Asigurări sociale. Decizia 410/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR 410
Ședința publică din 27 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
- -
GREFIER-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1928 din 20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu contestatoarea domiciliată în Târgoviște, str. - -,.20, Sc.B,.36, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus întâmpinare și note scrise din partea intimatei-contestatoare, care a solicitat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată, atașându-se împuternicire avocațială pentru redactare întâmpinare și concluzii scrise și chitanțele privind onorariul de avocat nr.18/2009 și 21/2009.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr.- din 25.10.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D și deciziei de nr. 1033/22.10.2007emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M.
În motivarea contestației, s-a arătat de către contestatoare că prin decizia nr. 1033/22.10.2007 s-a dispus anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise acesteia, ce au fost indicate, însă în mod eronat s-a dispus anularea deoarece contestatoarea a fost bolnavă la data expertizării, este bolnavă și în prezent, iar de fiecare dată când a fost programată la comisie s-a prezentat cu actele medicale necesare, astfel că măsura dispusă este abuzivă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind inadmisibilă, tardiv introdusă și netemeinică și nelegală.
Privitor la excepția inadmisibilității, intimata a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, decizia de anulare a deciziilor medicale trebuie contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la casa teritorială de pensii, respectiv CJP D - M și ulterior, decizia sau răspunsul dat putea fi contestat la instanța competentă, respectiv Tribunalul Dâmbovița în termen de 30 de zile de la comunicare, contestatoarea neurmând această procedură, contestând decizia de anulare a deciziilor medicale direct la instanța judecătorească, motiv pentru care s-a solicitat admiterea excepției inadmisibilității contestației și respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat ca nefondată contestația, susținându-se că în mod corect și legal a procedat cabinetul de expertiză medicală la anularea deciziilor asupra capacității de muncă deoarece contestatoarea nu a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, decizia medicală fiind emisă în baza unor documente și înscrisuri neconforme cu realitatea întocmite de către asistenta medicală și în lipsa unei dovezi că petenta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1928 din 20.11.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația și a anulat deciziile nr.-/25.10.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, nr. 1033/22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și decizia nr. 2689/27.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr.1033/22.10.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat cele trei decizii asupra capacității de muncă emise în perioada 2003 - 2005 pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, iar prin decizia nr.-/25.10.2007 Casa Județeană de Pensii Dad ispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 10889 lei, cu motivarea că a fost anulată decizia de încadrare în grad de invaliditate.
S-a mai arătat că petenta a atacat decizia privind anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, însă contestația i-a fost respinsă, rămânând valabilă decizia
A mai reținut instanța de fond că s-a efectuat un control de către Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul Medical M și s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute, însă existența unor deficiențe în activitatea Oficiului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D nu constituie temei legal și suficient pentru anularea celor trei decizii asupra capacității de muncă ale petentei știut fiind faptul că medicul expert al asigurărilor sociale nu are competența de a anula anumite decizii de stabilire a capacității de muncă.
De asemenea, s-a reținut că în prezent s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată și mai mult, nimeni nu-și poate invoca propria culpă pentru a acoperi o neregularitate a competenței proprii, iar instanța penală nu s-a pronunțat în legătură cu existența unor infracțiuni de fals și nici nu s-a anulat decizia de încadrare în grad de invaliditate pe acest motiv.
Totodată, s-a arătat că anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001, la care s-a făcut trimitere, astfel că, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
Se susține că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, arată recurenta, aceasta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare a CNPAS-Direcția Audit Intern și Control.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata- contestatoare a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe contestatoare.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
O altă critică se referă la faptul că în mod nelegal instanța a anulat decizia de încetare a pensiei de invaliditate emisă conform art.91 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, nemotivând în niciun fel această anulare.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-contestatoare a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată, depunând și concluzii scrise în acest sens.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.1033/22.10.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, expres enumerate în cuprinsul deciziei, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare și în consecință încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.
Ulterior, prin decizia nr.-/25.20.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 10889 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.11.2004 - 01.11.2007, având în vedere decizia de anulare nr.1033/22.10.2007 prin care au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr.1033/22.10.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.48625/22.10.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr.48625/22.10.2007 (filele 9-11 dosar fond), a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimata-contestatoare s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.1033/22.10.2007, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr.2689/27.12.2007 prin care i-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate arătându-se că rămâne valabilă decizia nr.1033/22.10.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși din conținutul notei de constatare nr. 48625/22.10.2007 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziilor asupra capacității de muncă emise intimatei-contestatoare, indicate în cuprinsul deciziei nr.1033/22.10.2007.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate că prima instanță și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulată în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.
Nici ultima critică din recurs nu este întemeiată întrucât anularea deciziei de încetare a pensiei de invaliditate nr.-/25.10.2007 emisă de recurenta-intimată s-a impus ca o consecință logică a anulării deciziei nr.1033/22.10.2007 Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, în condițiile în care decizia nr.-/25.10.2007 a fost emisă având în vedere tocmai decizia de anulare nr.1033/22.10.2007 emisă de M, ce a fost corect anulată de prima instanță.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
În temeiul art.274 Cod pr.civilă, recurenta va fi obligată la 900 lei cheltuieli de judecată către intimata, reprezentând onorariu avocat suportat de intimată în recurs, potrivit chitanțelor doveditoare nr.18/30.01.2009 și nr.21/16.02.2009 depuse la dosar.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1928 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în Târgoviște, str. - -,.20, Sc.B,.36, județ
Obligă recurenta la 900 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2009-03-24
/FA
Trib. D nr-
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
