Asigurări sociale. Decizia 486/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 486

Ședința publică din data de 13 martie 2009

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana

--- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1730 din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimata-contestatoare.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/09.06.2008 emisă de intimară, și a deciziei nr. 447/19.05.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, acestea fiind nelegale și netemeinice.

În motivarea contestație. contestatoarea a arătat că s-a prezentat la expertiza medicală cu actele aferente, iar intimata nerespectând condițiile legale i-a anulat decizia de pensionare.

Contestatoarea a mai precizat că motivele invocate nu justifică măsurile dispuse, cu atât mai mult cu cât face dovada că este bolnavă și nu este culpabilă de nicio încălcare a dispozițiilor Legii nr.19/2000, Casa Județeană de Pensii D neputându-și invoca propria culpă în lipsa verificărilor necesare și a îndeplinirii procedurii.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 53 și urm. din Legea nr.19/2000, ale art.40-41 din Secțiunea Ca O rdinului nr.340/2001, precum și art.7 din HC 1229/2005 și s-au anexat în copie deciziile contestate.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală, deciziile contestate fiind emise în condiții de legalitate, întrucât contstatoarea nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente contrafăcute.

S-a invocat lipsa efectuării procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei s-a menționat nota de constatare nr.26289/16.05.2008, întocmită de Direcția audit Intern și Control din Cadrul CNPAS, în baza căreia s-a concluzionat că la dosarul medical există documente medicale, formularul privind concluziile medicului expert este o fotocopie a concluziei autentice, pe care s-au efectuat modificări ale anului, deciziile există în două exemplare dar sunt redactate diferit, iar în Registrul unic de activitate a fost emisă decizia pentru o altă persoană.

Odată cu întâmpinarea s-au anexat în copie: deciziile contestate, nota de constatare nr.26289/2008, nota de relații dată de medicul expert, deciziile asupra capacității de muncă.

În ședința publică din 29.10.2008 contestatoarea a precizat că înțelege să conteste și decizia nr.1027/27.06.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză medicală

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1730 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, s-a anulat decizia nr.-/09.06.2008 emisă de intimată, decizia nr.1027/27.06.2008 emisă de intimată prin Oficiul Județean de Expertiză Medicală D și decizia nr.447/19.05.2008 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.447/2008 Casa Județeană de Pensii D -Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat decizia asupra capacității de muncă nr.2730/2006, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Prin decizia nr.-/09.06.2008, emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 9766 lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 17.07.2006-01.06.2008, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în gradul de invaliditate.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut că s- efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical M de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale -Direcția de Audit Intern și Control, control ce a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001.

S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.

În mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.

Această activitate poate avea loc în baza art 39 din Ordinul 340/2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.

Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.

Pe de altă parte, contestatoarea susține în mod întemeiat că decizia sa de încadrare în grad de invaliditate este definitivă, nefiind contestată.

Într-adevăr, conform art. 56 (6) din. 19/2000 decizia de încadrare în sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.

Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea pârâtei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act sau altfel spus nimeni nu-și poate invoca propria culpă, neputându-i fi imputabilă reclamantei nerespectarea procedurilor medicale de către persoanele competente să efectueze aceste proceduri.

În ceea ce privește susținerea intimatei în sensul că, contestatoarea nu ar fi respectat procedura prealabilă de contestare a deciziei de anulare a deciziei medicale tribunalul a constatat că nu poate fi primită deoarece aceasta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M, conform art.56 (2) din Legea nr. 19/2000 modificată, după cum i s-a indicat în decizia nr.447/2008 și a primit un răspuns la contestația formulată sub nr.1027/27.06.2008, prin acest răspuns se menționează că i se respinge contestatoarei contestația și rămân valabile elementele deciziei nr.447/2008.

Obligația comunicării unui răspuns este instituită de art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 care acordă un termen de 45 de zile pentru rezolvare, urmând a se emite o decizie, cu consultarea obligatorie a Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, procedură pe care pârâta nu a respectat-o, neputându-se menționa de către aceasta că este vorba despre o situație atipică, câtă vreme și-a întemeiat decizia contestată pe dispozițiile art. 53-56 și 62-63 din Legea nr.19/2000 și a indicat drept temei al contestării art.56 alin. 2 din Legea nr.19/2000, cale pe care contestatoarea a urmat-

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata, solicitând admiterea căii de atac și în principal modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor emise ca legale și temeinice.

A susținut recurenta-intimată că în mod eronat prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății cauzei ca urmare a împrejurării că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale dela M, cabinet ce a emis decizia medicală contestată.

De asemenea, în mod greșit s-a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41,capitolul

III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis,la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

A mai precizat că documentele medicale depuse de reclamantă la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală.

De asemenea, în speță nu e obligatorie consultarea B,ea fiind doar o posibilitate pentru intimată și că prima instanță în mod nelegal a anulat decizia de încetare a pensiei, nemotivând în niciun fel această anulare.

Pentru aceste considerente, s- solicitat admiterea recursului, modificarea în tot hotărârii și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii deciziilor emise de către recurentă ca fiind legale și temeinice.

Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Pe fondul contestației prima instanță a reținut în mod just că, urmare a controlului efectuat de CNPAS-Direcția de Audit Intern și Control conform art.39 din Ordinul nr.340/2001 Casa Județeană de Pensii D-Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru contestatoare pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare

(neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute),ulterior emițând decizia nr. -/09.06.2008 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 9766 lei reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate.

Acest control a fost efectuat în baza art.39 din Ordinul nr.340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp.art.39 alin.3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Raportat la dispoziția legală anterior invocată în mod corect prima instanță a reținut că în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-intimată ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în aceleși grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.

Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.

De asemenea, dispoziția primei instanțe de respingere a cererii de suspendare a judecății întrucât s-ar fi dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la M, cabinetul care a emis și decizia medicală contestată, e legală în condițiile în care nu s-a stabilit că intimata-contestatoare ar avea legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată și nu s-a pronunțat o hotărâre privind existența unor infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale sau fals intelectual și nu s-a dispus anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate emise cu ocazia săvârșirii acestor infracțiuni.

Cu privire la faptul că intimata-contestatoare nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.

Nu este întemeiat nici următorul motiv de recurs întrucât potrivit art.56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și avizul acestuia este obligatoriu și rămâne definitiv, ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă textul conține o normă imperativă, consultarea acestui institut în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată ca nefondate criticile formulate și totodată, în raport de cele expuse anterior apreciază că nu poate fi reținut nici ultimul motiv de recurs întrucât prima instanță aam otivat amplu soluția adoptată statuând tocmai asupra procedurii nelegale urmată de către recurentă.

Raportat la precizările menționate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică sens în care, conform art.312 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1730 din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 13 martie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana

- - - - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./10.04.2009

dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița

judecători fond-

-

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3120/2006

Președinte:Traian Logojan
Judecători:Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 486/2009. Curtea de Apel Ploiesti