Cerere recalculare pensie. Decizia 641/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 641
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2010
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 1143/26.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, cu delegație la dosar, și intimatul-reclamant, lipsă fiind unitatea pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru administrare probatoriu, iar SC SA a dat curs cerințelor adresei.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat și motivat și pe fond - respingerea contestației.
Intimatul-reclamant cere respingerea recursului și menținerea sentinței criticate drept temeinică și legală.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1143 din 26 martie 2009, admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de pensii
A fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului cu luarea în calcul a adeverinței nr.1080 din 27.11.2008 emisă de SC SA C, începând cu data de 01.12.2005.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate in adeverința invocata de câtre contestator, nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Din copia adeverinței nr. 1080/27.11.2008 eliberată de SC SA C, a rezultat că partea contestatoare a fost angajata societarii emitente a adeverinței, și a beneficiat de venituri suplimentare, acordate în conformitate cu Legea 57/1974 art.117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile Contractele colective de muncă și entru aceste sume societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale, conform legislației în vigoare la acea dată.
Astfel, chiar din adeverința nr. 1080/27.11.2008 eliberată de SC SA C, a rezultat că emeiul legal în baza căruia s-a plătit CAS - ul 1-a constituit art. 1 din decretul 389/1972 potrivit căruia "unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice care folosesc personal salariat, sunt datoare să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat ( ), indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă ", modificat apoi de art.2 din legea 49/1992 în următoarea formulare "Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat - 25% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați".
brut realizat ce a constituit baza lunară de calcul a fost compus din următoarele elemente: salariul tarifar, spor vechime, adaosuri din diferențe de manoperă, asistență tehnică, concedii de odihnă, prime, lucrări suplimentare, ce au constituit fondul total de salarii. S-au respectat prevederile art. 2 din decretul 389/1972 care excepta de la calculul contribuției asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondul asigurărilor sociale de stat, drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de muncă, diurne de deplasare, detașare, indemnizațiile de transfer.
Calcularea și depunerea contribuțiilor s-a făcut lunar la fondul asigurărilor sociale de stat odată cu plata chenzinei a II-a conform art. 3 din decret 389/1972.
In aceste condiții, tribunalul a considerat ca valorificarea acestei adeverințe, in temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 este in concordanță cu principiile institute prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobata și modificata prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificata la cerere, in baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate pana la data de 1 aprilie 2001.
Tribunalul a considerat că, deși in OUG nr. 4/2005 se menționează ca aceste sume nu se iau in calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru ca nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite in baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul ca potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivitații, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, in condițiile in care s-a făcut dovada reținerii CAS si pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Susținerea intimatei că salariatul nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară și sumele respective nu pot fi luate în calcul, nu a fost reținută de instanță deoarece potrivit art.3 din Legea 3/1977 "dreptul la pensia de asigurări sociale era recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau din contribuțiile pe care le plăteau unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat".
Așadar numai angajatorul avea obligația plății contribuției de asigurări sociale, nu și salariatul. Salariatul a avut posibilitatea de a contribui suplimentar la un fond special pentru pensie suplimentară, contribuție care îi dădea dreptul să beneficieze de o pensie suplimentară, în afara pensiei de asigurări sociale.
Pensia suplimentară s-a instituit prin Legea 27/1966 cu începere de la 01.01.1967, în afara pensiei de asigurări sociale, se baza pe principiul mutualității între angajați, reprezenta contribuția plătită de salariat și nu era obligatorie.
Soluția de admitere a acțiunii s-a impus ca urmare a faptului că s-a făcut dovada plătii de către unitate a CAS - ului pentru aceste sume, chiar dacă salariatul nu a plătit CAS, deoarece potrivit Legii 3/1977 nu era reglementată obligația salariatului de a plăti CAS.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului s-a arătat că adeverința nr. 1080/27.11.2008 are menționat acordul global de care a beneficiat contestatorul, care în conformitate cu anexa OUG nr.4/2005, nu se are în vedere la recalcularea pensiei, arătându-se că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
În drept a invocat dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 1080/27.11.2008 emisă de SC SA C,în perioada lucrată în cadrul acestei unități,contestatoarul a beneficiat,în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă,de adaosuri(diferențe de manoperă),adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat în funcție de manopera repartizată (suma globală)pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr.57/1974,art.117 și începând cu anul 1992,în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv:anexa nr.21 din CCM/1992 pct.3,art.78 alin.6 din CCM/1993,art.78 alin.5 din CCM/1994,art.78 alin.5 din CCM/1995,art.78 alin.5 din CCM/1996,art.78 alin.4 din CCM /1997,art.78 alin.5 din CCM/1998-2001 și art.80 alin.1 și anexa 6 din CCM /2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul total de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS,dar salariatului nu i s-a calculat,reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință,Curtea va analiza în cauză următoarele dispoziții legale:
Art.117 din Legea nr.57/1974,potrivit căruia,finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități,ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poarte aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite de art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1)In activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților pe toate specialitățile se vor stabili de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2)La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare, adaosurile (diferențele de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
In ceea ce privește perioadele ulterioare anului 1992, adeverința menționează contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității ca temeiuri de acordare a adaosurilor, însă în anexa la adeverință nu sunt cuprinse mențiuni cu privire la adaosuri încasate ulterior anului 1992.
Toate aceste dispoziții legale și convenționale au fost menționate în cuprinsul adeverinței ca temeiuri pentru acordarea adaosurilor (diferență de manoperă).
In consecință, pe întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei atât potrivit Legii nr. 3/1977, cât și potrivit Legii nr. 19/2000.
Legea nr. 19/2000 stabilește în detaliu modalitatea de calcul a pensiei în sistemul public, precizând expres care sunt veniturile obținute de asigurat în decursul carieri sale ce vor fi avute în vedere la calculul pensiei.
La reglementarea noului sistem de stabilire a pensiilor, legiuitorul a instituit reguli noi, reglementate cu valoare de principiu la art. 2.
In spiritul principiilor reglementate, printre care și principiul contributivității invocat în cauza de față, legiuitorul a statuat că,după data de 01.04.2001, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizate în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economie.
Art. 78 explică practic sensul principiului contributivității descris generic la art. 2 lit."e".
Pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, legiuitorul a statuat distinct, reglementând modul de calcul al punctajului din capitolul IX "Dispoziții tranzitorii" astfel:
Art. 164 din legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. 1 al art. 164 instituit regula potrivit căreia, baza de calcul a punctajului anual este reprezentată de salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
De la această regulă, legiuitorul a instituit 2 excepții la alin. 2 și 3 ale art. 164:
(2)La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere și sporurilecare au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pentru ca aceste sporuri să fie avute în vedere trebuie îndeplinite 2 condiții cumulative: să fi făcut parte din baza de calcul conform legislației anterioare și să fie înregistrate în carnetul de muncă.
Situația din speța de față nu se încadrează în dispozițiile menționate mai sus, pe de o parte pentru că veniturile menționate în adeverință nu sunt sporuri, ci adaosuri, cele două noțiuni fiind distincte sub aspectul conținutului și nici nu îndeplinesc vreuna din condițiile enunțate de textul de lege.
A doua excepție de la regula instituită de art.164 alin.1 este reglementată la alin. 3:
(3)La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Această a doua excepție de la regulă vizează tot veniturile obținute cu titlu de sporuri, nu adaosuri, cum este cazul def ață. In plus, niciodată adaosurile reprezentând plata în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, legislația anterioară fiind clară:
Legea nr. 3/1977
"Art.21(1).Media retribuțiilor tarifare lunare care se iau în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:
- retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru ceri retribuiți cu ora,inclusiv pentru personalul care lucrează în acord.
In deplină concordanță cu regulile și principiile instituite de Legea nr. 19/2000, legiuitorul a reglementat prin OUG nr. 4/2005, modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, astfel:
Potrivit art. 2 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 și a prevederilor prezentei ordonanțe.
Potrivit art. 4(1) determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
(2).Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 2, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Se observă cu ușurință că art. 4 alin. 2 trimite la dispozițiile art. 2 din OUG nr. 4/2005, iar art. 2 trimite expres la prevederile Legii nr. 19/2000. Reglementarea este în concordanță cu scopul vizat de legiuitor atunci când a decis recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001 și enunțat în partea introductivă OUG nr. 4/2005; respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Rezultă în mod evident că recalcularea pensiilor trebuie să se realizeze sub aspectul calculului punctajelor anuale potrivit dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, iar anexa la OUG nr. 4/2005 nu reprezintă decât o detaliere a categoriilor de venituri enunțate în art. 164 din lege.
Potrivit dispozițiilor anexei la nr. 4/2005, pct. VI, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Prin coroborarea celor două dispoziții legale, rezultă cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s- plătit sau nu contribuția de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nici o excepție în acest sens.
Pe de altă parte, contestatoarei nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară ca și contribuție personală a salariatului, iar contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
Se reține totodată că, examinând constituționalitatea mențiunii de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, Curtea Constituțională a statuat că "potrivit prevederilor art. 47 alin. 2 din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului. Aceasta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă legiuitorului, stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor".
Fiind chemată să decidă asupra problemei dacă mențiunea de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005 este aplicabilă în speța de față, instanța de fond înțeles să înlăture aplicarea acestei dispoziții legale, considerentele invocate fiind acelea că dispozițiile art. 2 lit."c" din Legea nr. 19/2000 care definesc principiul contributivității se opun dispozițiilor OUG nr. 4/2005. de asemenea, instanța de fond și- motivat soluția și pe considerente de echitate, apreciind că, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS pentru aceste sume, neluarea în considerare principiului contributivității ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu pot fi reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferite de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr.19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, se utilizează salariile brute sau nete, astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare, nu afecta retribuția plătită salariatului.
In fine, dispozițiile OUG nr. 4/2005, sunt clare, imperative, în vigoare și aplicabile tuturor persoanelor aflate în această situație.
Constatând astfel că instanța de fonda făcut o aplicare greșită a legii, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea urmează să admisă recursul, să modifice sentința și să respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 1143/26.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/IE/09.02.2010
fond:
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mihaela Mitrancă, Manuela Preda
