea in muncă a pensionarului,înainte de data de 01.04.2000, nu justifică omisiunea recurentei de a ține seama la stabilirea pensiei de drepturile salariale ale reclamantului reprezentând acest spor obținute pe perioada 01.02.1957 -01.12.1968, așa cum rezultă din înscrisul depus la dosarul de fond la fila 9, ce conține date și elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual la 19.02.2008.
Pentru motivele de fapt și de drept mai sus expuse,apreciind că in speță nu sunt incidente nici motivele de recurs la care se referă art. 304 pct.8 și 9 /pr.civ., precum și constatând că pârâta nu poate aduce critici cu privire la măsura suspendării executării deciziei atacate,in ce privește debitul stabilit in sarcina reclamantului deoarece aceasta a fost dispusă printr-o încheiere interlocutorie,in baza art. 399/pr.civ.,ce nu a fost atacată separat potrivit art. 403/pr.civ.,Curtea va face aplicarea art. 312 alin.1 /pr.civ.,sens in care va respinge ca neîntemeiat recursul pârâtei, cu consecința evidentă a menținerii sentinței atacate,considerată a fi legală și temeinică.
Se va lua act prin dispozitivul prezentei că reclamantul intimat nu a solicitat cheltuieli de judecată in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii CSî mpotriva Sentinței Civile nr. 1852/2008, pronunțată de Tribunalul C S in Dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Fără cheltuieli de judecată in recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red../31.03.2009
Tehnored.:/ 2 ex./ 31.03.2009
Prima instanță. Tribunalul C - S
Jud., jud.
Președinte:Mihail DeceanJudecători:Mihail Decean, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu