Cerere recalculare pensie. Decizia 5506/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4350/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 5506R
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr. 3251 din data de 17.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.34/16.09.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 18.09.2009, de către intimat, întâmpinare în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului intimatului cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Cu cheltuieli de judecată, în baza chitanței nr.92/06.10.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr. 3251 din data de 17.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
obligat pe pârâta sa emită o noua decizie de pensie, prin care să recalculeze, începând cu data de 02.12.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârsta cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare evidențiate in adeverința nr. 1020/04.11.2008 si anexa nr. 1021/04.11.2008 emise de SA.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că, la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei nu au fost luate în considerare veniturile și datele dovedite cu aceste adeverințe.
Potrivit art. 7 alin.1 si 3 din OUG nr.4/2005, punctajul mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, precum și cuantumul pensiei cuvenit potrivit prevederilor art. 6 se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, fără a se utiliza procedura de înștiințare prealabilă prevăzută la art. 7 și 8 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004.
Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Cu privire la retribuirea în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare, tribunalul reține că presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat
Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Art. 164 din Legea nr. 19/2001 prevede că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare se menționează în anexa 1 Ordonanței de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Tribunalul reține că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art. 2 din Legea nr. 19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Se apreciază de către tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare nu ar corespunde unei contraprestații care să fi justificat reținerea lor.
Prin urmare, intimata trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al contestatoarei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat (filele 20, 27, 30, 33.
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art. 87 și art. 155 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a obligat pe pârâta sa emită o noua decizie de pensie, prin care să recalculeze, începând cu data de 02.12.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârsta cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare evidențiate in adeverința nr. 1020/04.11.2008 si anexa nr. 1021/04.11.2008 emise de SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurenta susține că referitor la luarea in calcul a veniturilor suplimentare obținute de reclamant, solicităm respingerea acțiunii și învederăm instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale.".
Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Veniturile suplimentare, obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr. 136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, textul OUG nr. 4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG nr. 4/2005.
Din cuprinsul adeverinței nr. 1020/04.11.2008 nu rezulta faptul ca pentru aceste venituri suplimentare ar fi fost plătită contribuția de asigurări sociale.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 304, pct. 7, 9, art. 304 indice 1 din Codul d e procedura civila, dispozițiile Legii nr. 49/1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale și ale Legii nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare.
Intimatul a formulat întâmpinare, onsiderând ca recursul este făcut cu rea-credința, atât timp cat in cuprinsul adeverinței nr. 1020/04.11.2008 si in anexa nr. 1021/04.11.2008, emisa de SC SA se precizează in mod clar "pe toata durata angajării - s-au achitat lunar atat cotele aferente angatorului cat si cele aferente angajatului atat pentru câștigurile de baza cat si pentru cele suplimentare". Art. 4 alin. 3 din OUG 4/2005 prevede ca aceste adeverințe sunt întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora. Prin urmare din cuprinsul actului indicat rezulta in mod neechivoc faptul ca obligația de plata a cotelor CAS a fost indeplinita, aceste venituri urmând a fi incluse in baza de calcul a pensiei de asigurări sociale.
Referitor la celelalte aceste aspecte ale motivației recurentei, instanța de fond in mod judicios a dispus recalcularea pensiei cu luarea in calcul a veniturilor suplimentare evidențiate in adeverința nr. 1020/04.11.2008 si in anexa nr. 1021/04.11.2008 emise de SC SA, reținând ca intimatul-contestator si-a indeplinit obligațiile circumscrise sferei de aplicare a principiilor contributivitatii, solidarității sociale si obligativității prevăzute de art. 2 lit. c) si d) din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, intimatul a respectat principiile obligativității si contributivitatii, aceasta achitând pentru toata perioada in care a obținut venituri din munca contribuțiile aferente tuturor veniturilor realizate, asa cum reiese din actele de la dosar.
Art. 4 si 5 din Legea nr. 2/1983 reglementau o forma de retribuire, in acord global, prin care salariații erau retribuiți in funcție de norma si planurile de munca indeplinite. Chiar din formularea textului rezulta ca acest acord global poate avea caracter permanent, astfel cum s-a intamplat la unitatea angajatoare a intimatului. Din conținutul adeverințelor depuse la dosarul cauzei, existente in dosarul cauzei, rezulta faptul ca la aceste unitate s-au utilizat permanent forme de retribuire suplimentare la retribuția tarifara de încadrare care nu au fost trecute in cartea de munca, dar care au fost incluse in baza lunara de calcul a contribuției de asigurări sociale, iar in ceea ce privește veniturile realizate de intimat, rezulta in mod neindoielnic caracterul permanent al sumelor incasate cu titlu de venituri salariale si cuantumul lor pentru care s-au vărsat contribuțiile de asigurări sociale.
Art. 117 alin. 3 din Legea nr. 57/1974 stabilea faptul ca in activitatea de proiectare științifica, inginerie tehnologica si proiectare retribuirea se face in acord global. Iar, potrivit Decretului 92/1976 si Ordinului 136/1976, toate aceste elemente nu puteau fi inscrise in carnetul de munca.
In același timp, pentru toate aceste sume s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale in conformitate cu art. 1 din Decretul nr. 389/1972, iar dreptul la pensie al intimatului este recunoscut atat in lumina legii vechi (art. 3 din Legea 3/1977) cat si de noua legislație care reglementează actualmente domeniul asigurărilor sociale.
In conformitate cu prevederile art. 155 din Codul muncii "Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri.", iar coroborat cu art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 "Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 punctajului rezultat in anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat in fiecare luna. Numărul de puncte realizat in fiecare luna se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii" rezulta fara echivoc faptul ca la calculul cuantumului pensiei pentru limita de vârsta, vor fi luate ca baza de calcul toate veniturile obținute de solicitant in perioada in care a realizat venituri din munca.
Mai mult decât atat, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, consideram ca include in mod expres la baza de calcul a punctajului mediu anual toate sumele pentru care s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale, deci si sumele incasate cu titlu de acord global, prime si sporuri in condițiile in care contribuțiile de asigurări sociale se datorau si s-au plătit. (Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale).
Aceste adaosuri trebuie considerate la calculul pensiei, atat timp cat se face dovada incasarii lor in mod permanent si plata CAS, deoarece legea nu le inlatura, ea neenumerand in mod expres sporurile care se iau in considerare la calculul pensiei.
In prezenta cauza, la calculul cuantumului pensiei pentru limita de vârsta, recurenta nu a luat in considerare totalitatea veniturilor salariale obținute de către intimat, ignorând faptul ca in speța de fata, salariul intimatului de-a lungul carierei sale, s-a compus dintr-o cota fixa si o cota variabila (in funcție de performantele obținute in munca si de veniturile realizate de societate in ansamblu) atribuita insa in mod permanent, luna de luna.
Se considera ca, in mod judicios, instanța de fond a reținut ca din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv adeverințele emise de către unitatea angajatoare comparata cu mențiunile din buletinele de calcul, reiese împrejurarea ca la stabilirea drepturilor de pensie nu au fost avute in vedere si adaosurile evidențiate in adeverințe.
Potrivit art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevăzute la alin. (1) se au in vedere si sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt inregistrale in carnetul de munca. împrejurarea ca nu ar fi trecute in Carnetul de munca, dar au intrat in baza de calcul a CAS-ului, platindu-se contribuții pentru ele, nu le poate inlatura de la baza de calcul a drepturilor de pensie atat timp cat ele sunt dovedite prin adeverințe, mai ales ca legea nu enumera in mod expres care sunt sporurile si adaosurile ce vor fi socotite la calculul pensiei. Coroborând acesta si cu dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000 consideram ca soluția Instanței de fond este pronunțata cu deplina respectare a legii.
Alineatul 3 al aceleiași dispoziții prevede ca la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevăzute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației in vigoare. Așadar, legea include aceste adaosuri in mod expres la baza de calcul care generează drepturile de pensie.
Întrucât in toata aceasta perioada s-au achitat sumele datorate cu titlu de contribuție la asigurările sociale, considera ca fiind nelegala practica recurentei prin care a procedat la neincluderea in calculul cuantumului pensiei a acestor sume, in condițiile in care ele au constituit baza de calcul pentru cuantumul sumelor datorate cu titlu de asigurări sociale. Prin aceasta modalitate, s-a creat o situație de inechitate deoarece nu exista o proporție intre sumele plătite cu titlu de prestații de asigurări sociale si sumele plătite, acum, la ajungerea la termen a contractului de asigurare, ceea ce duce la nerespectarea prevederilor legale.
Dreptul la o pensie echitabila raportat la sumele plătite cu titlu de contribuție, este un drept recunoscut de lege si consacrat ca un principiu al Legii 19/2000 principiul egalității, care asigura tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce privește drepturile si obligațiile prevăzute de lege.
Referitor la prevederile punctului VI din anexa OUG 4/2005, acestea sunt norme de interpretare, edictate de catre ministerul d e resort având caracter special in ceea ce privește activitatea interna a unei case de pensii, insa aceste norme sunt in totala contradicție cu principiile statuate de art. 2 Legea 19/2000 coroborate art. 78 alin. 1 si 4 Legea 19/2000 si cu art. 155 din care stabilesc compunerea salariului, modul de calcul al punctajului mediu anual si cel mai important faptul ca temeiul incasarii pensiei este principiul contributivitatii raportat la sumele incasate cu titlu de venituri salarale in lumina art. 155 din. Or, atat timp cat intimatul a achitat contribuții de asigurări sociale pentru toate veniturile realizate, in virtutea principiului egalitatii se considera ca punctajul mediu anual si prin urmare cuantumul pensiei trebuie sa se raporteze la aceste contribuții plătite. In situația care o asemenea situație nu s-ar intampla considera ca sistemul public de pensii s-ar imbogati fara just temei incasand niște contribuții pe care apoi sa nu le returneze sub forma pensiei. Scopul fundamental al sistemului public de pensii nu este acela de a realiza profit ci unul de utilitate publica, statuat de lege) acela de a asigura persoanelor asigurate venitul cuvenit dupa indeplinirea vârstei de pensionare sau la pierderea totala sau partiala a capacității de munca.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverința nr. 1020/04.11.2008 si anexa nr. 1021/04.11.2008 emise de SA.
Veniturile realizate in sistem de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
O data reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozitiile urmatoare din acelasi act normativ, in sectiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care îl afirmase categoric in Legea nr.19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelorsunt enumerate în anexele ordonanței.Acesteapot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentruluarea in calcula oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru cares-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
Apreciem că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adica cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord si celelalte venituri menționate in adeverinta in cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus mentionat.
Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaste posibilitatea valorificarii unor venituri, in masura in care pentru acestea s-au achitat contributiile de asigurari sociale.
Instanta apreciaza ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualitati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce privește Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constituționala, ce produce efectepartes litigantes, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului
Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."
Prin aceasta interpretare Curtea Constituționala confirma faptul ca dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de catre instanta de judecata, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuțiilor de asigurari sociale.
Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretarii instantei de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, deși sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, întrucât angajatorul a atestat ca pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Din cuprinsul adeverinței nr. 1020/04.11.2008 (fila 6 dosar fond) rezulta faptul ca pentru aceste venituri suplimentare s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Așadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
In baza art. 276 din Codul d e procedura civila, va obliga recurenta sa plătească intimatului cheltuieli de judecata in valoare de 833 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 92/06.10.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3251 din data de 17.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Obliga recurenta sa plătească intimatei cheltuieli de judecata in valoare de 833 lei, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
tehnored.
2.ex./01.11.2009.
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
