Cerere recalculare pensie. Decizia 2759/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.158/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2759/
Ședința Publică din data de 28 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER:
**************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6029 din data de 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.18159/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -, având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, la dosar, s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 25.02.2009, de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, la care s-a atașat, în dovedirea apărărilor formulate în cuprinsul acesteia, un set de înscrisuri, într-un singur exemplar, acte procedurale necomunicate părții recurente.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatei-reclamante, aceasta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimata-reclamantă, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, pentru motivele dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.6029 din 01.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B ().
A obligat-o pe pârâtă să emită o decizie, în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.03.2005, cu luarea în considerare si a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.205/27.04.2004 emisă de - SA.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin Decizia nr.-/01.04.2004 au fost stabilite drepturile de pensie cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Prin cererea înregistrată la casa locală de pensii sub nr.5018/08.02.2005, reclamanta a solicitat, în baza art.169 alin.1 din Legea nr.19/2000, recalcularea pensiei, în sensul de a se lua în considerare și veniturile suplimentare realizate ca urmare a utilizării sistemului de retribuire înacord global. Reclamanta a anexat cererii de recalculare adeverința nr. 205/27.04.2004 emisă de -
Pârâta Casa de Pensii a Municipiului B nu a soluționat aceasta cerere de recalculare a pensiei. Prin adresa din data de 18.01.2007, Casa Locală de Pensii sector 3 Bac omunicat reclamantei că sporul de vechime, atestat de adeverința nr.205/27.04.2004 emisă de - a fost deja valorificat și că, în consecință, cererea nu are temei legal. În cuprinsul acestei adrese de răspuns nu se face nicio referire la veniturile suplimentare atestate de aceeași adeverință.
Tribunalul a avut în vedere și dispozițiile art.169 alin.2 din Legea nr.19/2000 coroborate cu cele ale art.86 din Legea nr.19/2000.
S-a apreciat, de către tribunal, că eniturile realizate în sistemul de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că, lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Tribunalul a mai avut în vedere și dispozițiile Legii nr.27/1996, art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ale art.1, art.2 și art.3 și ale Anexei 1 din OUG nr.4/2005 și pe cele ale art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000, numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
De asemenea, prima instanță a mai avut în vedere și dispozițiile art.4 alin.2 și alin.3 din OUG nr.4/2005 și a reținut că, în privința formelor de retribuire în acord, se menționează, în Anexa 1 Ordonanței, că aceste venituri nu vor fi luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Totodată, a apreciat că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, față de cele care decurg din acesta, dar nu îl respectă, pentru că soluția contrară ar presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Astfel, a reținut că formele deretribuire în acord,precum și celelalte venituri, menționate în adeverința invocată în cauză, nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale; ori, acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
A mai reținut că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001 - data intrării in vigoare a Legii nr.19/2000 -, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii în discuție, între casele de pensii și instanțele judecătorești sunt generate de inconsecvența legiuitorului.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că primează principiul contributivității, afirmat în art.2 din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare, la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Referitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de intimata-reclamantă, ecurenta-pârâtă susține că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevedecă: "Nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale -.".
Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr.4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Recurenta-pârâtă, invocând dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000, precizează că, din cele menționate anterior, rezultă că, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În acest sens, susține că veniturile suplimentare obținute de intimata-reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor de predare a lucrărilor de cercetare științifică, pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță de dispozițiile art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani, acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborate cu prevederile Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale, potrivit dispozițiilor art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Recurenta-pârâtă consideră că tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri, din baza de calcul a drepturilor de pensie și că, de aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Arată că, mai mult, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care, prin Decizia nr.736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 7 - 10 dosarul de recurs), intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-reclamantă a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.205/27.04.2004 eliberată de - SA. (aflată la filele 7 - 14 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute cu titlu de adaosuri cu caracter permanent, precum și spor de vechime, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-reclamantă la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu tiltu deadaosuri cu caracter permanent și spor de vechime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-pârâtă în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Textul de lege suscitat nu contravine celor reținute de prima, instanță în considerentele hotărârii fondului, ci, dimpotrivă vin în sprijinul concluziilor instanței.
Apreciind toate criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6029 din data de 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.18159/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 27.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
