Cerere recalculare pensie. Decizia 6853/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3687/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6853/
Ședința publică de la 25 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.408/F din data de 05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (927/2009), în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns: recurenta Casa Județeană de Pensii I și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în raport de data formulării cererii de chemare în judecată - 10.04.2009, din oficiu, invocă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01 decembrie 2005 - 10 aprilie 2006.
Totodată, Curtea, față de împrejurarea că ambele părți în cauză, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare atâta asupra excepției invocate cât și pe fondul litigiului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 408/F/05.05.2009 pronunțată în dosarul nr- (927/2009), Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005; a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept.
Potrivit deciziei de pensionare nr. 80221/29.06.1998, reclamantul-contestator, la data pensionării, a avut o vechime în grupa I-a de muncă de 30 de ani, 10 luni și 22 zile, determinată în baza Legii nr. 3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
În cauză, a constatat instanța de fond, în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 01.08.1998, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din nr.OUG 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG 1550/2004.
Potrivit art. 2 alin. 4 din nr.HG 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, în cazul contestatorului care a înregistrat o vechime în grupa I-a de muncă de 30 de ani, 10 luni și 22 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică de 20 de ani.
De altfel, a mai reținut Tribunalul, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 -31 martie 2001 și care si-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, că prevederile art. 2 alin. 2 și nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 nu i se pot aplica reclamantului, deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.08.1998, conform Legii nr. 3/1977. Or, prevederile mai sus-menționate se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Ordinul nr. 50/1990 face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului s-a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 ani conform Legii nr. 19/2000.
Atât la art. 14 alin. 2 lit. a) și b) din Legea nr.3/1977 cât și la art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 ani.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
În ședința publică din data de 25.11.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune în privința pretențiilor patrimoniale ale reclamantului aferente perioadei 1.12.2005-10.04.2006.
Examinând cu prioritate cauza prin prisma excepției invocate, în conformitate cu prevederile art. 137 din Codul d e procedură civilă, Curtea, în raport de dispozițiile art. 1, art. 3 și art. 12 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, precum și ale art. 7 alin. 5 din nr.OUG 4/2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2008 și față de data formulării cererii de chemare în judecată - 10.04.2009, urmează să admită excepția prescripției dreptului la acțiune și să respingă cererea privind plata diferențelor de pensie pentru perioada 1.12.2005-10.04.2006, ca prescrisă.
În ce privește criticile aduse de recurentă hotărârii instanței de fond, Curtea constată că sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. 80226/29.06.1998, definitivă (fila 6 dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 30 de ani 10 luni și 22 zile, cum corect a reținut instanța de fond.
Pensia sa a fost recalculată, în baza nr.OUG 4/2005, prin decizia nr. 80221/30.11.2005.
Și în cuprinsul acestei decizii se face mențiunea că drepturile inițiale au fost stabilite începând cu data de 01.08.1998.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Curtea reține că, în cauză, nu prezintă relevanță nici stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, câtă vreme drepturile de pensie ale intimatului contestator nu au fost stabilite în baza legii noi, ci în temeiul Legii nr. 3/1977.
De asemenea, față de obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța, se constată că este lipsită de relevanță în cauză invocarea dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990 ori ale OUG100/2008.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat devechimea integralăîn muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul intimatului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Nu poate fi reținut nici motivul de modificare subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 8 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu se circumscriu acestui text, nevizând interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, care să fi fost denaturat de prima instanță. Simpla menționare a acestei dispoziții legale nu este de natură să conducă la admiterea recursului.
Pentru considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 312 art. 1 și 2 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind perioada 01.12.2005-10.04.2006 și va respinge capătul de cerere privind plata diferențelor de pensie pentru acest interval, ca prescrisă.
Celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate urmează să fie menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentaCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I,cu sediul în S,-, județul I, împotriva sentinței civile nr.408/F din data de 05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (927/2009), în contradictoriu cu intimatul, cu domiciliul în F, str. -, -,. 3,. 14, județul
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.12.2005-10.04.2006 și respinge capătul de cerere privind plata diferențelor de pensie aferente acestui interval ca prescris.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red:
Tehnored: NV/4 EX./21.12.2009
Jud. fond:;
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Cristescu Simona, Rotaru Florentina
