Contestație decizie pensie. Decizia 2865/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(26/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2865/
Ședința publică din data de 30 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6446 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 15832/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect - contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 14.04.2009, precum și faptul că atât recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B cât și intimata reclamantă, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 6446/21.10.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis cererea precizată formulată de reclamanta.
În consecință, s-a dispus anularea deciziei nr. -/10.04.2008 și obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei, începând cu 01.03.2008, cu luarea în calcul a tuturor veniturilor evidențiate în adeverințele nr. 1000/28.01.2003 emisă de SC SA, nr. 1034/15.10.2007 emisă de SC SA și nr. 1Eng01/09.01.2008 emisă de SC SRL.
Totodată, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei, începând cu 01.03.2008 la zi, diferențele bănești dintre pensia calculată potrivit sentinței și cea efectiv încasată.
În final, pârâta a fost obligată la 700 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- privitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de reclamantă, se impune respingerea acțiunii, întrucât trebuie să se țină seama de prevederile cuprinse la punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005;
- aceste dispoziții sunt în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual cu ocazia operațiunii de recalculare guvernată de OUG nr. 4/2005 realizându-se cu respectarea normelor cuprinse în Legea nr. 19/2000, urmând a fi avute în vedere sub acest aspect, printre altele, și dispozițiile art. 164 din această lege;
- din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale trebuie valorificate pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanente, care după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare;
- veniturile suplimentare obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea anumitor indicatori, reglementată de legislația în vigoare la acea dată, respectiv art. 12 din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii;
- sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară;
- această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr. 57/1974, precum și din cele ale Decretului nr. 92/1976 coroborate cu cele ale Ordinului nr. 136/1976;
- din interpretarea acestor prevederi legale reiese că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizează la determinarea punctajelor anuale potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000;
- legiuitorul a înțeles să excludă printr-un text expres anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, astfel că orice interpretări extensive ale acestui text nu sunt permise;
- hotărârile judecătorești pronunțate în spețe similare, prin care s-au admis acțiuni precum cea a reclamantei, nu au relevanță juridică în cauză, deoarece în sistemul românesc de drept precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, aspect reliefat și în literatura de specialitate.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în adeverințele menționate în dispozitivul sentinței atacate se evidențiază faptul că pentru veniturile încasate de intimata-reclamantă în intervalul de timp în care a fost încadrată în muncă (venituri care nu au fost luate în considerare cu ocazia recalculării drepturilor de pensie ale acesteia) s-au reținut și virat la stat contribuțiile de asigurări sociale corespunzătoare pentru întreaga perioadă lucrată.
Or, în aceste condiții, în mod corect instanța de fond a concluzionat că neluarea lor în calcul cu prilejul stabilirii pensiei intimatei-persoană fizică ar însemna să se contravină principiului fundamental al contributivității prev. de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, care statuează printre altele că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Totodată, trebuie să se țină seama și de disp. art. 78 din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care la determinarea punctajului lunar și a celui anual, pe baza cărora se stabilește în final cuantumul pensiei, se iau în considerare salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile de care au beneficiat salariații, situație ce se regăsește și în speță.
Susținerile recurentei în sensul că respectivele venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei și nu au avut caracter permanent sunt contrazise de faptul că pentru ele s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale corespunzătoare, ceea ce demonstrează că angajatorul a plătit drepturile respective din fondul de salarii. Or, o asemenea împrejurare conduce la concluzia că sumele de bani în discuție au făcut parte din baza de calcul a pensiei și au avut caracter permanent, așa încât, date fiind și disp. art. 164 din Legea nr. 19/2000, ele trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei cuvenite intimatei-persoane fizice.
De altfel, în adeverințe se menționează faptul că veniturile la care fac referire au avut caracter permanent.
Ceea ce trebuie subliniat în prezenta cauză este faptul că, în realitate, veniturile menționate în adeverințe au fost încasate ca și drepturi salariale, de cele mai multe ori lunar, deci au avut caracter sistematic (periodic).
Toate cele ce preced demonstrează faptul că în speță nu sunt incidente dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, în speță este vorba despre venituri salariale (sporuri, adaosuri) cu caracter permanent, ci sunt aplicabile prevederile punctului V din aceeași anexă, teza referitoare la alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
În baza art. 316. proced. civ. se va face aplicațiunea corespunzătoare în cauză a dispozițiilor art. 274. proced. civ.,urmând a se dispune obligarea recurentei la plata către intimată a sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în contravaloarea onorariului achitat apărătorului ales conform chitanței de la fila 12 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 6446/21.10.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./15.05.2009.
Jud.fond: Fl.
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
