Cerere recalculare pensie. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 809/2009
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1673/LM/4.12.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar din partea intimatei pârâte Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale cerere pentru comunicarea motivelor de recurs,întâmpinare din partea intimatului reclamant solicitând judecarea cauzei în lipsă și concluzii scrise din partea recurentei pârâte Casa Județeană de Pensii
Instanța respinge cererea de comunicare a motivelor de recurs formulată de pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, dat fiind faptul că acțiunea reclamantului a fost respinsă față de această pârâtă, pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele și H solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligate pârâtele să recalculeze reclamantei punctajul mediu anual și cuantumul pensiei aflată în plată prin valorificarea veniturilor suplimentare, respectiv a adaosurilor și sporurilor, la retribuția tarifară de încadrare realizate lucrând în acord global în perioada 1976 - 1998, la Institutul de Cercetări și Miniere P, conform adeverinței nr.247/21.03.2008 atașată la dosar;
- restituirea diferențelor dintre pensia recalculată și pensia plătită.
În motivarea acțiunii sale reclamanta susține că în perioada în litigiu a lucrat la Institutul de Cercetări și Miniere P, unde salarizarea s-a făcut în acord global, conform art. 117 din Legea nr.57/1974 și că în perioada de referință a realizat venituri suplimentare care în mod nelegal, nu au fost luate în calculul pensiei.
În drept, a invocat art.78 alin.4 din Legea nr. 19/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 250/2007, Ordinul nr. 680/01.08.2007 emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Casa Națională de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale B - CNPAS a solicitat respingerea acțiunii invocând lipsa calității procesual pasive, raportat la dispozițiile nr.HG 13/2004, motivând că această instituție nu are competența de a stabili drepturi individuale de asigurări sociale ale asiguraților și nici de a calcula și recalcula drepturile de pensie ale reclamatului.
Pe fond, s-a susținut că acțiunea reclamantei este neîntemeiată deoarece sumele obținute prin aplicarea formelor de retribuire în acord global sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarif sau forme procentuale, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor niciodată și de acea nu pot fi valorificate la recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Has olicitat respingerea acțiunii, arătând că formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, aspect care rezultă și din anexa la Ordonanța nr.4/2005 ( anexa pct. VI).
Tribunalul Hunedoara, prin sentința civilă nr. 1673/LM/4.12.2008 pronunțată în cauză, a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H și în consecință:
A fost obligată pârâta la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare (acord global) rezultate din adeverința nr.247/21.03.2008 emisă de Institutul de Cercetări și Miniere P, începând cu data de 01.04.2008, precum și să plătească acestuia diferențele de pensie cuvenite cu aceeași dată.
S-a respins, în rest, acțiunea reclamantei față de pârâta H și, în totalitate, acțiunea reclamantei față de pârâta
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că încălcând principiul contributivității, pârâta nu a valorificat la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantei veniturile dovedite de acesta cu adeverințele emise de angajator, venituri pentru care s-a plătit lunar cotele
Cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta S, instanța a reținut că aceasta este întemeiată, deoarece conform nr.HG 13/2004, aceasta este o instituție publică de interes național, care gestionează sistemul de pensii la nivel național și nu individual.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii formulate de reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta arată, în esență, faptul că instanța de fond, printr-o interpretare greșită a legii, a dispus valorificarea veniturilor obținute de reclamant în acord global, deoarece intimata este beneficiara unei pensii stabilite anterior datei de 01.04.2001, deci care face obiect al recalculării pensiilor potrivit G nr. 4/2005, care interzice în mod expres valorificarea veniturilor salariale acordate reclamantei cu titlu acord global. Faptul că în adeverința eliberată de angajator se face mențiunea că s-a plătit pentru aceste sume, nu naște obligatoriu și automat obligația casei de pensii de a valorifica la pensie acordul global, mai ales în condițiile legale clare care fac trimitere doar la valorificarea salariilor+sporuri care au însă caracter permanent și care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare.
În fine, recurenta arată că legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent și dreptul la protecție socială, dar și posibilitățile economico-financiare existente în diferite intervale de timp. În același timp, cuantumul pensiei nu trebuie neapărat să fie proporțional cu valoarea contribuției la fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuției nu constituie un depozit ce urmează a fi restituit, iar pensia și celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în conformitate cu principiile subsidiarității și ale solidarității sociale.
În drept se invocă art.299, 304 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 57/1974, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 49/1992.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 privind instituțiile de cercetare proiectare au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul -ului datorat de angajator.
Potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de peroanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificate prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituiesalariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.
În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
De asemenea, în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17> privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege,pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme"
La pct. 19 din aceste norme, este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".
Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv " sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"
Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor lunare realizate de reclamanta intimată, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat, probate, cu adeverința nr. 299/26.03.3008 emisă de Institutul de Cercetări și Miniere
Susținerile recurentei în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor de pensie deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, urmează să fie înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, veniturile suplimentare obținute de intimată, conform legii (Legea nr. 57/1974, iar începând cu anul 1992 contractul colectiv de muncă), urmare a activității de proiectare din cadrul P au avut un caracter permanent, iar recalcularea conform nr.OUG 4/2005, art.2 alin.1 se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.
acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporționale cu prețul plătit pentru riscul asigurat, cea ce ar fi inechitabil.
În acest context, susținerile recurentei în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 sunt nefondate.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta - D împotriva sentinței civile nr.1673/LM/4.12.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică din 22.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - Semnează Prim grefier |
Tehnored. MS, 2 ex.IM 09.07.2009
Jud.fond- M,
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Carmen Fiț
