Cerere recalculare pensie. Decizia 957/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(6717/2008)

DECIZIA CIVILĂ NR. 957/

Ședința publică de la 17.02.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina

JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 3: Ilie

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.3664/29.04.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.9447/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 05.02.2009, după care,

Președintele completului procedează la verificarea identității intimatei-reclamante, care prezintă CI, datele fiind consemnate în caietul de ședință.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Intimata-reclamantă, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii, ca legală și temeinică.

În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3664/29.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului

A fost obligată pârâta să recalculeze, în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 2376/21.08.2008, nr. 2393/23.08.2007 emise de - SA și adeverința nr. 62/24.09.2007 emisă de SC și certificatul nr. /16.11.2007 emis de Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Arhivele Naționale.

În considerente a reținut că prin decizia nr. -/31.08.2005 emisă de 5, au fost recalculate, în temeiul dispozițiilor OUG nr. 4/2005, începând cu 01.12.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei pentru limită de vârstă.

În urma recalculării a fost determinat un punctaj mediu anual de 1,36247 puncte, superior celui aflat în plată.

Ulterior, reclamanta a depus la Casa Locală de Pensii, cereri de recalculare, la care a anexat adeverințele nr. 2376/21.08.2008, nr. 2398/23.08.2007 emise de - SA, adeverința nr. 62/24.09.2007 emisă de SC SA și certificatul nr. /16.11.2007 emis de Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Arhivele Naționale.

Verificând anexele buletinului de calcul al deciziei de revizuire și datele certificate de adeverințele și certificatul de mai sus, Tribunalul a constatat că la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei nu au fost luate în considerare veniturile realizate în acord global și sub formă de prime și nici sumele acordate pentru zilele de concediu, deși niciuna dintre sumele respective nu erau exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale.

Tribunalul a reținut că potrivit art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005, decizia prevăzută la alin. 1 va fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturile cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1.04.2001.

Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă că lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.

Prin art. 1, Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat, dispunea ca angajatorii să verse la bugetul de asigurări sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.

Art. 164 din Legea nr. 19/2001 prevede că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.

La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.

La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

În privința formelor de retribuire în acord și prime,se menționează în anexa 1 Ordonanței de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.

Tribunalul reține că potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - dreptul comun în materie, dreptul de pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute de lege.

Acest principiu este consacrat expres de art. 2 din Legea nr. 19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

S-a apreciat de către Tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispoziții legale cu valoare de principi, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.

Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global și primele, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel,sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global și prime, nu ar corespunde unei contraprestații care să justifice reținerea lor.

Prin urmare, pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire prin acord și prin plata de prime, într-adevăr, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul de pensie este recunoscut pentru cei care plătesc asigurări sociale, ori, acestea se stabileau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar, în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de veniturile realizate de salariat).

Având în vedere cele expuse și dispozițiile art. 87 și art. 155 din Legea nr. 19/2000, Tribunalul a obligat intimata să recalculeze, în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei pentru limită de vârstă, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 2376/21.08.200, nr. 2393/23.08.2007 emise de - SA și adeverința nr. 62/24.09.2007 e SC și certificatul nr. /16.11.2007 emis de Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Arhivele Naționale.

Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

În susținerea recursului a arătat că pârâta a fost obligată să recalculeze, în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei pentru limită de vârstă, prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 2376/21.08.200, nr. 2393/23.08.2007 emise de - SA și adeverința nr. 62/24.09.2007 emis de SC și certificatul nr. /16.11.2007 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Arhivele Naționale.

Sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare "acord și prime", menționate în adeverința de mai sus.

Referitor la cererea reclamantei de a i se emite o nouă decizie prin care să-i fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverinele depuse, a arătat următoarele:

- în adeverințele respective sunt prevăzute câștigurile suplimentare, acord și prime;

- cu privire la perioada în care reclamanta a obținut câștiguri suplimentare "acord și prime", arată că acestea nu au fost "câștiguri permanente" în înțelesul-/2005.

Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a veniturilor înregistrate în carnetul de muncă.

Instanța de fond a reținut în mod greșit și a dispus în consecință, în temeiul Legii nr. 19/2000, că veniturile evidențiate de fostul angajator în adeverințe trebuie luate în calcul, ca fiind sporuri permanente.

Veniturile realizate în acord global și prime reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.

Tribunalul Bucureștia reținut în considerentele sentinței civile recurate că în mod greșit Casa Locală de Pensii Sector 2 nu a luat în considerare primele și acordul, apreciind că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

În privința veniturilor din "prime și acord", conform adeverințelor, a învederat instanței de recurs următoarele:

Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.

Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun.

Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.

Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.

Având în vedere că potrivit OUG nr. 4/2005 (aprobată prin Legea nr. 78/2005), normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințe, este netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, reținerea cauzei spre rejudecare, și, prin decizia civilă ce se va pronunța, casarea în tot a sentinței civile date de Tribunalul București și respingerea ca neîntemeiată și nelegală a acțiunii, în condițiile art. 242 alin. 2. pr. civ.

Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.

Astfel, Curtea reține, în acord cu statuările primei instanțe, că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.

În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințaele depuse la dosar.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.

Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea

pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.

Or, veniturile suplimentare obținute de petentă au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.

Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.

Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru ăspectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Prin urmare, în mod legal și temeinic prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.3664 din data de 29.04.2008, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02. 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER

Red:

Tehnored:

2 EX./18.02.2009

Jud. fond:

Președinte:Bodea Adela Cosmina
Judecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Cerere recalculare pensie. Decizia 957/2009. Curtea de Apel Bucuresti