Contestație decizie pensie. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 249/AS
Ședința publică de la 22 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.161/AS/25.03.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, județul C și cu domiciliul procesual ales în C,-, -. C,. 54, județul C (la avocat ), având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii C, consilier juridic, conform delegației nr.8604/21.09.2009 iar pentru intimatul - reclamant avocat, conform împuternicirii avocațiale din 22.09.2009, depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Apărătorul intimatului reclamant solicită îndreptarea erorii materiale strecurate în citativul întocmit pentru termenul de judecată din data de 22.09.2009, în sensul că prenumele corect al intimatului este "" în loc de "".
Instanța dispune rectificarea citativului în sensul că se va trece prenumele corect al intimatului "" în loc de "".
Fiind întrebate, părțile arată că nu mai au alte cereri, probe de formulat în cauză.
Instanța, în baza art. 150.pr.civ.declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, considerând că în mod greșit a fost obligată instituția la anularea deciziei de pensionare și emiterea unei noi decizii care să aibă în vedere la stabilirea drepturilor de pensie un punctaj de 4,06352 începând cu data de 12.10.2007.
Apărătorul intimatului reclamant solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depuse la dosar.
Apărătorul intimatului precizează că recurenta nu a făcut aplicarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr.226/2006 potrivit cărora asigurații care au realizat un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare. Consideră că hotărârea tribunalului este temeinică și legală.
CURTEA
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Casa Județeană de Pensii Cad eclarat recurs la data de 21 mai 2009 împotriva sentinței civile nr. 161/AS din 25 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt;
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea parțială a deciziei nr. - din 27 decembrie 2007 emise de pârâtă, sub aspectul stagiului de cotizare și a cuantumului pensiei cuvenite.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin decizia menționată i-a fost stabilit dreptul la pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă începând cu data de 12 octombrie 2007, însă, la stabilirea stagiului de cotizare pârâta nu a luat în considerare o serie de adeverințe ce întregeau dispozițiile carnetului de muncă. Reclamantul a mai susținut că pârâta a ignorat prevederile Legii nr. 226/2006, precum și pe cele ale Ordinului nr. 687/2006, astfel încât se impune ca instanța să verifice legalitatea acestei decizii.
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că drepturile reclamantului sunt corect și legal stabilite. Pe aceeași cale s-a învederat că reclamantul a fost înscris la pensie în temeiul art. 1671din Legea 19/2000, beneficiind de o reducere de 10 ani și 10 luni a vârstei standard de pensionare datorită stagiilor prestate în grupe superioare de muncă anterior datei de 1 aprilie 2001. Reclamantului nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 226/2006, fiindu-i mai favorabile prevederile din Legea nr. 19/2000.
La termenul din 26 martie 2008 reclamantul a precizat verbal în instanță că solicită și obligarea pârâtei la plata drepturile de pensie cuvenite și care nu i-au fost achitate.
Prin sentința civilă nr. 161/AS din 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admisă contestația astfel cum a fost precizată de reclamant.
A fost anulată decizia nr. - din 27 decembrie 2007 emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare cu un punctaj mediu anual de 4,06352 începând cu data de 12 octombrie 2007.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 8.287 lei reprezentând drepturi de pensie neachitate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusă și limită de vârstă stabilită prin decizia nr. - din 27 decembrie 2007. Casa județeană de pensii a stabilit prin această decizie că reclamantul are un stagiu total de cotizare realizat de 36 ani, 1 lună și 25 zile, din care în grupa I (potrivit Legii nr. 3/1977) 19 ani și 6 luni.
Potrivit Anexei 3 Legii nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare a reclamantului era, la data depunerii cererii (octombrie 2007) de 63 ani și 2 luni, iar stagiul complet de cotizare de 31 ani și 6 luni. În speță, la data depunerii cererii, reclamantul avea vârsta de 54 ani și 7 luni, instituția pârâtă făcând aplicarea prevederilor art. 1671din Legea nr. 19/2000 și recunoscând reclamantului beneficiul valorificării stagiului realizat în grupa I de muncă în condițiile Legii nr. 3/1977, în sensul reducerii vârstei standard de pensionare cu numărul de ani corespunzător acestui stagiu, potrivit tabelului nr. 4 al acestui text.
La stabilirea punctajului mediu anual s-a avut, însă, în vedere stagiul complet de cotizare impus de anexa 3. Or, sub acest aspect, reclamantul a invocat incidența prevederilor Legii nr. 226/2006 care instituie o reglementare mai favorabilă sub aspectul vârstei de pensionare și a stagiului complet, pentru asigurații care au realizat un stagiu de cotizare în locuri de muncă încadrate în condiții speciale.
Prin urmare, în cauza de față, instanța urmează să stabilească dacă în situația reclamantului sunt aplicabile prevederile Legii nr. 226/2006 coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000, sau cele cuprinse în art. 1671din Legea nr. 19/2000, sub aspectul valorificării stagiului de cotizare în grupa I - condiții speciale.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 226/2006 sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care în prezent sunt încadrate în condiții speciale. Legea nr. 226/2006 impune, așadar, obligația încadrării locului de muncă în grupa I conform legislației anterioare, concomitent cu cerința încadrării în condiții speciale, potrivit noii legislații, a aceluiași loc de muncă.
În speță, reclamantul are un stagiu realizat în grupa I, potrivit Legii nr. 3/1977, de 19 ani, 6 luni și 25 zile, astfel cum s-a reținut prin chiar decizia contestată, activitatea desfășurată pe platformele marine fiind totodată încadrată în categoria condițiilor speciale de muncă, potrivit anexei 1, pct. 11 și a anexei 2, pct. 2, 12 și 13 din Legea nr. 226/2006.
În consecință, această perioada de 19 ani, 6 luni și 25 zile este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale, potrivit dispozițiilor anterior enunțate din Legea nr. 226/2006. Totodată, după 1 aprilie 2001, reclamantul a mai realizat și un stagiu de cotizare de 6 ani și 6 luni în condițiile prevăzute de Legea nr.
226/2006, după cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetul de muncă, astfel încât, însumând stagiul de cotizare realizat sub imperiul legii vechi cu cel realizat în condițiile concrete ale actului normativ în vigoare la momentul de față, rezultă un stagiu total realizat în condiții speciale de 26 ani.
Pentru asigurații ce realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condiții speciale, art. 5 din Legea nr. 226/2006 prevede o modalitate de calcul a punctajului mediu anual care nu se raportează la stagiul complet de cotizare din anexa 3 Legii nr. 19/2000; în acest caz, numărul de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare se împarte la 25, indiferent de numărul de ani cu care asiguratul depășește stagiul de 25 de ani impus de art. 3 din același act normativ.
Examinând decizia contestată prin prisma prevederilor legale enunțate și care sunt pe deplin aplicabile în cazul reclamantului, instanța de fond a reținut că instituția pârâtă a procedat la stabilirea drepturilor de pensie fără a ține seama de munca prestată de reclamant în condiții deosebite ulterior datei de 1 aprilie 2001, ceea ce a condus la determinarea punctajului mediu anual prin raportare la stagiul total necesar de 31 ani și 4 luni și nu prin împărțirea punctajului total la 25.
Aceasta modalitate de calcul folosită de pârâtă a fost confirmată și prin raportul de expertiza contabila efectuat în cauză, expertul stabilind la rândul său că reclamantul are un stagiu total realizat în condiții speciale de 26 ani, ceea ce îl îndreptățește să pretindă aplicarea prevederilor art. 2-5 din Legea nr. 226/2006.
Prin împărțirea la 25 punctajului total, rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, a rezultat un punctaj mediu anual al perioadei contributive de 4,06352.
Pentru considerentele expuse, instanța de fond a reținut că decizia nr. - din 27 decembrie 2007 emisă de Casa Județeană de Pensii C este nelegală, ca rezultat al aplicării eronate a actelor normative incidente, astfel că s-a dispus anularea ei, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie având în vedere un punctaj mediu anual de 4,06352, începând cu data de 12 octombrie 2007.
Cum prin punerea în plată a deciziei nelegal emise și prin care se stabilea un cuantum al pensiei inferior celui de drept cuvenit reclamantului, i-a fost cauzat acestuia un prejudiciu ce se impune a fi reparat ca urmare a anularii deciziei, pârâta a fost obligată la plata diferenței de drepturi de pensie de care reclamantul a fost lipsit în perioada octombrie 2007 - martie 2009.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:
Dreptul la pensie al reclamantului a fost stabilit prin decizia nr. - din 17 decembrie 2007 cu beneficiul grupei superioare de muncă, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare conform art. 167 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, reducerea efectuându-se din vârsta standard de pensionare de 65 ani, prevăzută în anexa 3 la lege, pentru data deschiderii dreptului - 12 octombrie 2007.
Pentru a beneficia de dispozițiile Legii nr. 226/2006 la data de 12 octombrie 2007, reclamantul ar fi trebuit să aibă un stagiu prestat în condiții speciale de muncă de 25 ani, ceea ce ar fi însemnat o reducere a vârstei standard
de pensionare cu 15 ani, vârsta reclamantului la data deschiderii dreptului fiind de 56 ani.
Conform dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 226/2006, asigurații care au realizat un stagiu de cotizare mai mic de 25 ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare conform prevederilor din anexa 4 "", iar în cazul reclamantului reducerea nu poate fi mai mare de 8 ani și 6 luni din vârsta standard prevăzută în Ordinul nr. 340/2001.
În aceste condiții, reclamantului i s-au aplicat dispozițiile legale mai favorabile deschiderii dreptului la pensie, respectiv prevederile art. 167 indice 1 din Legea nr. 19/2000.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, precum și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate în motivele de recurs, îl va respinge pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Confuzia în care se află recurenta cu privire la stagiul de cotizare realizat de către reclamant în condițiile Legii nr. 226/2006 și de aici aplicarea cu prioritate a dispozițiilor art. 1671din Legea nr. 19/2000 se datorează împrejurării că nu a observat datele consemnate în carnetul de muncă al reclamantului care atestă împrejurarea că în perioada 1 ianuarie 2002 - 1 octombrie 2007 lucrat în condiții de muncă speciale 100% conform Legii nr. 226/2006.
Această perioadă de 5 ani și 9 luni se însumează cu perioada de 19 ani și 6 luni rezultând un stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de 25 ani și 5 luni.
Perioada de 19 ani și 6 luni realizați în condițiile grupei I este asimilată condițiilor speciale în sensul Legii nr. 226/2006 întrucât activitatea desfășurată pe platformele marine este încadrată în categoria condițiilor speciale potrivit anexei 1, pct. 11 și anexei 2, pct. 2, 12 și 13 din actul normativ mai sus arătat.
Consecința realizării unui stagiu de cotizare de 25 ani în condițiile speciale este reducerea vârstei standard de pensionare în conformitate cu dispozițiile cuprinse în anexa 4 tabel 2 "", reducerea vârstelor standard de pensionare cu 10 ani și, de asemenea, calcularea punctajului mediu anual prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare în lumina dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 226/2006.
Aplicarea dispozițiilor art. 1671din Legea nr. 19/2000 ar fi atras reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 din lege cu 10 ani și 10 luni aferent unui stagiu de cotizare de 19 ani și 6 luni în grupa I conform tabelului nr. 4 din Legea nr. 19/2000.
Recurenta omite existența dispozițiilor cuprinse în art. 3 alin. 1 din Legea nr. 226/2006 conform cărora: Asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 ani în condiții speciale prevăzute de lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de
pensionare prevăzute în Anexa 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Pe cale de consecință, Curtea apreciază că în mod corect Tribunalul Constanțaa aplicat cu prevalență dispozițiile cuprinse în Legea nr. 226/2006 față de art. 1671din Legea nr. 19/2000, dispoziții mai favorabile pentru reclamant.
Urmează, deci, ca având în vedere considerentele de mai sus, să se respingă recursul ca nefondat, în conformitate cu art. 312 Cod procedură civilă, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocat, achitat conform chitanței nr. - din 16 februarie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 161/AS din 25 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, județul C și cu domiciliul procesual ales în C,-, -. C,. 54, județul C (la avocat ).
Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/29.09.2009
gref.
2 ex./5.10.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
