Cerere recalculare pensie. Decizia 7264/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(5674/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.7264/
Ședința publică de la 09.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5677/26.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5677/26.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, a obligat intimata să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei conform OUG nr.4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 30.02.2006, a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei hotărâri, începând cu 30.02.2006.
În considerente a reținut că prin decizia nr.- pârâta a recalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantului în baza OUG nr. 100/2008, petentul fiind pensionat pentru limită de vârstă prin decizia nr. -/18.08.1994.
Buletinul de calcul aferent deciziei rezulta ca parata a utilizat, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut in baza Legii nr. 3/1977, acestea fiind stabilite inițial în data de 01.12.1994, astfel cum rezulta din decizia nr. -/18.08.1994. Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat in mod corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Aceasta întrucât potrivit art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare in vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
În Legea nr. 3/1977 se arata la art. 14 ca pentru o activitate desfășurata in grupa întâi de munca de cel puțin 20 ani stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.
în speța de față, reclamantul a desfășurat timp de peste 20 ani activități încadrate in grupa întâi de munca. Din decizia nr. -/18.08.1994 rezulta că reclamantul a lucrat in locuri de munca ce se încadrează in grupa întâi de munca timp de 33 ani, 10 luni si 2 zile.
Instanța nu a putut reține opinia intimatei în sensul că contestatorul nu a fost pensionat în baza unei legi speciale și nu poate beneficia de stagiu complet derogator deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977.
În acest sens sunt s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțat în dosar nr. 16/2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că Dispozițiile art. 77 alin.2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin.2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - decizie care este obligatorie potrivit art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Raportând situația de fapt expusa la dispozițiile legale menționate, instanța constata ca acțiunea este întemeiata, întrucât pensia reclamantului trebuia calculata pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Față de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a admis acțiunea astfel cum a fost formulata si, in baza art. 89 din Legea nr. 19/2000 a obligat parata să emită decizie de pensionare și să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani la stabilirea punctajului mediu anual, începând cu data de 30.02.2006.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate ale aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului în raport de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Referitor la cererea contestatorului de a i se emite o decizie de recalculare sa-i fie luat in considerare un stagiu complet de cotizare de 20 de ani si nu de 30 (așa cum a calculat Sector 2) in funcție de activitatea desfășurata in munca in condiții speciale recurenta a menționat următoarele:
Anterior intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000 locurile de munca erau încadrate potrivit Legii nr. 3/1977 in grupe de munca respectiv: - grupa I de munca si grupa a-II-a de munca.
Potrivit art. 14 din legea nr. 3/1977: "Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se încadrează in grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani in grupa a-II-a de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe câte:
- un an si sase luni pentru grupa I de munca;
- un an si trei luni pentru grupa a-II-a de munca.
Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si a-II-a de
munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de:
- 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații;
- 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit bărbații cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa a-II-a de munca.
Persoanele care au vechime in munca prevăzuta de lege si au lucrat efectiv cel puțin 15 ani in locurile încadrate in grupa I de munca sau cel puțin 20 ani in locurile încadrate in grupa a-II-a de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzuta de art. 8 alin. 2, in mod proporțional cu anii lucrați in grupele I sau a-II-a de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I si 57 ari pentru grupa a-II-a, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile.
Noua lege a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de munca, insa potrivit art. 18 alin. 2 cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate in funcție de condițiile de munca normale, deosebite sau speciale"
Cotele de contribuții de asigurări sociale prevăzute la alineatele (2) si (3) ale art. 18, au fost reglementate pentru anul 2004 prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 864 din 4 decembrie 2003, după cum urmează:
Art. 23 în anul 2004 cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc in baza art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr.19/2000, cu modificările si completările ulterioare, după cum urmează:
- pentru condiții normale de munca - 31,5%;
- pentru condiții deosebite de munca - 36,5%;
- pentru condiții speciale de munca - 41,5%."
În art.19 legea definește categoria locurilor de munca in condiții deosebite, dar nu le enumară, prevăzând ca acestea se stabilesc prin hotărâre de guvern.
În sensul prezentei legi, locurile de munca in condiții deosebite reprezintă acele locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de munca a asiguraților datorita gradului mare de expunere la risc.
Art. 20 din lege stabilește, insa, in mod expres locurile de munca in condiții speciale, care nu coincid decât in parte cu cele încadrate in fosta grupa I de munca. O mare parte din locurile încadrate anterior in grupa I de munca, se regăsesc in prezent in grupa locurilor de munca in condiții deosebite.
Potrivit notelor interne transmise de CNPAS activitatea desfășurata in grupa I de munca nu face obiectul "condițiilor speciale" din Legea nr. 19/2000, acestea fiind reîncadrate.
În consecința grupa I de munca pe Legea nr. 3/1977 nu este asimilata de Legea nr. 19/2000 in cadrul condițiilor speciale de munca.
De asemenea contribuția de asigurări sociale a fost plătită la nivelul cotelor stabilite pentru grupa I de munca potrivit Legii nr. 3/1977, precum și Ordinului nr. 50/1990 Anexa 1 pct. 1 alin.6 precum și HG nr. 267/1990.
Prin art.43 Legea nr. 19/2000 stabilește norme derogatorii cu privire la stagiu si vârsta de pensionare pentru cei care si-au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții speciale, nu in grupa I de munca potrivit Legii nr. 3/1977.
Astfel, asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) (limitativ prevăzute, nu aceleași ca cele din grupa I de munca) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani in aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limita de vârsta si vechime completa începând cu vârsta de 45 de ani.
Recurenta consideră că stagiul complet de cotizare de 30 de ani utilizat de Sector 1 la recalcularea drepturilor de pensie este cel corect, grupa I de munca înscrisa in carnetul de munca nefiind aceeași cu " condițiile speciale" prevăzute de Legea nr.19/2000.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.8 si 9.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.-/18.08.1994 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, s-a dispus pensionarea intimatului reclamant, în baza Legii nr.3/1977.
Potrivit mențiunilor cuprinse în carnetul de muncă al intimatului și în decizia mentionata, intimatul-reclamant a realizat o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste 20 de ani.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat devechimea integralăîn muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
Instanța de fond a apreciat in mod corect că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare.
Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat in mod corect dispozitiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Potrivit art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
Legea nr. 3/1977 nu cuprindea notiunea de "stagiu complet de cotizare", care a fost introdusa abia incepand cu Legea nr. 19/2000.
In art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 se prevede ca "stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia,pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr.3."
Art. 8 din Legea nr. 3/1977 prevedea ca "personalul muncitor care are o vechime in munca de minimum 30 ani barbatii si 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de virsta, la implinirea virstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile."
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca notiunea de "stagiu complet de cotizare" prevazuta de Legea nr. 19/2000 corespunde notiunii de "vechime in munca" prevazuta de Legea nr. 3/1977.
Odata retinut acest aspect, se observa ca art. 8 din Legea nr. 3/1977 reprezenta norma generala in materie de vechime in munca necesara pentru deschiderea dreptului la pensie, dispozitii speciale fiind prevazute pentru cei care isi desfasurau activitatea in grupe superioare de munca.
Astfel, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca."
Desi, aparent, textul este concentrat pe aspectele privitoare la reducerea varstei standard de pensionare, nu se poate face abstractie de faptul ca, in mod real, dupa 20 de ani de activitate in grupa I de munca asiguratii se puteau inscrie la pensie pentru limita de varsta, daca indeplineau si conditia privitoare la varsta redusa. Prin urmare, aceasta era vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000.
In speta de fata, intimatul-contestator a desfasurat timp de peste 20 ani activitati incadrate in grupa I de munca, respectiv 33 ani, 10 luni si 2 zile.
Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, a statuat că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul contestatorului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum s-a reținut în sentința recurată, fiind astfel nefondată critica recurentei sub acest aspect.
Pentru considerentele arătate, Curtea va reține ca legală hotărârea instanței de fond, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, cu sediul în B Calea, nr. 6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.5677/26.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârât, cu domiciliul în B,-, sector 1, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./14.12.2009
Jud. fond:.
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
