Cerere recalculare pensie. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A NR. 90/R-CA
Ședința publică din 25 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
JUDECĂTOR 3: Paula
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V,--159, județul V, împotriva deciziei nr.73/R-CA din 21 mai 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul, lipsind contestatoarea Casa Județeană de Pensii
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Intimatul prezent precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.
Intimatul, având cuvântul solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea deciziei pronunțată de instanța de recurs, fără cheltuieli de judecată.
Curtea pune în discuție întemeierea contestației în anulare pe greșeala materială.
Cu privire la aceasta intimatul arată că decizia din recurs a fost dată în spiritul legii.
CURTEA
Examinând contestația în anulare:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 27 martie 2007, reclamantul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, a formulat contestație împotriva Deciziei de pensionare nr.- din 3-03-2007 privind recalcularea pensiei din sistemul public.
În motivarea contestației s-a relevat instanței că punctajul anual realizat de 30,18698 puncte a fost împărțit la 35 de ani și nu la 30 de ani atât cât prevede anexa 3 din Legea nr. 19/2000 pentru data de 01.01.2006. Mai arată că stagiul complet de cotizare de 35 de ani este obligatoriu în decembrie 2014 și nu la data de 01.01.2006 când a avut loc recalcularea pensiei sale.
Spre dovadă, contestatorul a depus la dosarul cauzei Decizia nr.- din 3.03.2007 și buletinul de calcul, adeverința nr.26/19.04.2007 emisă de SA.
Prin cererea de la fila 19 dosar, contestatorul și-a precizat obiectul dedus judecății, în sensul de a se stabili corect evaluarea punctului de pensie prin împărțirea punctajului acumulat la stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa 3 și să i se ia în calcul salariile brute realizate și nu cele tarifare astfel cum sunt menționate în carnetul de muncă.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtă în baza art. 115 Cod pr.civilă, s-a solicitat respingerea acțiunii pe considerentul că potrivit dispozițiilor art. 77 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut în anexa nr.3. Întrucât data nașterii contestatorului este 8.11.1951, rezultă din anexa nr.3 detaliată în anexa nr. 9 că vârsta standard de pensionare este 65 de ani iar la această vârstă stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați.
Cu privire la cel de al doilea capăt al acțiuni în sensul de a i se lua în calcul contestatorului sporurile cu caracter permanent pentru perioada ulterioară datei de 01.04.1992, pârâta arată că acestea avea posibilitatea să depună,la sediul ei, adeverințele ce evidențiază această împrejurare și să i se emită o nouă decizie de pensionare.
În cauză, s-a dispus întocmirea unui raport de expertiză contabilă pentru a se verifica dacă s-a calculat corect stagiul de cotizare, să se stabilească punctajul mediu anual realizat de contestator, dacă pensia a fost stabilită corect, în caz contrar, care este pensia ce i se cuvine acestuia.
Prin sentința nr.240/14.03.2008, tribunalul a admis în parte contestația formulată de., în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
A fost anulată decizia de pensionare nr.-/3.03.2007 și obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, corespunzătoare unui stagiu de cotizare de 30 de ani, un punctaj anual de 1,00929 puncte și un cuantum al pensiei de 420 lei.
Intimata a fost obligată să plătească diferențele bănești rezultate ca urmare a emiterii unei noi decizii față de pensia aflată în plată, începând cu data de 1.01.2006 și la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei, către contestator.
Capătul doi al acțiunii a fost respins, ca prematur formulat.
Pentru a se pronunța în acest mod, instanța a avut în vedere că, prin decizia nr.-/3.03.2007, contestatorului i s-a recalculat pensia din sistemul public fiindu-i stabilit un punctaj mediu anual determinat în urma recalculării de 0,86249 puncte, corespunzător unui stagiu de cotizare realizat de 37 ani, 8 luni și 8 zile, astfel încât pensia aferentă punctajului mediu anual recalculat în sumă de 255 lei este mai mică decât pensia aflată în plată în sumă de 310 lei. In consecință, aceasta din urmă se menține până când pensia rezultată prin înmulțirea punctajului mediu anual recalculat cu valoarea unui punct de pensie va depăși valoarea pensiei în plată.
Pentru a se calcula acest punctaj mediu anual s-a luat în calcul un stagiu de cotizare de 35 de ani.
În anexa 3 la Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni pentru perioada aprilie 2001 - martie 2015.
La art.41 alin. 4 din același act normativ se arată că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați, iar atingerea acestui stagiu se va realizat în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3. Or, contestatorul s-a pensionat la data de 01.11.2000 și a obținut o pensie de invaliditate, iar recalcularea pensiei din sistemul public s-a făcut în anul 2005.
Este justă susținerea constantă a pârâtei relevată și prin obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă ( filele 75, 76 dosar ) conform cărora în anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340 din 4 mai 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 sunt prevăzute vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complet de cotizare în funcție de data nașterii, însă aceste stagii vor fi analizate în raport de pensia pentru limită de vârstă astfel cum este reglementată prin dispozițiilor. art. 41 - 482din Legea nr. 19/2000, și nu în funcție de pensia de invaliditate așa cum este cazul contestatorului. Că este așa, ne arată chiar titulatura acestei anexe ce i-a în calcul vârstele standard de pensionare și nu face nici o trimitere la pensia de invaliditate aplicabilă a celor asigurați care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor boli obișnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca și care îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3 din art. 57 din Legea nr. 19/2000.
În consecință, tribunalul a constatat că acestui contestator trebuie să i se calculeze punctajul mediu anual realizat de 1,00929 puncte, în funcție de stagiul de cotizare de 30 de ani și i se cuvine un cuantum al pensiei de 420 lei, astfel cum concluzionează și expertul contabil ec. G (fila 87 dosar).
Cu privire la cel de al doilea petit al acțiunii, respectiv acela de a i se lua în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor cu caracter permanent de care a beneficiat conform adeverinței nr. 64/2006 emisă de SA RM V, tribunalul a constatat că acesta este prematur formulat, întrucât față de dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 modificată și republicată, se impune ca asiguratorul să se adreseze cu prioritate Casei Județene de Pensii și să dovedească prin adeverințe eliberate de unității, conform legislației în vigoare, sporurile cu caracter permanent care după data de 01 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. După valorificarea acestor sporuri sau eventual a stagiilor de cotizare neadăugate la stabilirea pensiei, contestatorul nemulțumit se poate adresa instanței de judecată. În sprijinul acestei susțineri vin și prevederile cuprinse în dispozițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000 conform cărora pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, precum și prevederile art. 7 alin. 3 din OUG nr.4/2005, potrivit cu care decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care potrivit Legii nr. 19/2000 se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01 aprilie 2001.
Față de aceste considerente, tribunalul a admis în parte contestația formulată, astfel cum a fost precizată la fila 19 dosar și a anulat decizia de pensionare nr.-/3.03.2007.
În consecință, a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, corespunzător unui stagiu de cotizare de 30 de ani, un punctaj anual de 1,00929 puncte și un cuantum al pensiei de 420 lei și să plătească diferențele bănești rezultate ca urmare a emiterii unei noi decizii față de pensia aflată în plată, începând cu data de 1.01.2006.
A fost respins capătul doi al acțiunii, ca prematur formulat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei, reprezentând contravaloarea onorariului de expert.
Împotriva sentinței a declarat recurs Casa Județeană de Pensii V, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, pentru aceea că, instanța de fond ar fi încălcat atât dispozițiile art.77 din Legea nr.19/2000 și prevederile anexei nr.9 din Ordinul nr.340/2001 cât și principiul de drept conform căruia "unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă".
Dimpotrivă, instanța a aplicat invers principiul de drept citat, respectiv a apreciat că dacă art.77 nu a prevăzut expres ce se aplică și pensiei de invaliditate, acesta nu poate fi aplicat și acestei categorii de pensie, ceea ce este evident eronat, alegând în mod inexplicabil, varianta cu stagiul complet de cotizare de 30 de ani, deși a relevat în mod constant (la termenele din 05.11.2007; 14.01.2008 precum și în concluziile scrise) că această variantă încalcă flagrant prevederile anexei nr.9 din Ordinul nr.340/2001 cât și ale art.77 alin.(1) din Legea nr.19/2000, făcând o aplicare total eronată și a principiului de drept privind interpretarea legii de către judecător.
Astfel, urmare acelei soluții vădit nelegale și netemeinice s-a ajuns la situația de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească care contravine în mod evident și grosolan prevederilor clare și indubitabile ale anexei nr.3 din Legea nr.19/2000 detaliate în anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001 care menționează expres că pentru contestatorul, născut în 1951 (ulterior anului 1950) stagiul complet de cotizare este de 35 de ani și acesta trebuie luat în calculul pensiei indiferent de categoria ei (inclusiv pentru pensia de invaliditate cum este cazul contestatorului) așa cum se prevede în art.77 din Legea nr.19/2000.
Prin decizia civilă nr.73/R-CA din 21 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI recursul a fost respins ca nefundat.
Astfel, se reține că, în mod corect prima instanță a procedat la validarea variantei de expertiză privind punctajul mediu anual raportat la stagiul complet de cotizare de 30 de ani.
Contestatorul este pensionat pentru invaliditate gr II încă din anul 2000, moment în care valoarea punctului de pensie a fost stabilită la 1,04754 cu consecința unei pensii în cuantum de 310 lei. Ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public început în anul 2005, contestatorului i-a fost stabilit un punctaj mediu anual inferior celui avut anterior, iar consecința acestuia a fost un cuantum mai mic al pensiei ce i s-ar fi cuvenit.
Ca urmare a faptului ca pensia astfel stabilită este mai mică decât cea aflata in plată, in mod corect recurenta-intimată a menținut in plată suma de 310 lei.
Însă, pentru a ajunge la punctajul de 0,86249 puncte, Casa Județeana de Pensii Val uat in considerare un stagiu de cotizare de 35 de ani.
Curtea a apreciat că, in fapt, recurenta nu a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 41 alin 4 din Legea nr. 19/2000, care statuează că stagiul complet de cotizare de 35 de ani pentru bărbați se va atinge in termen de 13 ani de la data intrării in vigoare a actului normativ menționat, respectiv de la 01.04.2001. Eșalonarea astfel arătată a fost stabilită de anexa nr. 3 a Legii ce face trimitere la vârstele standard de pensionare și nu la pensia de invaliditate.
Or, acestei categorii de pensii îi sunt circumscrise de către legiuitor condiții diferite de cele ale pensiei pentru limită de vârstă.
Este drept că in anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340 din 2001 sunt prevăzute vârstele standard de pensionare si stagiile minim si complet de cotizare, dar aceasta trebuie analizată prin raportare la dispozițiile art. 41 alin 1 si următoarele din Legea nr. 19/2000, fiind de principiu că norma interpretativă nu poate, sub nici o formă, adăuga la lege.
Pe de altă parte, așa cum precizează legiuitorul, la limitele maxime prevăzute de lege se va ajunge intr-un termen de 13 ani de la momentul intrării in vigoare a legii pensiilor, respectiv in 2014. Este, așadar, incorectă aplicarea limitei maxime înainte de acest an.
Contestatorul a fost, însă, înscris la pensie de invaliditate, motiv pentru care, in mod corect, Tribunalul a apreciat că prevederile referitoare la vârstele standard de pensionare trebuie analizate doar in legătura cu pensia pentru limita de vârstă si nu si pentru pensia de invaliditate.
Împotriva deciziei instanței de recurs în termen legal a formulat contestație în anulare Casa Județeană de Pensii V în temeiul dispozițiilor art.318 teza 1 Cod procedură civilă.
Se susține de către contestatoare că instanța a stabilit în mod greșit că stagiul de cotizare este de 30 de ani deși vârsta asiguratului aferentă acestui stagiu nu era cea prevăzută de anexa nr.3.
Întrucât decizia contestată este cea din 3 martie 2007 privind recalcularea pensiei de invaliditate, i se aplică prevederile art.17 din G, nr.1550/2004 privind operațiunile de evaluare a recalculării pensiilor, care menționează expres că stagiul de cotizare ce se ia în calcul este cel din anexa nr.3 la Legea nr.19/2000 în raport de data nașterii (anexa nr.9 din Ordinul 340/2001).
Anexa nr.9 din Ordinul 340/2001 precum și art.77 din Legea nr.19/2000 privind stabilirea punctajului mediu anual se referă la toate categoriile de pensii inclusiv cea de invaliditate cum este cazul contestatorului.
Instanța de recurs a stabilit greșit prin respingerea recursului că trebuie să se emită o nouă decizie de pensionare cu un punctaj anual de 1,00929 puncte și un cuantum al pensiei de 420 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2006.
Pe baza punctajului anual de 1,00929 puncte nu rezultă o pensie de 420 de lei cum greșit a stabilit instanța, ci o pensie de 327 lei conform art.19 alin.1 din Legea nr.380/2005.
Analizând contestația în anulare se constată că este nefondată.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau admițându-l numai în parte, s-a omis din greșeală să se cerceteze vreunul din motivele de recurs.
Greșeală materială înseamnă greșeală de ordin procedural, de asemenea gravitate încât a avut consecință darea unei soluții greșite.
Trebuie să fie vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei.
Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Prin urmare, greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Textul se referă la greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv, anularea ca insuficient timbrat ori făcu de o persoană fără calitate.
Legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță sub motivul că s-a stabilit eronat situația de fapt.
În speță nu este vorba de greșeli materiale evidente ci de greșeli de judecată care ar atrage judecarea recursului la recurs.
Pentru aceste considerente constatându-se că nu sunt incidente dispozițiile art.318 teza 1 Cod procedură civilă contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr.73/R-CA din 21 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de Casa Județeană de Pensii V cu sediul în Rm.V,--159, județul V, împotriva deciziei nr.73/R-CA din 21 mai 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red.
VG/2 ex/09.07.2008
Jud.fond.;
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță, Paula
