Asigurări sociale. Decizia 96/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 96
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1692 din 8.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-contestatoare reprezentată de avocat - din Baroul Dâmbovița, lipsind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata-contestatoare a depus la dosar întâmpinare.
Avocat - având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat - având cuvântul pentru intimata-contestatoare solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 6399/2008, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. -/19.11.2008 emisă de intimată.
În motivarea contestației, s-a arătat că prin decizia nr.-/19.11.2008 i s-a stabilit, pe baza examinării actelor din dosarul de pensionare nr.-/16.09.2008, o pensie de 1.217.646 ROL, pensia fiind stabilită în baza unei vechimi în muncă de 17 ani, precum și a gradului II de invaliditate.
A mai susținut contestatoarea că decizia este nelegală și netemeinică întrucât, inițial, prin decizia nr.- din 7.11.2007, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate, precum și măsura recuperării sumei încasate cu titlu de pensie pe perioada 01.11.2004 - 01.11.2007, măsură contestată, iar prin sentința civilă nr.1201/07.07.2008 s-a admis contestația, anulându-se decizia emisă de intimată.
Totodată, ca urmare a contestației formulate și împotriva deciziei nr.1526/30.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M și deciziei nr.2808/30.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, prin sentința civilă nr.230/19.02.2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația petentei, dispunând anularea și a acestor două decizii ale organelor medicale.
De asemenea, s-a arătat că în urma celor două hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile, contestatoarea a solicitat repunerea în situația anterioară și restituirea pensiei de invaliditate începând cu data de 01.11.2007, iar intimata a emis decizia nr.-/19.11.2008 stabilind o pensie gradul II de invaliditate de numai 1.217.646 lei, care nu corespunde veniturilor obținute de contestatoare în perioada în care a prestat activitatea și nu cuprinde indexările și celelalte drepturi bănești cuvenite pensionarilor, pensia fiind prea mică în raport cu actele din dosarul de pensionare, decizia contestată fiind nelegală și netemeinică.
Contestatoarea a mai susținut că se află în nevoie, nu se poate deplasa, pensia fiind singurul său mijloc de existență, iar calculația făcută de intimată este eronată, necorespunzând realității.
În drept, au fost invocate disp.art.154, 155 lit.d, f și din Legea nr.19/2000.
Intimata a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect arătând că prin cererea nr.31846/26.08.2008, contestatoarea a solicitat punerea în executare a hotărârii judecătorești, în sensul plății pensiilor restante pentru perioada noiembrie 2007 până la zi, iar în urma cererii, Compartimentul Legislație contencios și Executare Silită, cu adresa de înaintare, a transmis spre a fi pusă în executare hotărârea judecătorească.
În aceste condiții, a susținut intimata, Mat ransmis adresa nr.816/21.10.2008 prin care a comunicat că pensionara poate fi menținută în plată, fiind nerevizuibilă și s-a emis decizia nr.- din 19.11.2008, drepturile contestatoarei fiind acordate în data de 23.12.2008, fiind în cuantum de 6617 lei.
Pe parcursul procesului, contestatoarea și-a precizat cererea, susținând că prin decizia nr.-/19.11.2008 i s-a stabilit un cuantum prea mic, cu titlu de pensie, ținând cont de vechimea în muncă și de perioada studiilor superioare, precum și gradul de invaliditate.
S-a mai arătat că suma stabilită, de 1.217.646 ROL, nu corespunde calculelor legale, iar în contabilitate nici nu se mai utilizează această noțiune.
De asemenea, s-a arătat că în urma pronunțării unor hotărâri judecătorești ce constituie titluri executorii și la care s-a făcut trimitere, intimata s-a conformat titlurilor respective, însă contestatoarea solicită emiterea unei noi decizii cu pensia de invaliditate de gradul II ce i se cuvine, ținând seama de actele existente în dosarul de pensionare, decizie care trebuie să cuprindă pensia calculată în mod corespunzător, cu toate majorările, indexările și celelalte drepturi câștigate pe baza actelor normative în vigoare, în prezent contestatoarea nedeținând o decizie care să cuprindă cuantumul pensiei la care este îndreptățită, impunându-se anularea deciziei contestate și emiterea unei noi decizii corespunzătoare realității.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri și expertiză contabilă administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1692 pronunțată la data de 8 octombrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea și a dispus anularea în parte a deciziei în ceea ce privește cuantumul pensiei în sensul că se va menționa suma corectă, respectiv 549 RON.
Prin aceeași sentință, intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1201,7 RON.
Pentru pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr.-/19.11.2008 s-a stabilit o pensie de 1.217.646 ROL în favoarea contestatoarei, pensia fiind stabilită în baza unei vechimi în muncă de 17 ani, precum și a gradului II de invaliditate.
S-a mai reținut că inițial, prin decizia nr.- din 07.11.2007, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate, precum și măsura recuperării sumei încasate cu titlu de pensie pe perioada 01.11.2004-01.11.2007, însă petenta a contestat decizia respectivă, iar Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1201/07.07.2008, a admis contesta ia anulând decizia.
De asemenea, s-a arătat că în urma contestației formulate și împotriva deciziei nr.1526/30.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză i Recuperare a Capacită ii de Muncă M, prin sentința civilă nr.230/19.02.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contesta ia dispunând anularea deciziilor organelor medicale.
Contestatoarea, a reținut tribunalul, a solicitat, în urma acestor hotărâri judecătorești, repunerea în situația anterioară și restituirea pensiei de invaliditate începând cu data de 01.11.2007, iar intimata a emis decizia nr.-/19.11.2008 stabilind o pensie gradul II de invaliditate de numai 1.217.646 lei, reieșind din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză că se cuvine contestatoarei, începând cu data de 01.12.2008, o pensie de 549 RON lunar și în cuponul de pensie nr.57 din ianuarie 2009 fiind trecută această sumă, care nu este însă prevăzută în decizia contestată, existând așadar o contradicție între drepturile pe care le încasează contestatoarea și cele prevăzută în decizia de invaliditate.
A mai arătat prima instanță că acțiunea nu poate fi respinsă ca lipsită de obiect deoarece deși s-a emis o nouă decizie - -/19.11.2008, prin care s-a anulat decizia nr.-/07.11.2007, prin aceasta nu s-a stabilit în mod corect cuantumul pensiei contestatoarei și cu toate că din fișa de evidență a drepturilor bănești ale pensionarului rezultă că suma ce trebuia plătită contestatoarei la 23.12.2008 este de 6617 RON, în decizia de pensionare nu apare această sumă, prin fișa respectivă fiind efectuat un simplu calcul al drepturilor beneficiarei.
Totodată, s-a reținut că intimata nu a dovedit că a emis o nouă decizie de pensionare care sa cuprindă cuantumul corect al pensiei de care beneficiază contestatoarea, motiv pentru care nu se poate afirma că acțiunea este lipsită de obiect.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând soluția ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurenta că în mod eronat instanța de fond a obligat instituția la emiterea unei noi decizii, în care să fie menționată pensia contestatoarei în cuantum de 549 RON pe lună.
Astfel, se arată că intimata-contestatoare a fost repusă în plată conform sentinței civile nr. 1201/7.07.2008 a Tribunalului Dâmbovița și, așa cum rezultă și din fișa pentru evidența drepturilor pensionarilor, drepturile intimatei au fost acordate în data de 23.12.2008, fiind în cuantum de 6617 RON.
Se mai învederează că întrucât pensia contestatoarei a încetat cu data de 1.06.2002, iar în instanță contestatoarei i s-a anulat această decizie, în mod corect și legal Casa Județeană de Pensii a repus în plată contestatoarea tot cu data de 1.06.2002 și întrucât contestatoarei i s-au acordat drepturile retroactiv, iar la acea dată valoarea pensiei era de 1.132.410 ROL, recurenta nu poate înscrie în decizia de pensionare valoarea pensiei de la 2009, iar această modificare nu are temei legal și este lipsită de interes.
Se arată în continuare că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că instituția nu a făcut dovada acordării drepturilor contestatoarei, chiar și pe cuponul de pensie al contestatoarei apărând suma de 549 lei, ceea ce dovedește faptul că intimata-contestatoare primește o pensie în acest cuantum, iar diferențele de pensie nu se regăsesc în decizia de pensie -/19.11.2008, însă recurenta a făcut dovada că intimata a primit pensia cuvenită, cu imaginea de plată a sumelor încasate de intimată, anexată, în copie, la recurs.
Intimata-contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată în recurs.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin sentința civilă nr.230/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, a fost admisă contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii D și s-au anulat deciziile nr.1526/30.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și nr.2809/30.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, sentința respectivă rămânând irevocabilă prin decizia civilă nr.926/2008 a Curții de Apel Ploiești, prin care s-a respins recursul.
De menționat, că decizia nr.1526/30.10.2007 a Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, ce a fost anulată de instanță, anulase deciziile asupra capacității de muncă emise intimatei-contestatoare începând cu decizia nr.1624/21.05.2002.
Ulterior, prin sentința nr.1201/07.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost admisă contestația formulată de aceeași contestatoare, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D și s-a anulat și decizia nr.-/07.11.2007 emisă de intimată prin care, având în vedere decizia de anulare nr.1526/30.10.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M se dispusese încetarea plății pensiei de invaliditate a contestatoarei și recuperarea de la aceasta a sumei încasate cu titlu de pensie pe perioada 01.11.2004-01.11.2007.
În urma cererii contestatoarei înregistrată sub nr.31846/26.08.2008, de punere în executare a respectivelor hotărâri judecătorești, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia de repunere în plată nr.-/19.11.2008, prin care se statuează cu privire la acordarea pensiei de invaliditate a contestatoarei, pentru invaliditate gradul II, stabilindu-i-se drepturile începând cu data de 01.06.2002, cuantumul drepturilor fiind de 1.132.410 ROL.
Stabilirea pensiei începând cu această dată a fost determinată de faptul că pensia intimatei-contestatoare încetase cu data de 01.06.2002, iar în instanță se anulase decizia de încetare a plății pensiei nr.-/07.11.2007.
Drept urmare, cuantumul pensiei acordate intimatei-contestatoare începând cu data de 01.06.2002 nu putea fi stabilit decât la nivelul acelui an și nicidecum la nivelul lunii decembrie 2008, astfel cum s-a dispus practic prin sentința atacată.
Intimata-contestatoare nu a fost în niciun fel prejudiciată, câtă vreme acesteia i-au fost achitate toate restanțele de pensie datorate de Casa Județeană de Pensii D, fapt ce nu a fost contestat de aceasta, iar pe cuponul de pensie nr.57 din luna ianuarie 2009, apare înscrisă suma de 549 lei, sumă la care aceasta este îndreptățită, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit la prima instanță de expert contabil, sumă pe care intimata-contestatoare a primit-o efectiv.
Așadar, recurenta a calculat corect toate majorările și indexările legale aplicabile pe parcursul anilor, începând cu data de 01.06.2002, acordând intimatei-contestatoare pensia în cuantumul legal cuvenit.
Este evident că de vreme ce drepturile de pensie au fost stabilite începând cu data de 01.06.2002, prin decizia contestată, pentru argumentele mai sus arătate, în conținutul deciziei nu putea fi stabilit decât cuantumul pensiei cuvenit la acel moment și nicidecum cel de la nivelul lunii decembrie 2008, așa cum greșit a statuat prima instanță, urmând în mod firesc ca de la data de 01.06.2002, recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D să aplice toate majorările și indexările legale cuvenite și să achite intimatei-contestatoare diferențele de pensie datorate, plătindu-i în continuare, din luna decembrie 2008, pensia în cuantumul la care era îndreptățită la acel moment, ceea ce s-a și întâmplat efectiv.
Faptul că în conținutul deciziei privind acordarea pensiei de invaliditate nr.-/19.11.2008 nu s-a indicat cuantumul drepturilor de pensie restante, de 6.617 lei, drepturi care au fost plătite însă intimatei-contestatoare, nu poate constitui în mod evident un motiv de anulare a respectivei decizii, după cum eronat a reținut prima instanță.
În speță, se constată că nu există niciun motiv de anulare a deciziei sus-menționate, ce a fost emisă, pentru considerentele mai sus expuse, cu respectarea dispozițiilor legale.
Anulând în parte decizia nr.-/19.11.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii D, în sensul celor dispuse de instanța de fond, ar însemna că pensia în cuantum de 549 lei s-ar fi cuvenit intimatei de la data de 01.06.2002, pentru că de la acel moment au fost stabilite drepturile de pensie, ceea ce este nelegal, pensia în cuantum de 549 lei cuvenindu-se intimatei-contestatoare numai din luna decembrie 2008, pensie pe care aceasta a și încasat-o, fiindu-i corect calculată de către recurenta-intimată.
Concluzionând, față de cele ce preced, Curtea privește recursul ca fondat, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va admite, iar conform art.312 alin.2 și 3 Cod pr.civilă va modifica în tot sentința, în sensul că va respinge contestația precizată, ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1692 din 8 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna,-, județ D și în consecință:
Modifică în tot sentința în sensul că respinge contestația precizată ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
5 ex./ 10.02.2010
/VS
Trib.D nr-
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
