Asigurări sociale. Decizia 715/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 715
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei privind recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 898 din 4 09 2008 Tribunalului Vaslui, intimați fiind SC. SA.B - REPREZENTAT PRIN MANAGEMENT LICHIDARE.I și lichidator MANAGEMENT LICHIDARE.I - LICHIDATOR AL SC. SA.B, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsesc reprezentanții intimaților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat, cu precizarea că în mod greșit s-a trecut dosarul pe lista de asigurări sociale, acesta fiind un conflict de muncă.
Recurentul precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1098/89/05.05.2008, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta "" B, reprezentată prin lichidator Management Reorganizare Lichidare I, a solicitat instanței să constate că activitatea desfășurată în perioada 01 aprilie 2001 - 29 2001 se încadrează în condiții deosebite de muncă.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamantul arată că a lucrat la societatea pârâtă, în meseria de operator produse abrazive, atelierul finisare. Până la data de 01 aprilie 2001 fost încadrat în grupa I de muncă, iar ulterior acestei date, nu a mai beneficiat de nici o încadrare, deși condițiile de muncă au rămas aceleași.
Reclamantul a mai arătat că, prin avizul nr. 004-08 din 29 2001, Inspectoratul Teritorial d e Muncă a constatat că activitatea desfășurată de salariații "" în cadrul locului de muncă " - energetic - malaxare-presare -finisare" se încadrează în condiții deosebite de muncă.
Unitatea pârâtă, susține reclamantul, a refuzat să constate că activitatea sa, desfășurată în atelierul finisare se încadrează în condiții deosebite de muncă, deși avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă atestă acest lucru.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus copii de pe avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă (pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite ) nr. 004-08/29.11.2001, valabil până la data de 30.06.2006, de pe carnetul de muncă seria d nr. - și de pe cartea de identitate, seria -. nr. - emisă de Poliția mun.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta - prin lichidatorul său Management Reorganizare Lichidare I - a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că societatea nu se încadrează în condițiile prevăzute de nr.HG 1025/2003 privind încadrarea personalului în locuri de muncă în condiții speciale.
Pârâta precizează că reclamantul a fost încadrat în grupa I de muncă, conform Ordinului nr. 50/1991, beneficiind de toate drepturile prevăzute de lege privind condițiile de muncă.
Management Reorganizare Lichidare I arată că "" B și-a respectat obligațiile legale, înaintând spre avizare documentația necesară privind încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, conform Legii nr. 19/2000, art. 19 - 20 și nr.HG 261/2001, salariații beneficiind de condiții deosebite în perioada 01.043.2001 - 31.12.2002, conform avizului nr. 004-05/29.11.2001 eliberat de Inspectoratul Teritorial d e Muncă.
Pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, în anul 2001, s-au avut în vedere toate condițiile de lucru, fiind efectuată totodată și o expertiză privind determinări de toxicologie sanitară în mediu de muncă și a sintezei analizelor medicală efectuată de un medic specialist în medicina muncii.
Prin sentința civilă nr. 898/04.09.2008, Tribunalul Vasluia admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele "" B, reprezentată prin Management Reorganizare Lichidare I, și Management Reorganizare Lichidare I, și a constatat că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 01.04.2001-29.11.2001 se încadrează în condiții deosebite de muncă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Așa cum reiese din copia de pe carnetul de muncă al reclamantului, acesta a fost încadrat la "" B, ca operator produse abrazive în perioada 01.06.1994 - 31.07.2006. În perioada 28.03.1981 - 01.01.1994 și 01.06.1994 - 01.04.2001, a lucrat 100 % în grupa I de muncă, conform poziției 65 din carnetul de muncă.
Ulterior datei de 01 aprilie 2001, reclamantul nu a mai beneficiat de vreo încadrare prevăzută de legislația în vigoare, deși locul de muncă al acestuia a rămas același.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 19/2000, locurile de muncă în condiții deosebite "se stabilesc prin Contractul Colectiv de Muncă, sau în cazul în care nu se încheie contractul colectiv de muncă prin decizia organului de conducere legal constituit cu respectare criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzută la alin. 2. Avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă este obligatoriu pentru încadrarea în condiții deosebite."
Potrivit Contractului Colectiv de Muncă, încheiat la nivel de unitate pe anii 2000 - 2004, locurile de muncă în cadrul societății se clasifică în locuri de muncă normale și locuri de muncă cu condiții deosebite ( art. 30 alin. 1 și 2).
Prin întâmpinare, societatea pârâtă recunoaște că a înaintat spre avizare documentația necesară privind încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, conform Legii nr. 19 și nr.HG 261/2001, salariații beneficiind de condiții deosebite în perioada 01.04.2001 - 31.12.2002, conform avizului 004-05/29.11.2001 eliberat de Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Instanța a constatat că, în speță, societatea pârâta a respectat criteriile și metodologia prevăzută de nr.HG 261/2001 pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite dar aceasta nu probează faptul că o serie de salariați și-au desfășurat într-adevăr activitatea în astfel de condiții.
Avizul nr. 004-08/29.11.2001, emis de Inspectoratul Teritorial d e Muncă Vad ispus încadrarea în condiții deosebite a locului de muncă " - energetic - malaxare - predare - finisare" din cadrul "", locație unde reclamantul lucra ca operator produse abrazive.
Mai mult, pârâta recunoaște că salariații au beneficiat de condiții deosebite de muncă în perioada 01.04.2001 - 31.12.2002, conform avizului nr. 004-05/29.11.2001 eliberat de Inspectoratul Teritorial d e Muncă V, dar dovada faptului că în realitate aceștia s-au bucurat de o astfel de încadrare nu există.
Având în vedere că reclamantul a beneficiat de grupa I de muncă până la data de 01 aprilie 2001, dată la care Ordinul nr. 50/1991 a fost abrogat, iar ulterior acestei date locul de muncă al acestuia a rămas același până la data de 31 iulie 2006, instanța a apreciat că se impune constatarea încadrării activității desfășurată de în perioada de 01 aprilie 2001 - 29 2001 în condiții deosebite, în drept fiind aplicabile dispozițiile art. 19 - 20 din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține reclamantul că în mod greșit i-a fost admisă acțiunea în sensul recunoașterii încadrării în condiții deosebite de muncă, întrucât el a solicitat constatarea și recunoașterea condițiilor de muncăspecialepentru această perioadă.
Consideră că avizul din 29.11.2001 dat de V nu produce efecte retroactive, el fiind valabil doar pentru perioada 29.11.2001-30.06.2006.
Ca atare, solicită admiterea recursului și a acțiunii astfel cum a fost formulată. În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că, într-adevăr, instanța de fond s-a pronunțat asupra recunoașterii condițiilor de muncă deosebite, iar reclamantul a solicitat recunoașterea condițiilor de muncă speciale.
Însă, instanța de control judiciar reține că, deși motivarea primei instanțe este necorespunzătoare, soluția încorporată în dispozitivul hotărârii este corectă, motiv pentru care o va menține și va proceda la substituirea motivării, după cum urmează:
Prin art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2001, s-au prevăzut locurile de muncă în condiții speciale, alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. 1 putând fi stabilite numai prin lege, așa cum prevede alin. 2 al aceluiași articol.
În temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, a fost adoptată nr.HG 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, act normativ la a cărui apariție s-ar fi născut, conform susținerilor recurentului, dreptul salariaților membri de sindicat de a beneficia de încadrarea în grupa de muncă "condiții speciale".
Așa cum s-a arătat, dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, act normativ care a abrogat, într-adevăr, Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, a activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupele I și II în vederea pensionării, nu reglementează încadrarea salariaților în grupe de muncă, ci locurile de muncă în condiții speciale, în timp ce art. 19 din același act normativ reglementează locurile de muncă în condiții deosebite, care se regăsesc și în Contractul colectiv de muncă 2000-2004 la nivelul ""
Pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii prevăzute în art. 2 alin. 1 din HG nr. 1025/2004: încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de munca, pe perioada ultimilor 15 ani.
În ceea ce privește metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, aceasta include mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2004, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului teritorial d e muncă pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de muncă, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin. (1) lit. e).
Nici una dintre aceste etape nu a fost parcursă, iar simpla susținere a recurentului, în sensul că activitățile din cadrul societății ar corespunde încadrării în grupa de muncă "condiții speciale", nu atrage încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale. În absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de HG nr. 1025/2003, încadrarea în grupa I de muncă până în anul 2001 și existența unui nivel ridicat de noxe nu sunt criterii suficiente pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale.
Mai mult, potrivit art. 3 alin. 3 din HG nr. 1025/2003, în cazul în care angajatorul nu declanșează procedura de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori responsabilul cu protecția muncii pot sesiza inspectoratele teritoriale de munca, care vor dispune verificarea locurilor de muncă conform alin. (1) lit. c).
De asemenea, potrivit art. 13 din același act normativ, angajatorii și/sau sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă, care nu au primit aviz pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, pot formula plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei care, împreună cu Ministerul Sănătății, o va soluționa în termen de 30 de zile, prin decizie rămasă definitivă, această decizie putând fi contestată la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.
Ca atare, nefiind îndeplinită procedura legală pentru încadrarea reclamantului în condiții de muncă speciale ulterior datei de 01.04.2001, nu poate beneficia de acestea, acțiunea fiind nefondată.
Urmează, în consecință, ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, să se respingă recursul reclamantului și să se mențină sentința primei instanțe, cu substituirea motivării prin aceea a prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 893/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
27.11.2008
Tehnored.
02.12.2008 - 2 ex.
Tribunalul Vaslui:,
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
