Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 89/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A NR. 89/R-CA
Ședința publică din 25 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Rucăr, județul A, împotriva sentinței civile nr.193/AS din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-reclamant, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.54/2008, emisă de Baroul A-Societatea civilă profesională și Asociații și consilier juridic pentru intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii A, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, cerere din partea apărătorului recurentului-reclamant prin care solicită strigarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui.
Arată că recurentul-contestator s-a adresat cu o cerere Casei Județene de Pensii A, moment la care aceasta a emis decizia cu nr.1, prin care s-a stabilit că punctajul urmează să fie calculat corect, dar s-a calculat un alt punctaj.
Mai arata ca a fost investita instanța de fond cu privire la aceste decizii succesive emise sub același număr, care însă nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.
Pensia calculată greșit și acordarea drepturilor presupus necuvenite recurentului-contestator impunea emiterea unei noi decizi care să fie comunicată și să întrunească dispozițiile legale, ulterior trebuia dată o altă decizie din care să reiasă că a fost calculat greșit punctajul în cauză.
Nici în considerentele sentinței și nici în dispozitivul acesteia nu există vreo referire la precizarea contestației, precizare prin care recurentul-contestator a solicitat să se constate că deciziile emise de intimată conțin dispoziții contradictorii și cu efecte diferite cu privire la cuantumul pensiei stabilite anterior.
Solicită admiterea recursului casarea sentinței criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare și reluarea probatoriului.
Reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii A precizează că prin prima decizie s-a corectat decizia inițială, iar pensia a fost recalculată prin cea de a doua decizie.
Având în vedere că și expertul a constatat că dreptul a fost stabilit corect, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
La data de 06.08.2007 contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei din 31.07.2007, solicitând anularea deciziei și revizuirea actelor ce au stat la baza dosarului de pensie.
În motivarea contestației a arătat că în mod nelegal punctajul mediu a scăzut la 0.79266, iar debitul reținut de 9141 lei este nelegal.
Contestatorul arată că la data de 23.10.2007 i s-au comunicat de intimată două decizii privind acordarea pensiei de invaliditate: într-o decizie sunt menționate - total drepturi 2.153.124 lei, punctaj 0,78036, iar în cealaltă decizie - total drepturi 315 lei punctaj 0,79266 și recuperarea sumei de 9141 lei reprezentând pensie încasată necuvenit pe perioada 01.09.2004 - 01.09.2007.
Mai susține contestatorul că intimata, pentru perioada 15.12.1979 - 06.02.1980, a folosit salariul de 1805 lei pe oră, în loc de 1805 lei lunar, ceea ce a generat un debit de 9141 lei și un punctaj de 0,78036, iar scăderea punctului de pensie nu se justifică, cu atât mai mult cu cât a depus la dosarul de pensie adeverința nr.127/22.05.2005 pentru a-i fi recalculată pensia.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației, depunând la dosarul cauzei, decizia privind acordarea pensiei de invaliditate din 31.03.2007, buletin de calcul, date din adeverința privind contribuțiile, datele privitoare la activitatea în muncă, punctajul anual.
Contestatorul a depus la dosar memorii (67 și 84), în care arată că din luna septembrie 2007 i s-au reținut 1.000.000 ROL pe lună, solicitând ca debitul de 9141 lei să fie achitat de persoanele vinovate.
În ședința publică din 16.01.2008 contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri și expertiză contabilă judiciară, iar intimata - proba cu înscrisuri, probe încuviințate de instanță, expertiza contabilă având obiectivele stabilite prin încheierea de ședință din aceeași dată.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.193/AS din 27 februarie 2008, respins contestația, reținând, în esență, din materialul probator administrat următoarele:
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru pierderea capacității de muncă gr.II invaliditate începând cu 19.09.2003.
La data de 31.05.2007 acesta a solicitat recalcularea drepturilor de pensie în raport de adeverința nr.127/22.05.2007.
Intimata a constatat cu ocazia soluționării cererii că, din eroare, pentru perioada 15.12.1979 - 06.02.1980 s- utilizat un salariu de 1805 lei pe oră în loc de 1805 lei lunar, cum era trecut în carnetul de muncă al contestatorului poz.36-37, astfel încât, prin decizia nr.-/31.07.2007, intimata a revizuit drepturile de pensie începând cu 01.09.2004 în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, în sensul că pentru perioada 15.12.1979 - 06.02.1980 a fost utilizat un salariu de 1805 lei pe lună, la determinarea punctajului mediu anual.
decizia inițială, punctajul mediu a scăzut la 0,78036.
În urma revizuirii deciziei inițiale nr.-/29.09.2003 a rezultat un punctaj mediu anual mai mic decât cel reținut inițial, iar intimata a dispus prin decizia contestată recuperarea sumei de 9141 lei reprezentând pensie încasată necuvenit pe perioada 01.09.2004 - 01.09.2007.
Contestatorul este nemulțumit de faptul că intimata a dispus recuperarea sumei de 9141 lei, conform art.187 din Legea nr.19/2000.
Temeiul de drept care a stat la baza recuperării debitului îl reprezintă art.187 din Legea nr.19/2000, termenul de prescripție fiind de 3 ani.
Pentru perioada 19.08.2004 - 01.09.2004 intimata nu a dispus recuperarea nici unei sume, deoarece a intervenit prescripția extinctivă.
Raportul de expertiză contabilă dispus în cauză a concluzionat că punctajul mediu anual a fost corect determinat la 0,79320 puncte, iar cuantumul pensiei ce i se cuvine acestuia este de 315 lei. Debitul calculat de expert a fost de 9146 lei față de 9141 lei calculat de intimată, astfel încât, instanța a respins contestația.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
În mod greșit instanța a respins contestația formulată fără a avea în vedere cererea precizatoare și completatoare depusă la termenul din 23.10.2007.
În dezvoltarea criticii se susține că nici în considerentele sentinței și nici în dispozitivul acesteia nu există vreo referire la precizarea contestației, deși prin aceasta se invoca un nou motiv de nulitate al deciziilor contestate, și în raport de această precizare instanța era legal investită, potrivit principiului disponibilității, cu soluționarea pe fond a cauzei.
În mod concret, prin precizarea formulată a solicitat să se constate că deciziile emise de intimată, ambele la data de 31.07.2007, purtând același număr, conțin dispoziții contradictorii și cu efecte diferite cu privire la cuantumul pensiei stabilite anterior.
În acest context, era necesar ca instanța să stabilească în primul rând cadrul procesual în raport de fiecare decizie, cu consecința efectuării probatoriului în mod direct, raportat la efectele fiecăreia.
Se pretinde de intimată, în esență, că în urma sesizării formulate, prin care a solicitat recalcularea drepturilor bănești conform adeverinței nr.127/22.05.2007 eliberată de "AUTO-COM " Câmpulung s-a descoperit o eroare cu privire la modalitatea de calcul a pensiei acordate anterior.
În consecință, intimata a emis o primă decizie și anume decizia nr.-/31.07.2007 prin care au fost recalculate drepturile de pensiei ale recurentului, conform sporurilor din adeverința menționată.
Cu această ocazie, intimata a observat eroarea anterioară și a emis la aceeași dată, aceeași decizie nr.-/31.07.2007 prin care însă i se reduc drepturile și i se aduce la cunoștință existența unui debit de 9141 lei, reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada 01.09.2004-01.09.2007.
În acest mod, s-a ajuns la situația absolută contradictorie a existenței a două decizii simultane, una prin care se acordă recurentului sporurile cuvenite aplicate cu începere din luna iunie 2007 și cealaltă prin care se dispune micșorarea drastică a drepturilor sale de pensie și recuperarea unui debit pentru producerea căreia acesta nu are culpă.
Se arată că atât din analiza contestației reflectată în mijloacele de probă întrebuințate pentru soluționarea cauzei, cât și din redactarea propriu-zisă a hotărârii trebuiau să conțină mențiuni exprese cu privire la existența concretă și fizică a celor două decizii și a efectelor lor.
Neprocedând în acest fel, instanța de fond a încălcat atât principiul disponibilității, nerezolvând în întregime contestația în limitele în care a fost învestită prin cererea precizatoare, cât și principiul aflării adevărului.
Se consideră că era necesar să se stabilească totuși ordinea firească a emiterii celor două decizii.
Întrucât se pretinde de intimată că a observat eroarea de calcularea drepturilor de pensie cu ocazia cererii sale privind acordarea unor sporuri, era evident că trebuia emisă întâi o decizie care să conțină aceste sporuri.
Această decizie putea fi modificată prin emiterea altei decizii cu alt număr și purtând altă dată, care să corecteze eroarea și să stabilească drepturile sale la pensia deja recalculată anterior.
Totodată, conform dispozițiilor legale, în măsura în care se constata existența unor erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, urmau să se opereze revizuirile și codificările legale, atrăgând răspunderea celor vinovați, iar debitul constatat trebuia comunicat pensionarului printr-o decizie motivată.
Se susține că niciuna din aceste etape nu a fost urmată de intimată și nici nu a fost analizată de către instanță.
De aceea, recurentul arată că recuperarea debitului de 9141 lei s-a făcut în mod arbitrar, în lipsa unei decizii motivate și care să-i fie comunicată conform dispozițiilor.
Pentru aceste motive solicită în principal admiterea recursului, desființarea în întregime a sentinței, iar pe fond admiterea contestației, deoarece debitul reținut și modificarea punctajului de pensie în sensul micșorării acestuia s-au făcut în lipsa unei decizii motivate diferit și comunicate corespunzător.
În subsidiar, solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reluării probatoriului, în raport de ambele decizii contestate.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
La data de 23 octombrie 2007 contestatorul a formulat o cerere(fila 34)prin care a precizat și completat contestația inițială în sensul nelegalității deciziei prin scăderea punctajului, modalitatea de calcul fiind eronată în condițiile în care pentru perioada 1.10.1971-15.03.2000 a beneficiat de anumite sporuri-de vechime în muncă, de fidelitate, spor acordat pentru muncă prestată în timpul nopții.
Contestatorul arată că nu se justifică reținerea de 105 lunar pentru acoperirea debitului de 9141 lei, întrucât a contestat deja decizia -/31.07.2007.
Contestația a fost completată în sensul analizării de către instanță a celor două decizii emise sub același număr care conțin pretinse dispoziții contradictorii.
Deși în istoricul litigiului prima instanță reține completarea contestației la data de 23.10.2007, ulterior în considerente a omis a se pronunța asupra cererilor cu care a fost legal investită.
Obligația instanței de a se pronunța asupra obiectului cererii deduse judecății constituie garanția aplicării principiului disponibilității, în acest sens sunt dispozițiile art.129 alin.(6) Cod procedură civilă.
Așa fiind se constată că prima instanță a violat principiul disponibilității prin omisiunea examinării fondului pricinii, sub acest aspect recursul este fondat și va fi admis ca atare în temeiul art.312 alin.(5) Cod procedură civilă, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de soluția adoptată este de prisos analizarea celorlalte critici din recurs care însă vor fi avute în vedere de instanța de trimitere cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Rucăr, județul A, împotriva sentinței civile nr.193/AS din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./.03.07.2008
Jud.fond:/
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță, Mariana
