Contestație decizie pensie. Decizia 1904/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr.1904
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul -, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în municipiul P,-, jud. P împotriva sentinței civile nr. 741 din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în municipiul P,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant reprezentat de avocat, în substituire avocat, conform delegației de substituire nr. 2897/10.08.2009 și intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii P reprezentată de consilier juridic I conform delegației nr. 40078/09.06.2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
La solicitarea instanței, apărătorul recurentului reclamant avocat arată că deși urma să depună la acest termen de judecată ca și probă în susținerea recursului, punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu privire la modalitatea de calcul pensiei pentru persoanele care au beneficiat de remunerație în "acord global", renunță la această probă, depune însă, în copie, decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 pronunțată de Curtea Constituțională.
Consilier juridic depune la dosar decizia nr. 867 din 16 iunie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională și punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu privire la modalitatea de calcul pensiei pentru persoanele care au beneficiat de remunerație în "acord global, după care, având cuvântul pentru intimata pârâtă, arată că înțelege să-și însușească acest punct de vedere ca probă în dosar.
Părțile având din nou cuvântul, arată că nu mai au cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că părțile nu mai au cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având cuvântul în susținerea recursului arată că hotărârea instanței de fond s- făcut cu nesocotirea principiului contributivității consfințit de art. 2 lit. din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii, potrivit căruia fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice, juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Din fondul de asigurări sociale făceau parte și veniturile realizate în acord global.
Potrivit prevederilor Decretului nr. 389/1972 angajatorii erau obligați să verse la bugetul de asigurări sociale de stat, contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, indiferent de forma în care se realizau aceste venituri. Mai mult decât atât, conform dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 57/29 octombrie 1974 - legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, la art. 12 alin. 1 acordul global este definit ca formă de retribuire muncii prestate, astfel încât acordul global era formă de salarizare și nu un spor la un salariu fix.
Se solicită de recurentă se să aibă în vedere din considerentele deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006 a Curții Constituționale cu mențiunea de a se verificarea dacă potrivit legislației anterioare s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat, pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut parte din baza de calcul pensiilor, constituie competența exclusivă instanței judecătorești.
De asemenea, recurentul prin apărătorul său arată că au existat pe rolul instanțelor de judecată spețe aproape identice cu cauza de față, în care s-a solicitat recalcularea pensiei în temeiul unor adeverințe care provin de la același angajator, cauze în care Curtea de Apel București și Tribunalul București - Secția VIII a - conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, consideră prioritare prevederile Legii 19/2000 care consacra principiul contributivității, acordând câștig persoanelor fizice dispunând recalcularea pensiilor conform adeverințelor depuse.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum fost formulată.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se arată în esență, că prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale, au fost reglementate sporurile care se au în vedere la stabilirea drepturilor de pensie pentru care se calculează și se datorează contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv: sporul de vechime; sporul pentru lucru în subteran; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare.
În conformitate cu punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie, ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, și nici premiile anuale și premiile acordate pentru realizări deosebite.
În acest sens, prin decizia 736/24.10.2006 a Curții Constituționale s- respins excepția de neconstituționalitate dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În concluzie, se arată că niciodată sumele obținute în acord și primele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, nici potrivit Legii nr. 13/1977 și nici potrivit Legii nr.19/2000, ci în funcție de salariile tarifare de încadrare și sporurile cu caracter permanent. Faptul că în motivele de recurs reclamantul invocă numai practica instanțelor judecătorești din B nu poate fi reținută în cauza de față, întrucât, la nivel național există practică unitară în sensul respingerii acțiunilor de această natură.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul - în contradictoriu cu pârâta Casa Locală de Pensii Câmpina prin Casa Județeană de Pensii solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la recalcularea pensiei.
În motivarea cererii, reclamantul arătat că în data de 05.02.2008 cu nr. 4179 a depus la Casa Locala de Pensii Câmpina adeverințele nr. 352/04.09.2006, 363/11.09.2006 și 384/14.09.2006 de la Institutul de cercetare Dezvoltare pentru Calde și că în luna octombrie 2008 cu nr. 23297/2008 la Casa Locală de Pensii Câmpina a depus adeverința nr. 1657/14.10.2008 de la SA.
Reclamantul mai arătat că la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Calde și la SA s-a lucrat în regim de acord global, aceste societăți fiind institute de proiectare și cercetare, veniturile suplimentare obținute peste retribuția tarifară au fost incluse în baza lunară de calcul contribuției de asigurări sociale și a pensiei suplimentare conform legilor în vigoare.
La 04.03.2008 reclamantul a precizat că a primit de la Casa Județeană de Pensii P adresa nr. 4179/04.03.2008 și pe data de 15.12.2008 adresa nr. 23297/15.12.2008 prin care i s-a comunicat că nu i se recalculează pensia, decizia de pensionare rămânând cea veche.
Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea ca neîntemeiată acțiunii.
Prin sentința civilă nr.741 pronunțată la data de 26 martie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiata acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul - fost înscris la pensie anticipată prin decizia nr. -/13.10.2003 începând cu data de 26.08.2003 conform dispozițiilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială în vigoare la data de 1.04.2001.
În ceea ce privește cererea contestatorului privind recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea formelor de retribuire în acord, primelor și beneficiilor înscrise în adeverința 352/04.09.2006, 363/11.09.2006, 384/14.09.2006 emise de SC SA B, și respectiv, adeverința nr.1657/14.10.2008 emisa de SC SA B, s- apreciat că acestea nu pot fi avute în vedere față de prevederile Legii nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în vigoare la data acordării acestor sume contestatorului, întrucât prin aceasta se stabilea retribuția tarifară și sporurile pentru care se datorau contribuțiile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat diferențiate pe categorii de încadrare și pe funcții, corespunzător nivelului de calificare și gradului de răspundere cerut în îndeplinirea sarcinilor precum și condițiilor în care se desfășura munca.
Prin acest act normativ, formele de retribuire în acord privind primele si beneficiile, nu erau reglementate ca sporuri cu caracter permanent fapt pentru care nu au putut fi avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatorului.
Prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale, au fost reglementate sporurile care se au în vedere la stabilirea drepturilor de pensie pentru care se calculează și se datorează contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv: sporul de vechime; sporul pentru lucru în subteran; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare.
În conformitate cu punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât, nu au făcut parte din baza de calcul pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie, ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, și nici premiile anuale și premiile acordate pentru realizări deosebite.
A apreciat prima instanță că în mod corect pârâta nu luat în considerare sumele reprezentând acord global, prime respectiv beneficii astfel cum apar acestea evidențiate în adeverințele depuse de contestator.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul - criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Astfel, arată reclamantul că prin hotărârea pronunțată de către instanță s-a nesocotit principiul contributivității consfințit de disp.art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, potrivit căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
În acest sens se arată ca veniturile realizate în acord global fac parte din fondul total de salarii al unității.
Pentru acest fond unitățile angajatoare achitau contribuția la asigurările sociale conform prevederilor Decretului nr.389/1972(art.1 alin.1) potrivit cărora angajatorii erau obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție conform legii de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma in care se realizau aceste venituri.
De asemenea, se mai critică faptul că instanța de fond nu precizează in temeiul cărui act normativ a fost considerată plata care s-a făcut in acord global ca un spor, punând in discuție caracterul de permanentă al acestuia.
Totodată, se mai arată că din adeverințele de venituri depuse la dosarul cauzei, în anumite luni deși s-au încasat sume provenite din acord, venitul realizat este mai mic decât salariul de baza menționat in prima coloana, ceea ce semnifică faptul că acordul global nu era un spor ci o formă de retribuire unică.
Intimata Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursul ca nefondat.
Se arată că prin Decizia nr.736/2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.IV din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat.
Având in vedere aceste dispoziții legale imperative se arată că în mod întemeiat adeverințele prezentate de recurent nu au putut fi valorificate la recalcularea pensiei, fiind întocmite în afara cadrului legal.
Pentru a verifica dacă un spor poate fi utilizat la stabilirea punctajului mediu anual recalculat, este necesar a se analiza dacă acel spor ar fi fost utilizat la stabilirea pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, respectiv legea nr.3/1977.
Însă, conform legii menționate, acordul global nu reprezenta un spor, ci o forma de remunerare in funcție de realizarea indicatorilor, reglementată de legislația in vigoare la acea dată, respectiv art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii, in timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Veniturile suplimentare obținute in acord si primele nu au fost reglementate ca sporuri care să facă parte din baza de calcul a pensiei.
Prin dispozițiile legii nr.57/1974, formele de retribuire in acord si primele nu au fost reglementate ca sporuri cu caracter permanent și nu puteau fi avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie, conform legislației anterioare.
Examinând hotărârea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale incidente in cauza, Curtea va retine ca recursul este nefondat urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Adeverințele 352/04.09.2006, 363/11.09.2006, 384/14.09.2006 emise de SC SA B, și respectiv, adeverința nr.1657/14.10.2008 emisa de SC SA B cuprind venituri suplimentare, respectiv sumele obținute in acord și primele, sumecare nu pot fi utilizate la recalcularea pensiei de asigurări sociale, deoarece la art.4 alin.3 al OUG nr.4/2005 privind operațiunea de recalculare a pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, se stipulează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, sunt cele prevăzute in anexa care face parte integranta din acest act normativ.
Pe lângă indicarea expresă a sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005 se menționează " nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, primele anuale și premiile acordate in cursul anului pentru realizări deosebite.
Așadar, aceste dispoziții exprese ale legiuitorului vizând veniturile suplimentare obținute in forma de retribuire a acordului global, precum și primele nu lasă loc de interpretare extensivă, iar constituționalitatea textului de lege făcut obiectul analizei Curții Constituționale.
Prin Decizia nr.736/2006 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Adeverințele prezentate de recurent nu pot fi valorificate la recalcularea pensiei, fiind întocmite în afara cadrului legal.
Având in vedere faptul că recurentul a desfășurat activitate atât înainte de intrarea in vigoare a legii nr.19/2000, cât și ulterior acestei date, precum și algoritmul de calcul al punctajului mediu anual și implicit al pensiei, reglementat prin dispozițiile aret.76-80 din Legea nr.19/2000, se disting două perioade de referință in ceea ce privește calculul pensiei și anume, perioada de activitate desfășurată pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 și perioada de activitate desfășurată ulterior datei de 01.04.2001.
Referitor la perioada de activitate desfășurată anterior datei de 01.04.2001, întrucât legea nr.19/2000 a intrat in vigoare la data de 01.04.2001, perioadele de activitate desfășurate anterior de această dată, ce intră în calculul pensiilor, au fost reglementate la cap.IX din Legea nr.19/2000, respectiv la Dispoziții.
Astfel, potrivit art.160, "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare ".
De asemenea, prin dispozițiile art.164 din legea nr.19/2000, se stabilește că "la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea in vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, in conformitate cu modul de înregistrare a acestora in carnetul de muncă".
La alin.2 al art.164,se prevede că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă."
Pentru a verifica daca un spor poate fi utilizat la stabilirea punctajului mediu anual recalculat, este necesar a se analiza daca acel spor ar fi fost utilizat la stabilirea pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, respectiv legea nr.3/1977.
. la art.10 din legea nr.3/1977 nu se prevede ca spor acordul global, acesta fiind o forma de remunerare in funcție de realizarea indicatorilor, reglementată de legislația in vigoare la acea dată, respectiv art.12 din Legea nr.57/1974.
Această diferențiere rezultă și din disp.Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră, totodată, indemnizațiile, majorările și sporurile ce pot fi acordate pe lângă retribuția tarifară.
Aceasta diferențiere a justificat aplicarea de către legiuitor a unui tratament juridic special, prin care s-a exclus din baza de calcul a drepturilor la pensie, printr-un text de lege expres, respectiv pct.IV din Anexa la OUG nr.4/2005, anumite categorii de venituri și sporuri.
Prin dispozițiile Legi nr.57/1974, formele de retribuire in acord și primele nu au fost reglementate ca sporuri cu caracter permanent și nu puteau fi avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie, conform legislației anterioare.
În ceea ce privește contribuția la asigurările sociale de stat, plata acesteia era obligația angajatorului și nu a angajatului, acesta din urma având obligația contribuției la pensia suplimentară.
Astfel, potrivit disp.art.1 din Decretului nr.389/1972 cu privire la aceasta contribuție, precum și din Legea nr.49/1992, obligația plății contribuției la asigurările sociale de stat revenea angajatorului, care calcula aceasta contribuție la fondul total de salarii și o vira la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Plata contribuției de către angajator nu diminua drepturile salariale ale angajaților, așa cum erau acestea înscrise în contractele individuale de muncă.
De asemenea, prin Precizările nr.-/1992 privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992, la punctul 2 se menționează, fără echivoc că sumele ce se utilizează la stabilirea pensiei, sunt sumele la care s-a reținut contribuția la pensia suplimentară, sumă care se reținea din drepturile salariale ale angajatului și sumele ce se utilizează la stabilirea punctajului mediu anual conform Legii nr.19/2000.
Față de aceste dispoziții legale și față de adeverințele nr.363/2006, respectiv nr.1657/2008, aceste sume obținute în acord, respectiv primele a căror utilizare o solicită recurentul in vederea stabilirii punctajului mediu anual, nu reprezintă sporuri care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și nu au fost avute în vedere la calcularea și reținerea contribuției la pensia suplimentară.
Unitățile emitente ale acestor adeverințe nu au precizat faptul că, contribuția la pensia suplimentară a fost reținută și la sumele obținute în acord, respectiv prime, iar formularea la modul general ca au fost achitate lunar contribuția CAS și contribuția pentru pensia suplimentară este menită să inducă în eroare, în sensul că pentru aceste sume ar fi fost reținută contribuția la pensia suplimentară, in scopul utilizării acestor sume la recalcularea pensiei.
Legislația în vigoare la acea dată nu permitea reținerea contribuției la pensia suplimentară pentru sumele obținute în acord și prime.
Niciodată sumele obținute in acord și primele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, nici potrivit legii nr.3/1977 și nici potrivit legii nr.19/2000 și de asemenea niciun act normativ nu a reglementat stabilirea pensiei in funcție de veniturile realizate, ci in funcție de salariile tarifare de încadrare și sporurile cu caracter permanent.
Față de aceste considerente, având in vedere disp.art.312 pr.civilă corob. cu disp.art.3041pr.civilă, Curtea urmează să respingă recursul formulat ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul -, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 741 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în municipiul P,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Red.VD/02.11.09
Tehnored. VD/MD
f- Trib.
-
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
