Asigurări sociale. Decizia 484/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
R OMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.484
Ședința publică din data de 8 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul D, împotriva sentinței civile nr.94 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurentul-reclamant, personal, pentru intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Recurentul-reclamant depune la dosar, în copie, o adresă a Casei Județene de Pensii D, înscris pe care-l comunică și intimatei și declară că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Consilier juridic pentru intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii D declară că a luat cunoștință de înscrisul depus de recurent, că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond recurentul-reclamant arată că din conținutul înscrisului nou depus în ședința publică de astăzi, rezultă că pensia suplimentară, inclusiv vechimea în muncă, nu a fost valorificată pentru perioada 23.08.1967 - 14.08.1980,întrucât a fost subofițer activ în cadrul
Critică soluția instanței de fond care nu a luat în considerare cele două înscrisuri depuse, aflate la filele 4-5 dosar fond, și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, iar pe cale de consecință să fie obligată pârâta să-i recalculeze pensia ținându-se cont și de înscrisurile invocate.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică, în mod corect s-a respins cererea reclamantului ca rămasă fără obiect.
Învederează că la primul termen de judecată reclamantul și-a precizat în mod clar acțiunea.
Arată că în februarie 2007 reclamantul a formulat o cerere de recalculare a pensiei, la care au fost anexate 2 adeverințe, iar instituția ce o reprezintă a avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei solda de grad și solda de funcție. Recalcularea pensiei s-a făcut începând cu 01.01.2005, emițându-se în acest sens o decizie, iar dacă recurentul era nemulțumit trebuia să o conteste în termen de 45 de zile, așa cum s-a precizat în decizie. Învederează că debitul s-a creat ca urmare a rectificării vechimii inițiale.
Solicită respingerea recursului, iar pe fond respingerea cererii reclamantului ca rămasă fără obiect.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata pensiei pentru 14 ani de cadru militar timp de 5 ani.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect, motivat de faptul că din buletinul de calcul nr. din 24.10.2005 punctajul mediul anual al reclamantului a crescut iar în data de 27.02.2007 reclamantul a înaintat o cerere înregistrată la nr.9566 prin care a anexat adeverința nr.32/2005 eliberată de UM 02405 Pitești și luându-se în calcul această adeverință i-a fost recalculată pensia valorificând atât solda de grad, cât și solda de funcție.
De asemenea, a mai precizat că în perioada 25.09.1996-01.09.1967 în care reclamantul fost elev la școala militară a fost luată ca salariu minim pe economie întrucât contestatorul nu a făcut dovada că a avut venituri.
În cauză a fost administrată proba cu acte.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.94 din 23.01.2008, a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în conformitate cu prev.OUG nr.4/2005 și a HG nr.1550/2004 privind recalcularea pensiilor și a operațiunilor de evaluare reclamantul anexat la data de 27.02.2007 adeverința eliberată de UM 02405 cu situația salarizării din septembrie 1967 până în august 1980, iar pârâta în mod corect i-a luat în calcul această adeverință și i-a emis o nouă decizie de recalculare, acordându-i drepturile cu data de 1.12.2005, așa cum este prevăzut în actele normative mai sus precizate, astfel că susținerea reclamantului din petitul cererii că trebuie să i se plătească drepturi pentru perioada de 5 ani nu are temei legal.
Reclamantul nu s-a plâns privind cuantumul recalculării pensiei din decizia emisă în 12.07.2007.
Referitor la capătul de cerere privind daunele morale în sumă de 10.000 lei, instanța l- respins considerând că reclamantul nu făcut dovada prejudiciului suferit, iar dacă aceste daune se referă la recalcularea pensiei din anul 2000 în anul 2005 reținut că este neîntemeiat conform motivării cererii de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs contestatorul criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie. arătat recurentul că prima instanță nu a luat în considerare la pronunțarea soluției actele pe care le- depus la dosar și care dovedesc că fost prejudiciat prin neplata pensiei timp de 5 ani. Pentru aceste considerente, solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei precum și în raport de dispozițiile art. 3041cod proc.civilă constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul invocă neplata pensiei pentru perioadă de 5 ani, afirmație bazată pe înscrisurile depuse la dosar, respectiv adresa nr. 33084/07.09.2005 a Casei Județene de Pensii adresa nr. -/28.12.2004 - Secția Pensii Militare, adresa nr. 2410/04.02.2005 a Casei Județene de Pensii D, precum și alte două adrese fără număr.
Prin decizia nr. -/07.12.2000 s- stabilit în favoarea contestatorului pensie pentru pierderea capacității de muncă, în baza legii nr. 3/1977, fiind emisă ulterior altă decizie, cu același număr, la data de 08.09.2005, prin care s- constatat existența unui debit creat datorită aplicării art. 5 din Legea nr. 3/19777, dispunându-se recuperarea acestuia conform art. 187 din Legea 19/2000.
S- mai precizat că drepturile au fost stabilite (modificate) începând cu data de 01.12.2000.
La data de 10.10.2005 fost emisă decizia de recuperare debitului în sumă de 236 lei aferent perioadei octombrie 2002 - septembrie 2005.
Contestatorul a formulat o altă cerere înregistrată la nr. 9566/27.02.2007 la Casa Județeană de Pensii D și depus adeverința nr. 32/2005 eliberată de UM 02405 Pitești privind veniturile încasate pe perioada cât fost cadru militar activ respectiv septembrie 1967 - august 1980.
În baza acestei adeverințe și conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005 și a HG nr. 1550/2004, pârâta a procedat la recalcularea pensiei, fiind valorificate atât solda de grad cât și cea de funcție. În acest sens sunt buletinele de calcul aflate la filele 17 - 21 precum și decizia nr. -/12.07.2007 aflată la fila 16 din dosarul de fond.
Astfel contestatorului s-au acordat noile drepturi de pensie începând cu 01.12.2005 precum și diferența în sumă de 3409 lei.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și prin prisma actelor dosarului și dispozițiilor legale în vigoare, Curtea constată că prima instanță apreciat în mod corect că susținerile reclamantului privind faptul că este îndreptățit la plata unor drepturi pentru perioadă de 5 ani nu are temei legal și că nu se justifică acordarea de daune morale.
Astfel pârâta intimată emis nouă decizie de recalculare a pensiei în funcție de adeverința prezentată de către recurent, fiind achitate totodată și drepturile salariale restante, aspect pe care acesta nu l- contestat. Este de menționat și faptul că acesta nu contestat cuantumul recalculării pensiei din decizia de recalculare, din data de 12. 07.2007.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că nu pot fi reținute susținerile recurentului în sens în care sentința primei instanțe este legală și temeinică, iar recursul urmează fi respins ca fondat conform art. 312 Cod proc.civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul D, împotriva sentinței civile nr.94 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 aprilie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
- - - - - - -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120/2006
Tehnored 2 ex./07.05.2008
/
2 ex./07.05.2008
Dosar fond - al Trib.
jud.fond
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona