Cerere recalculare pensie. Decizia 674/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6758/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 674R
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurentul C împotriva sentinței civile nr.1180/F din data de 20.10.2009, pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1180/F/20.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității cererii de chemare în judecată formulate de pârâta casa Județeană de Pensii I; a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul C în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii
În considerente a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.11503/06.10.2004, rezultă reclamantul, la data pensionării, a avut o vechime în grupa I de muncă de 23 de ani, 10 luni și 2 zile, determinată în baza Legii nr. 3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al acestuia, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
În cauză, în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 06.09.2004, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004.
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, în cazul contestatorului care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 23 de ani, 10 luni și 2 zile, dar drepturile de pensie ale acestuia au fost stabilite începând cu data de06.09.2004, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000, adică de 30 ani.
De altfel, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 -31 martie 2001 și care si-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, în raport de toate aceste considerente cererea formulată de reclamantul C împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii apare ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs C, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
Prin recursul formulat, recurentul arată că prin sentința civilă nr. 1180/F pronunțata de Tribunalul Ialomița în ședința publică din data de 20 octombrie 2009 instanța de fond, soluționând cauza, a respins cererea formulată pe considerentul ca drepturile de pensie nu au fost stabilite anterior datei de 31 martie 2001, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile cuprinse în Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 (Recurs în interesul legii) pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție.
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă conform deciziei de pensionare nr. - din data de 06.10.2004 drepturile de pensiei fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Prin decizia de pensionare sus-menționată s-a constatat că recurentul a realizat o vechime în grupa I de muncă de 23 ani, 10 luni și 2 zile, vechime stabilită conform Legii nr.3/1977.
În cadrul Legii nr.19/2000 sunt prevăzute două categorii de locuri de muncă, mai precis în cadrul art. 19 și art. 20, respectiv locuri de muncă în condiții deosebite și locuri de muncă în condiții speciale.
Cele doua categorii de locuri de muncă prevăzute în Legea nr.19/2000 beneficiază de un tratament juridic egal.
de muncă au fost inițial stabilite prin Decretul nr. 215 din 1977 publicat în Buletinul Oficial nr. 70 din 16.07.1977, ulterior abrogat.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1025 din 2003 s-a stabilit metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale cu referire la art. 20 din Legea nr.19/2000.
Conform celor menționate în actul normativ sus-menționat, în cadrul art. 2 alin. 1 lit. a) se prevede: art. 2 alin. (1) criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale sunt următoarele:
a) încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001;
- desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a);
- existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare;
- efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani;
- efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.
Încadrarea persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se va realiza în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor menționate la alin. 1.
Munca efectuată de către recurent anterior datei de 1 aprilie 2001 se încadrează, conform reglementarilor anterioare și conform deciziei de pensionare, în grupa I de muncă.
Mai mult, aceeași precizare este prezentă și în cadrul art. 9 din același act normativ art. 9: locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legii se consideră în aceste condiții și pe perioada încadrată în grupa I de muncă conform legislației anterioare, cu excepția activității prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în care și perioada încadrată în grupa a-II-a de muncă se consideră în aceste condiții.
De asemenea, din analiza cărții de muncă depuse la dosarul cauzei reiese ca nu a fost încadrat într-un de muncă conform art. 20 alin. 1 lit. b) din Legea nr.19/2000, funcțiile îndeplinite de recurent fiind în directă legătură cu siguranța circulației în accepțiunea anexă la Ordinul nr. 215 din 1999 emis de Ministerul Transporturilor.
Având în vedere cele menționate în nr.HG1025/2003 în cadrul art. 2 și în cadrul art. 9, documentația depusă la dosarul cauzei (carte de muncă, decizii de pensionare) consideră că în cauza de față recurentului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. 2 coroborat cu anexa nr. 4 din Legea nr.19/2000.
Recurentul solicită admiterea recursului formulat și modificarea sentinței civile nr. 11480/F pronunțate în ședința publică din data de 20.10.2009 de către Tribunalul Ialomița, precum și obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii la emiterea unei decizii de pensionare prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, se constată pe de o parte că locul de muncă avut de reclamantul-recurent nu se încadrează numaidecât în cele cu condiții speciale prevăzute de art. 20 din Legea nr. 19/2000, activitatea desfășurată nefiind dintre cele stipulate expres de acest text, neexistând temei nici pentru echivalarea automată a activității desfășurate în grupa I cu locurile de muncă în condiții speciale. Sub acest din urmă aspect, se constată că potrivit art. 2 din HG nr. 1025/2003, încadrarea locului de muncă în grupa I, anterior datei de 1 aprilie 2001, este numai un criteriu pentru încadrarea în locurile de muncă cu condiții speciale, alături de alte patru criterii care trebuie îndeplinite cumulativ.
Mai mult, încadrarea persoanelor în locuri de muncă cu condiții speciale se face, în aplicarea actului normativ anterior menționat, potrivit metodologiei prevăzute la articolele 3-8 din hotărârea de Guvern, ce implică atribuții și competențe ale angajatorului, sindicatelor, inspectoratelor teritoriale de muncă, Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților, miniștrilor muncii și sănătății, Comisiei pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale, Casei Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și, în cele din urmă, legiuitorului.
Or, în privința locului de muncă ocupat de recurent, nu există o atare procedură, finalizată cu adoptarea unei legi de completare a locurilor de muncă cu condiții speciale, după cum stipulează art. 20 din Legea nr.19/2000 și ulterior, cu înregistrarea perioadei lucrate în astfel de condiții în carnetul de muncă al salariatului (fostului salariat).
În absența parcurgerii etapelor prevăzute de HG nr. 1025/2003 pentru încadrarea locului de muncă în cele cu condiții speciale, instanța nu se poate substitui tuturor organelor cu competențe în materie anterior menționate, pentru calificarea în sensul dorit a locului de muncă al petetului, respectiv legiuitorului, adăugând la lege prin consacrarea și a altor activități în afara celor stabilite de legiuitor ca fiind desfășurate în condiții speciale, pentru că în acest caz ar depăși atribuțiile puterii judecătorești și ar intra în sfera de exercitare a puterii legislative și executive.
Rezultă, pe baza celor expuse, că nu există temei pentru petentul pensionat sub imperiul Legii nr. 19/2000, de a beneficia de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani pe baza perioadei lucrate în grupa I de muncă, astfel că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant C împotriva sentinței civile nr.1180/F/20.10.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă în dosarul nr- (1741/2009) în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică. azi, 08.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./23.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Dragoș Alin CălinJudecători:Dragoș Alin Călin, Daniela Georgeta Enache
