Contestație decizie pensie. Decizia 2395/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.2395/R/2008
Ședința publică din data de 9 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 3: Adrian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- împotriva sentinței civile nr. nr. 517/F din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr- privind și pe intimatul, având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul personal și asistat de avocat din cadrul Baroului B-N, lipsind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la dosarul cauzei la data de 4 2008, întâmpinare pe care arată reprezentanta acestuia că înțelege să o susțină.
Nefiind cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în recurs, conform chitanței pe care o depune la dosar. Reiterează aspectele invocate în scris în cuprinsul întâmpinării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.517/F din 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a dmis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - N și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 5986/16 aprilie 2008 emisă de intimată privind respingerea cererii contestatorului de înscriere la pensie ca nelegală.
S-a dispus anularea deciziei de debit nr. -/16 aprilie 2008 emisă de intimată, aceasta fiind obligată să plătească pensia stabilită prin decizia -/28 martie 2007 în favoarea contestatorului, începând cu 16.04.2008 la zi, precum și pentru viitor.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, contestatorul, a solicitat instanței anularea deciziei nr. 5986/16 aprilie 2008 și anularea actului subsecvent deciziei nr. 5986/2008, respectiv decizia de debit nr. - din 16 aprilie 2008 prin care s-a dispus în sarcina contestatorului să restituie suma de 12747 lei cu titlu de pensie încasată - necuvenit, și să fie obligată intimata Casa Județeană de Pensii B - să recunoască în favoarea contestatorului drepturile de asigurări sociale stabilite prin decizia nr. -/28 martie 2007 emisă de către intimată, cu obligarea la plată către contestator a intimatei a pensiei astfel stabilite până la zi precum și pentru viitor și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța de fond a reținut că potrivit înscrierilor din carnetul său de muncă, reclamantul, născut la data de 11 septembrie 1960, desfășurat activitatea de "miner - subteran, începând cu anul 1984 și până în 2006, fiind încadrat la SC. SA, și B - Șantier, cu excepția perioadelor când a beneficiat de ajutor de șomaj până la data de 1 august 2006 când contractul său de muncă a încetat potrivit art.56 lit.d din Codul Muncii, ca urmare a comunicării deciziei de pensionare.
Față de aceste date înscrise în carnetul de muncă al reclamantului și în considerarea adeverinței emisă de SC. " SA sub nr. 224 din 16 august 2006 care reliefează încadrarea locului de muncă al reclamantului în subteran cu un procent de 100% în grupa I de muncă, precum și plata și contribuției la pensie potrivit acestei încadrări, pentru un total de stagiu de cotizare de 21 ani, 1 lună și 9 zile, pârâta Casa Județeană de Pensii B - N, în considerarea art.20 și 43 alin.(1) din Legea nr.19/2000 care stipulează că asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare în condiții speciale de muncă, de minim 20 de ani au dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu vârsta de 45 ani, a admis cererea de pensionare formulată de către reclamant și a acordat acestuia pensia conform deciziei nr. - din 28 martie 2007, aferentă unui stagiu de cotizare în condiții speciale de 21 ani 1 lună și 9 zile în condiții speciale de muncă și în condiții normale de cotizare de 10 luni și 26 zile, atribuind reclamantului o pensie lunară de 339 lei.
La 16 aprilie 2008, consecință a revizuirii din oficiu a dosarului de pensionare al reclamantului, atribut de către pârâtă poate uza potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000, a fost respinsă cererea de pensionare formulată în anul 2006 de reclamant, prin decizia nr. 5986 din 16 aprilie 2008 cu motivarea că vârsta acestuia este mai mică decât vârsta standard de pensionare, nefiind astfel întrunite condițiile art.41 alin.1 din 19/2000.
Motivele pentru care a fost refuzată acordarea drepturilor de pensie ale reclamantului pentru limită de vârstă sunt reiterate și în adresa din 12 iunie 2008 în care se explicitează circumstanțele emiterii deciziei de debit nr. -/16 aprilie 2008, dată pentru recuperarea sumei de 12747 lei cu titlu de pensie încasată necuvenit. În adresă se susține că odată ce angajatorul SC. SA - sucursala Car evenit asupra acordării grupei speciale de muncă în cea ce-l privește pe contestator pentru perioada lucrată după data de 1 aprilie 2001, încadrând această perioadă în grupa superioară de muncă, nu mai era îndreptățit reclamantul să beneficieze de pensie începând cu anul 2006, întrucât nu mai putea beneficia potrivit acestei încadrări de reducerea vârstei standard de pensionare, precum și de un stagiu de cotizare redus.
Art.43 alin.11 din Legea nr.19/2000 prevede în cazul asiguraților care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă prev.de art.20 lit.a, respectiv unități miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă, și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani, aceste texte legale fiind în vigoare atât la data deschiderii drepturilor de pensie al reclamantului în anul 2006 cât și în prezent.
Din datele referitoare la activitatea depuse de pârâtă, rezultă că în perioada 1 septembrie 1984 - 1 aprilie 2007 reclamantul și-a desfășurat activitatea în subteran, continuitatea acestei activități fiind încadrată de pârâtă cu "Legea nr.226/2006" până la încetarea raporturilor de muncă.
Aceste mențiuni și susțineri ale pârâtei sunt lipsite de temei.
Analizând carnetul de muncă al reclamantului se poate lesne observa că acesta și-a desfășurat activitatea în subteran din anul 1984 și până la pensionare cu excepția perioadelor de timp când a beneficiat de ajutor de șomaj.
La dosarul cauzei au fost depuse: adresa nr. 5612 din 26 septembrie 2007, adresa nr. 307 din 18 ianuarie 2002, adresa nr. 8234 din 16 octombrie 2001, avizul privind documentația tehnică de clasificare a minelor din punct de vedere al emanațiilor de gaze, adresa nr. 3633 din 16 iunie 2008 emise de Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P, societate de interes strategic conform HG.648/2001 care este abilitată să expertizeze și să efectueze studiile necesare clasificării unităților industriei extractive naționale potrivit HG.nr. 1431/2006, care au fost formulate către angajatorul SC. SA, dovedesc faptul că în ceea ce privește lucrările efectuate de aceasta pot fi asimilate cu acelea din unitățile miniere, cu nivel I de periculozitate, mai mult chiar, șantierul clasificat potrivit documentației depuse de SC. SA ca și lucrare minieră.
În acest context, este indubitabil că locul de muncă al reclamantului este unul care se încadrează pe deplin în condițiile prev.de art.20 alin.1 astfel că acesta îndeplinește condițiile solicitate de art.43 din Legea nr.19/2000, întrucât a realizat un stagiu de cotizare de 21 de ani 1 lună și 9 zile în condiții speciale de muncă iar la data pensionării respectiv 1 septembrie 2006 avea vârsta de 46 de ani mai mult cu un an decât vârsta minimă de 45 de ani cerută de lege.
Cum în cauză s-a probat că potrivit activității desfășurate de reclamant la locul său de muncă, ce a fost clasificat sau asimilat lucrărilor miniere acesta a îndeplinit condițiile impuse pentru acordarea unei pensii cu limită de vârstă redusă, pentru considerentele de fapt și drept expuse, instanța a anulat ca neîntemeiate deciziile nr. 5986 din 16 aprilie 2008 și decizia de debit -/16 aprilie 2008 și, urmare a anulării acestor decizii a obligat pe intimata Casa Județeană de Pensii B-N să plătească reclamantului pensia stabilită prin decizia nr. -/28 martie 2007, începând cu data de 16 aprilie 2008 la zi, precum și pentru viitor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, solicitând admiterea recursului în sensul respingerii contestației și menținerii Deciziei de respingere a dreptului la pensie nr.5986/2008 și implicit a Deciziei de debit nr.-/16.04.2008.
În motivarea recursului, recurenta a invocat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, precum și faptul că instanța a interpretat greșit obiectul dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
La data depunerii cererii de pensionare, intimatul avea vârsta de 46 de ani și un stagiu de cotizare de 31 ani, 7 luni și 2 zile, din care 21 de ani, 1 lună și 9 zile în condiții speciale și 16 ani, 4 luni și 9 zile în condiții speciale, anterior datei de 1.04.2001, iar 10 luni 26 zile în ondiții normale de muncă preucm și un stagiu asimilat de 1 lună și 10 zile.
Potrivit acestei expuneri, intimatul îndeplinea cumulativ cerințele art.20 și art.43 din Legea nr.10/2001.
Recurenta invocă faptul că adeverințele eliberate de SC SA ce atestă activitatea reclamantului în subteran, sunt contradictorii, pe de o parte arătându-se că intimatul a lucrat permanent în subteran, în procent de 100%, în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990, anexa nr.1, alin.6, HG nr.267/1990, HG nr.313/1990 și Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte arătându-se că perioada 01.04.2001 - 01.08.2006 se încadrează în gr. I de muncă, în procent de 100%, în baza prevederilor Legii nr. 226/2006.
Această ultimă situație este atestată prin adeverința nr.558/3.03.2008 eliberată de fosta angajatoare, iar această revenire asupra încadrării intimatului a determinat emiterea deciziei contestate, reclamantul neîndeplinind cerințele art.43 alin.1 din Legea nr. 19/2000 începând cu data de 9.11.2006.
Prin întâmpinarea formulată (9-12), intimatul a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Locul de muncă al intimatului se încadrează în categoria unităților miniere conform art.20 alin.1 lit.a din Legea nr. 19/2000.
Adresele nr.5612/26.09.2007 și nr.307/18.01.2002 emise de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P, atestă faptul că toate lucrările subterane și de construcții hidrotehnice ale SC SA se asimilează cu cele din unitățile miniere.
Adeverința nr.558/03.03.2008 emisă de SC SA ulterior deschiderii dreptului reclamantului la pensie, nu poate avea ca și consecință situația reclamantului sub aspectul activității desfășurate de acesta în subteran, chiar dacă perioada totală a fost desfășurată parțial anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și parțial ulterior acestei date.
Trimiterea făcută în cuprinsul acestei adeverințe la dispozițiile Legii nr. 226/2006 nu atrage incidența art.3 din acest act normativ, după cum nu înlătură aplicabilitatea art.43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Toate adeverințele eliberate emise de P atestă faptul că, lucrările subterane și de construcții hidrotehnice ale SC SA se încadrează în categoria lucrărilor miniere, fiind asimilate acestora.
Potrivit art.20 alin.1 lit. a din Legea nr. 19/2000, activitatea desfășurată în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă reprezintă loc de muncă în condiții speciale.
Toate adeverințele eliberate de SC SA atestă faptul că reclamantul a lucrat în subteran, permanent, în procent de 100%.
Art.43 alin.1 din Legea nr. 19/2000 făcând trimitere la activitatea prevăzută de art.20 lit.a stabilește că cei care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.
Coroborând conținutul adeverințelor eliberate de fostul angajator ce atestă activitatea desfășurată de reclamant cu cel al adeverințelor emise de P, care încadrează această activitate în categoria celor miniere și cu dispozițiile art.20 lit. a, art.43 alin.1 din Legea nr. 19/2000, reiese cu evidență faptul că reclamantul care a desfășurat activitate în condiții speciale timp de 21 de ani, 1 lună și 9 zile, în procent de 100% din timp, iar la data depunerii cererii de pensionare avea vârsta de 46 de ani, îndeplinește cumulativ cerințele art.43 alin.1 din Legea nr. 19/2000, pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă în condițiile reglementate de această dispoziție.
Pentru aceste motive, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ. recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.
În baza art.274 alin.1 Cod proc.civ. recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- împotriva sentinței civile nr. 517/F din 29 sept.2008 a Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./2ex.
22.12.2008
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja, Adrian
