Asigurări sociale. Decizia 611/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 611
Ședința publică de la 26 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 168 din 4.02.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatar pentru recurentul și consilierul juridic - pentru intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Mai constată acoperit viciul de procedură cu recurentul prin prezența mandatarului acestuia având în vedere că acesta a fost citat la adresa indicată în acțiune, respectiv mun.I, - -, dar fără a se indica nici un număr al imobilului.
Consilierul juridic - pentru intimata Casa Județeană de Pensii I depune la dosar delegație și decizie nr. - din 31.03.2009.
Instanța comunică un exemplar al deciziei mandatarului recurentului.
Mandatar pentru recurentul arată știe existența deciziei și că a și contestat-o în termenul legal. Precizează că aceasta este a treia decizie care modifică titlul executoriu și că în aceste decizii sunt prevăzute sume de bani diferite. Solicită să i se pună în vedere intimatei să precizeze motivele emiterii acestor trei decizii și cauza diferențelor de bani între pensia de limită de vârstă și pensia anticipată.
Consilierul juridic - pentru intimata Casa Județeană de Pensii I arată că față acțiunea introductivă consideră că recursul a rămas fără obiect în urma emiterii deciziei pe care a depus-o azi la dosar.
Mandatar pentru recurentul arată că recursul are obiect atâta timp cât prin ultima decizie se modifică și nu se anulează decizia anterioară.
Instanța respinge cererea recurentului formulată prin mandatar deoarece intimata Casa Județeană de Pensii Iaa rătat motivele pentru care a emis primele două decizii. Cu privire la a treia decizie, aceasta nu formează obiectul acestui dosar. Referitor la diferențele de bani dintre pensia de limită de vârstă și pensia anticipată, consideră că acest aspect nu este concludent în cauză.
Mandatar pentru recurentul arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Mandatar pentru recurentul solicită admiterea recursului, admiterea contestației, anularea titlului executor, obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii de pensionare pentru limită de vârstă de la data de 1.01.2007 și plata diferențelor bănești. Arată că la acea dată legea convertea din oficiu pensia și că ulterior această prevedere a fost modificată. Consideră că la data de 1.01.2007 Casa Județeană de Pensii I trebuia să convertească pensia anticipată în pensie pentru limită de vârstă.
Consilierul juridic - pentru intimata Casa Județeană de Pensii I solicită respingerea recursului ca nefundat.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la nr. 4713/99/09.07.2008, contestatorul formulat contestație împotriva titlului executoriu emis în baza deciziei nr. - din 20.06.2008 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă Casei Județene de Pensii
În motivarea contestației, contestatorul a arătat următoarele:
Prevederile art. 49 alin.4 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data îndeplinirii condițiilor de pensie pentru limita de vârstă, stabileau expres că: "la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipație". Cu alte cuvinte, legea organică în materie prevedea obligativitatea Casei Județene de Pensii de se sesiza din oficiu și de converti "pensia anticipată" în "pensie pentru limită de vârstă", procedând și la recalcularea, prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare, în perioada de anticipație. Abia de la data de 22.07.2007, prevederile invocate din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale au fost abrogate prin Legea nr. 250/2007, trecerea la "pensia pentru limita de vârstă făcându-se la cerere".
Prin urmare, la data de 01.03.2007 contestatorul susține că îndeplinea condițiile legale prevăzute de legiuitor pentru convertirea din oficiu "pensiei anticipate" în "pensie pentru limită de vârstă", nefiind nevoie de o cerere expresă din partea beneficiarului.
În baza dispozițiilor legale invocate, Casa Județeană de Pensii îi datorează, în temeiul dispozițiilor legale invocate, o diferență de drepturi bănești de la data de 01.03.2007 (dată de la care îndeplinea condițiile necesare pensiei pentru limită de vârstă) și până la data de 01.05.2008, când fost pensionat pentru limită de vârstă.
Cu toate că în perioada în care beneficiat de pensie, a prestat activități de natură salarială, convins fiind că cei de la Casa Județeană de Pensii I au procedat la pensionarea sa pentru limită de vârstă, consideră că suma de 7531 lei, suma de bani ce îi este imputată, nu este certă atât timp cât, la data de 01.03.2007, Casa Județeană de Pensii trebuia să- transforme pensia anticipată în pensie pentru limită de vârstă.
Susține că suma reală pe care ar trebui să o plătească intimatei este pentru acea lună în care beneficiat de pensie anticipată și nu suma de 7531 lei cuprinsă în titlul executoriu.
Aceeași instituție de stat avea obligația legală de se sesiza și de suspenda sau înceta plata drepturilor de pensie în urma depunerii declarațiilor de către angajatori în baza înregistrării contractelor individuale de muncă. Întrucât această eroare nu fost sesizată de către Casa Județeană de Pensii I, iar aceasta nu procedat la suspendarea sau încetarea în timp util drepturilor de pensie, contestatorul arată că nu i se poate solicita restituirea drepturilor de pensie datorate începând cu data la care desfășurat activitate pe bază de contract individual de muncă.
Contestatorul mai consideră că titlul executor nu este corect întocmit, nerespectându-se prevederile Legii nr. 19/2000, acesta fiind cuprins în decizia de pensionare pentru limită de vârstă.
Intimata Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca nefondată pentru următoarele motive:
Începând cu data de 31.01.2007, cu cererea nr. 7864, contestatorul solicitat înscrierea la pensie începând cu 01.02.2007 (data înscrisă în cerere).
La data de 01.02.2007, contestatorul nu îndeplinea condiții de pensionare pentru limită de vârstă și drept urmare, prin decizia nr. -/23.02.2007, s-au stabilit drepturi de pensie anticipată parțială.
Având în vedere că pentru perioada de 14 ani, 10 luni și 16 zile, vârsta standard de 63 ani și 9 luni s-ar fi redus cu 3 ani, începând cu data de 26.02.2007, contestatorul ar fi îndeplinit condiții de înscriere la pensie pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani.
Întrucât atât contestatorul cât și unitatea angajatoare au solicitat înscrierea la pensie începând cu data de 01.02.2007, prin decizia nr. -/23.02.2007 s-a stabilit corect pensie anticipată parțială.
În temeiul art. 52 din Legea 19/2000, pensia anticipată parțială se recalcula din oficiu, numai la îndeplinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de anexa 3 la Legea 19/2000.
În cazul contestatorului, pensia anticipată parțială ar fi putut fi recalculată pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de 63 ani și 9 luni.
Începând cu data de 19.07.2007, art. 52 din Legea nr. 19/2000, fost modificat prin Legea 250/19.07.2007, în sensul că "la data îndeplinirii condițiilor pentru beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederile art. 42 (care se referă la posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare cu stagiul aferent perioadelor recunoscute în condiții deosebite), pensia anticipată parțială devine pensie pentru limita de vârstă", "trecerea la pensie pentru limita de vârstă făcându-se la cerere".
Deci până la data de 19.07.2007, nu există temei legal de recalculare pensiei anticipate parțiale înainte de împlinirea vârstei standard, iar după aceasta dată recalcularea se putea face numai pe baza cererii titularului de pensie. Cu cererea nr. 27341/14.04.2008, contestatorul solicitat trecerea la pensie pentru limita de vârstă și prin decizia nr. -/03.06.2008 s- făcut recalcularea pensiei.
Având calitatea de beneficiar al pensiei anticipate parțiale, pe perioada realizării de venituri dintr- activitate profesională, contestatorul ar fi trebuit să solicite suspendarea pensiei, în temeiul art. 92(1) lit. B).
Întrucât în perioada 01.02.2007 - 01.02.2008 beneficiat de pensie anticipată parțială și realizat venituri salariale, s- dispus recuperarea sumei de 7531 lei, reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit.
Intimata depus la dosar documentația care stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prin sentința civilă nr. 168 din 4.02.2009, Tribunalului Iașia respins contestația formulată de contestatorul.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. - din 23.02.2007, Casa Județeană de Pensii I dispus înscrierea contestatorului la pensie anticipată parțială începând cu data de 01.02.2007.
La data de 03.06.2008, intimata emis o nouă decizie contestatorului privind înscrierea acestuia la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.05.2008. În această decizie se reține că, deși beneficiar al pensiei anticipate, contestatorul realizat venituri salariale la, Sofrware, Inita și Sistem în perioada 01.02.2007 - 01.05.2008, creându-se un debit în sumă de 10.024 lei ce se va recupera de la beneficiar conform art. 187 din Legea 19/2000 și art. 133 alin. 3 Cod procedură fiscală.
Prin decizia nr. - din 20.06.2008, intimata modificat decizia nr. -/3.06.2008 reținând că perioada în care contestatorul beneficiat de pensie anticipată parțială și realizat venituri este 01.02.2007 - 01.02.2008, iar debitul creat este de 7531 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 52 din Legea 19/2000, astfel cum fost în vigoare până la data de 19.07.2007, pensia anticipată parțială devenea pensie pentru limita de vârstă la împlinirea vârstelor standard de pensionare.
Susținerea contestatorului potrivit căreia, la data de 1.03.2007, îndeplinea condițiile legale prevăzute de legiuitor pentru convertirea din oficiu pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârstă, fără fi nevoie de o cerere expresă, este neîntemeiată.
Astfel, contestatorul fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ca urmare reducerii vârstei standard de pensionare datorită condițiilor speciale și deosebite de muncă și nu ca urmare împlinirii vârstei standard de pensionare.
Potrivit dispozițiilor din Anexa 9 la Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare Legii 19/2000, vârsta standard de pensionare este de 63 ani, 9 luni.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 96 din Legea 19/2000, beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificări privind condițiile de acordare și de plată pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acestora.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs contestatorul, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prevederile art. 49 alin.4 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data îndeplinirii condițiilor de pensie pentru limita de vârstă, stabileau expres că: "la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipație". Cu alte cuvinte, legea organică în materie prevedea obligativitatea Casei Județene de Pensii de se sesiza din oficiu și de converti "pensia anticipată" în "pensie pentru limită de vârstă", procedând și la recalcularea, prin adăugarea perioadelor asimilate și eventualelor stagii de cotizare, în perioada de anticipație. Abia de la data de 22.07.2007, prevederile invocate din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale au fost abrogate prin Legea nr. 250/2007, trecerea la "pensia pentru limita de vârstă făcându-se la cerere".
Prin urmare, la data de 01.03.2007 contestatorul susține că îndeplinea condițiile legale prevăzute de legiuitor pentru convertirea din oficiu "pensiei anticipate" în "pensie pentru limită de vârstă", nefiind nevoie de o cerere expresă din partea beneficiarului.
În baza dispozițiilor legale invocate, Casa Județeană de Pensii îi datorează, în temeiul dispozițiilor legale invocate, o diferență de drepturi bănești de la data de 01.03.2007 (dată de la care îndeplinea condițiile necesare pensiei pentru limită de vârstă) și până la data de 01.05.2008, când fost pensionat pentru limită de vârstă.
Cu toate că în perioada în care beneficiat de pensie, a prestat activități de natură salarială, convins fiind că cei de la Casa Județeană de Pensii I au procedat la pensionarea sa pentru limită de vârstă, consideră că suma de 7531 lei, suma de bani ce îi este imputată, nu este certă atât timp cât, la data de 01.03.2007, Casa Județeană de Pensii trebuia să- transforme pensia anticipată în pensie pentru limită de vârstă.
Susține că suma reală pe care ar trebui să o plătească intimatei este pentru acea lună în care beneficiat de pensie anticipată și nu suma de 7531 lei cuprinsă în titlul executoriu.
Aceeași instituție de stat avea obligația legală de se sesiza și de suspenda sau înceta plata drepturilor de pensie în urma depunerii declarațiilor de către angajatori în baza înregistrării contractelor individuale de muncă. Întrucât această eroare nu fost sesizată de către Casa Județeană de Pensii I, iar aceasta nu procedat la suspendarea sau încetarea în timp util drepturilor de pensie, contestatorul arată că nu i se poate solicita restituirea drepturilor de pensie datorate începând cu data la care desfășurat activitate pe bază de contract individual de muncă.
Contestatorul mai consideră că titlul executor nu este corect întocmit, nerespectându-se prevederile Legii nr. 19/2000, acesta fiind cuprins în decizia de pensionare pentru limită de vârstă.
Analizând recursul formulat de contestatorul, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Deși la data la care contestatorul ar fi putut fi înscris la pensie pentru limită de vârstă, dispozițiile art. 49 alin.4 din Legea nr. 19/2000, erau în sensul că: "la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipație", se reține că la acea dată recurentul nu avea vârsta standard de pensionare prevăzută, în raport de luna și anul nașterii contestatorului, în Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000, de 63 de ani și 9 luni, pentru ca pensia anticipată să fie convertită din oficiu în pensie pentru limită de vârstă.
Practic, pentru a fi înscris la pensie pentru limită de vârstă la data de 01.05.2008 și nu în luna februarie 2010, recurentul a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de art.42 din Legea nr.19/2000.
Se reține astfel că în mod corect, în temeiul disp.art.187 din Legea nr.19/2000, Casa Județeană de Pensii I a dispus recuperarea de la contestator a sumelor încasate în mod necuvenit cu titlu de pensie anticipată, cu încălcarea disp.art.94 din Legea nr.19/2000, deși realiza venituri dintr-o activitate profesională.
În mod corect prima instanță a reținut și încălcarea de către recurent a obligației ce-i revenea potrivit dispozițiilor art. 96 din Legea nr.19/2000, conform cărora beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificări privind condițiile de acordare și de plată pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acestora.
Se mai reține că titlul executoriu respectă toate condițiile de fond și de formă cerute de Legea nr.19/2000.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, să se respingă recursul formulat de contestatorul și să se mențină sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de contestatorul împotriva sentinței civilă nr. 168 din 4.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 18.06.2009;
Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
