Contestație decizie pensie. Decizia 6052/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3513/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6052/
Ședința publică de la 28.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr.2310/19.03.2009 pronunțate în dosarul - de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata cauze să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2310/19.03.2009, pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Casa De Pensii; a obligat intimatul la emiterea unei decizii, prin care să stabilească în favoarea contestatorului, retroactiv, începând cu data de 01.06.2007, o pensie militară de stat în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001, a obligat intimatul la plata către contestator a sumelor reprezentând diferența între pensia militară de stat stabilită conform prezentei sentințe și pensia efectiv încasată în perioada 01.06.2007 și până la emiterea unei noi decizii de pensie, a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor.
În considerente a reținut că decizia nr.-/25.05.2006 emisă de Casa de Pensii a, în temeiul dispozițiilor art.53 din Legea nr. 179/2004 s-a stabilit o pensie de stat de 1184 lei în favoarea contestatorului (pensie de serviciu anticipată) începând cu data de 1.04.2006. Decizia de pensionare a reținut o vechime totală în serviciu de 44 de ani, 9 luni și 22 zile și o vechime efectivă ca polițist militar d e 25 ani, 10 luni și 15 zile.
Potrivit art. 83 din Legea nr. 179/2004 polițiștii cu drept de pensie de serviciu care au vechime în calitate de militar d e minimum 15 ani pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează și se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Din această dispoziție rezultă că pensia militară nu se acordă din oficiu, însă din însăși formularea textului reiese că de la aplicarea lui nu sunt excluși polițiștii pensionari (aflați în retragere). Dispoziția legală se referă fără echivoc la toți polițiștii cu drept de pensie de serviciu, astfel că este eronată susținerea intimatului că dispoziția are în vedere doar pe polițiști ale căror drepturi de pensie nu s-au stabilit. Tribunalul a apreciat că sintagma polițiștii cu drept de pensie de serviciu" se aplică atât celor cu drepturile de pensie de serviciu stabilite, cât și celor care, deși îndeplinesc toate condițiile, nu au încă drepturile de pensie de serviciu stabilite, în acest sens fiind principiul de drept "unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă". Introducerea unei asemenea distincții ar fi nu numai contrară literei și spiritului textului dispoziției legale, ci și principiului constituțional al nediscriminării și egalității în drepturi a persoanelor aflate în situații identice. De altfel, în același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Legea nr.179/2004 potrivit cărora de prevederile prezentei beneficiază polițiștii în activitate, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum si urmașii acestora.
Din cele de mai sus rezultă că și contestatorului i se recunoștea dreptul de opțiune între pensia de serviciu ca funcționar public cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor și pensia de serviciu ca militar.
Tribunalul a apreciat că înainte ca o persoană să poată opta între pensia de serviciu ca funcționar public cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor și pensia de serviciu ca militar trebuie să fie stabilit cuantumul ambelor pensii, astfel încât beneficiarul să poată alege în cunoștință de cauză. Este adevărat că dispozițiile art. 83 din Legea nr.179/2004 nu impun o obligație expresă de a aduce la cunoștință beneficiarului dreptul său de opțiune, însă noțiunea de opțiune presupune cu necesitate existența variantelor de alegere, în lipsa cărora este iluzorie.
Câtă vreme stabilirea celor două categorii de pensie este în sarcina și
competența intimatei, dreptul de opțiune nu se poate exercita decât după ce beneficiarul cunoaște care dintre cele două pensii este mai avantajoasă.
Or până la stabilirea cuantumului celor două pensii este greu de apreciat de beneficiar ce pensie îl avantajează. Stabilirea cuantumului celor două pensii nu implică necesitatea emiterii a două decizii, cum eronat susține intimatul, ci punerea la dispoziția contestatorului a informațiilor necesare, care să permită alegerea pensiei avantajoase și emiterea deciziei corespunzătoare.
Faptul că decizia nr.-/27.02.2006 a rămas definitivă prin neatacarea în termenul de 30 de zile nu este de natură să împiedice exercitarea dreptului de opțiune recunoscut de art. 83 din Legea nr. 179/2004, întrucât acest drept nu este limitat în timp, iar legiuitorul a înțeles să-l confere și polițiștilor pensionari Tribunalul a reținut că dispoziția legală nici măcar nu prevede că exercitarea dreptului de opțiune este irevocabilă, iar o asemenea presupunere ar însemna o abuzivă adăugare sau interpretare a legii, ceea ce nu este permis.
Mai mult, intimata recunoaște faptul că la dosarul de pensionare înaintat de nu se află nici o înscriere sau cerere pentru stabilirea pensiei militare prin opțiunea permisă de art. 83 din Legea nr. 179/2004, însă nici nu pretinde că reclamantul ar fi formulat o cerere de pensionare prin care solicita stabilirea pensiei de serviciu, astfel încât drepturile de pensie de stat să fi fost stabilite în temeiul Legii nr. 179/2004, la solicitarea expresă a reclamantului, context în care alegerea tipului de pensie a fost făcută în realitate de către intimată, în condițiile în care reclamantul nu-și exercitase dreptul de opțiune.
În ceea ce privește vechimea ca militar, tribunalul reține că pensia de serviciu ca polițist-funcționar public cu statut special - stabilită în temeiul Legii nr.179/2004 are în vedere întreaga activitate a contestatorului în această profesie, pe când pensia de serviciu ca militar acordată de Legea nr.164/2001 are în vedere doar perioada în care contestatorul a activat ca polițist militar, respectiv vechimea realizată anterior datei de 03.06.2004, de când potrivit art.78 alin. 3 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind statutul polițistului pentru pensionarea polițiștilor nu se mai aplică Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ci Legea nr. 179/2004 privind pensule de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor). Cum pentru toată perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 179/2004 se aplică Legea nr.164/2001, este evident că întreaga activitate de polițist desfășurată până la acea dată se poate valorifica la stabilirea pensiei militare.
Pentru considerentele mai sus expuse, Tribunalul, a obligat pe intimat la emiterea unei decizii, prin care să stabilească în favoarea contestatorului, retroactiv, începând cu data de 01.06.2007 drepturile de pensie militară de serviciu în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001.
Cu privire la data acordării drepturilor, instanța a considerat că față de data de 07.05.2007, când s-a cerut intimatului recunoașterea dreptului la pensie militară de serviciu, acordarea acestora se face în condițiile art. 52 alin.1 lit. b) din legea nr.164/2001, respectiv cu luna următoare celei în care s-a depus cererea prin care a solicitat stabilirea pensiei militare de stat, câtă vreme a rămas în pasivitate în intervalul de la data comunicării deciziei nr. -/25.05.2006 emisă de Casa de Pensii a și până la data de 07.05.2007 și nici nu a înțeles să conteste în termen această decizie.
Totodată, tribunalul a obligat pe intimat la plata către contestator a sumelor reprezentând diferența în plus dintre pensia militară de stat stabilită conform prezentei sentințe și pensia efectiv încasată în perioada 01.06.2007 și până la și până la emiterea unei noi decizii de pensie.
În ceea ce privește diferențele de pensie anterioare datei de 01.06.2007 (începând cu data de 31.03.2006) tribunalul le a respins, ca neîntemeiate, întrucât în această perioadă produce efecte decizia nr. -/25.05.2006, ce nu a fost contestată în termen, nu a fost anulată și nici nu s-a solicitat stabilirea pensiei militare în temeiul Legii nr. 164/2001, astfel că nu există temei pentru un cuantum al pensie mai mare.
În temeiul art. 274 alin 1 din codul d e procedură civilă, a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata unor cheltuieli de judecată, întrucât, în conformitate cu prevederile textului de lege menționat partea care a câștigat procesul are dreptul la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de proces numai în măsura în care dovedește efectuarea acestor cheltuieli, dovadă nefăcută în cauză de reclamant.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Ministerul Administrației și Internelor, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că instanța de fond a ignorat faptul că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor se adresează polițistului care are vocație la pensie (încetează raporturile de serviciu și îndeplinește condițiile de pensionare) și care poate opta pentru pensie militară de stat (acordată potrivit Legii nr. 164/2001 republicată) în defavoarea pensiei de stat (reglementată prin Legea nr. 179/2004).
Dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 nu pot fi interpretate în sensul că posibilitatea de opțiune se referă la pensionarul polițist.
Prin soluția adoptată, instanța de fond nu a ținut cont de opțiunea formulată de intimatul - reclamant la data de 10.04.2006 când, în Partea a I-a a de pensie, acesta a solicitat "înscrierea la pensie de stat".
Dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor nu pot fi interpretate în sensul că posibilitatea de opțiune se referă la cuantumurile celor două pensii, de stat sau militară.
Astfel, dispozițiile menționate mai sus, sunt imperative, clare și exprese: "polițiștii cu drept de pensie de serviciu care au vechime în calitate de militar d e minimum 15 ani pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează și se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Prin sintagma "polițiștii cu drept la pensie de serviciu" nu se înțelege pensionarii polițiști cu pensie de serviciu.
Atunci când se referă la drepturi ale polițistului pensionar, legiuitorul face această precizare, așa cum se constată la art. 26 alin. 1: "polițiștii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată, precum și în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrați, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării".
De asemenea, la art. 34 și art. 35 din Legea nr. 179/2004 se stipulează ce drepturi și obligații au pensionarii de invaliditate.
Art. 61 din același act normativ stipulează următoarele: "Beneficiarii pensiei de serviciu care se încadrează în muncă după încetarea raporturilor de serviciu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale".
Art. 62 alin. 1 din Legea nr. 179/2004 prevede: "Deciziile de pensie ale pensionarilor polițiști reîncadrați sau rechemați în rândul militarilor se anulează".
Recurentul a învederat instanței de judecată că pensia intimatului - reclamant stabilită începând cu data de 01.04.2006 în condițiile Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi fost în același cuantum cu cel stabilit conform dispozițiilor Legii nr. 179/2004, întrucât cele două legi conțin dispoziții similare în ceea ce privește modul de calcul al pensiei: baza de calcul, procente, spor la pensie pentru brevetul de decorare.
Este indiscutabil că dispozițiile art. 83 instituie un drept de opțiune în favoarea polițistului căruia urmează a i se stabili pensie, situație asemănătoare cu cea reglementată la art. 15 din Legea nr. 179/2004: "polițiștii care se află în una din situațiile prevăzute la art. 13 lit. b) și la art. 14 alin. 1 lit. b pot opta între pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, după caz, și pensia de invaliditate, dacă aceasta este mai avantajoasă".
Așadar, polițiștii care la încetarea raporturilor de serviciu îndeplinesc condițiile pentru stabilirea fie a pensiei de serviciu anticipată sau anticipată parțială, fie a pensiei de invaliditate, au dreptul la opțiune, deci să aleagă tipul de pensie.
Situația prevăzută la art. 83 este similară, întrucât la data încetării raporturilor de serviciu polițistul poate opta între pensia stabilită conform Legii nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare sau cea stabilită conform Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Recurentul solicită instanței să constate că în toate situațiile în care legiuitorul se adresează pensionarilor care au avut calitatea de polițiști, folosește sintagmele "beneficiarii pensiei", "pensionarii polițiști", "pensionarii". Aceste sintagme se întâlnesc și la art. 58, art. 61, art. 63, art. 65 alin. 2, art. 68, etc.
Așadar, rezultă că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare, se referă exclusiv la polițiștii cu drept la pensie.
La data de 15.09.2009, prin Serviciul Registratură al Curții, intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca netemeinic și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este nefondat, urmand a fi respins ca atare.
In esenta, recurentul sustine ca dreptul de optiune intre o pensie stabilita in baza Legii nr. 164/2001 si o pensie stabilita in baza Legii nr. 179/2004 este rezervat numai politistilor in activitate, nu si celor pensionari.
Critica este neintemeiata, intrucat prima instanta a facut o corecta interpretare a dispozitiilor legale incidente in cauza si o ampla argumentare in sprijinul solutiei pronuntate, iar Curtea isi insuseste in intregime toate considerentele sentintei tribunalului.
Nu poate fi retinuta critica recurentului, in sensul ca posibilitatea de optiune intre pensia prevazuta de Legea nr. 164/2001 si cea prevazuta de Legea nr. 179/2004 ar exista numai pentru politistii in activitate, nu si pentru cei pensionari, intrucat at. 83 din Legea nr. 179/2004 nu face astfel de distinctii. Sintagma "politistii cu drept de pensie de serviciu" trebuie interpretata in sensul ca se refera atat la politistii carora urmeaza a li se stabili drepturile de pensie, precum si la cei carora li s-au emis deja decizii de pensionare, in baza Legii nr. 179/2004.
Mai mult, aceasta interpretare se impune si prin prisma faptului ca din inscrisurile existente la dosar nu rezulta ca recurentul parat si-ar fi indeplinit obligatia prevazuta de lege, aceea de a conferi intimatului reclamant dreptul de optiune intre pensia militara de stat si pensia reglementata de Legea nr. 179/2004. Aceasta posibilitate de optiune trebuie sa fie efectiva, pentru ca beneficiarul sa aleaga in perfecta cunostinta de cauza. Dupa cum in mod corect a subliniat instanta de fond, aceasta nu presupune emiterea a doua decizii, una in temeiul Legii nr. 164/2001 si cealalta in temeiul Legii nr. 179/2004, ci informarea corecta si completa cu privire la cuantumul celor doua pensii, calculate in baza actelor normative mentionate si la alte avantaje sau dezavantaje pe care le confera cele doua variante.
Curtea va inlatura si argumentele recurentului, in sensul ca atunci cand a dorit sa confere anumite drepturi politistilor pensionari, legiuitorul a facut-o prin dispozitii exprese, cum ar fi cele cuprinse in art. 26 alin. 1 si art. 36 din Legea nr. 179/2004.
In cuprinsul acestor prevederi legale legiuitorul a folosit cuvintele "politistii pensionari", "beneficiarii pensiei" si "pensionari", intrucat obiectul lor de reglementare il constituie exclusiv conduite posibile ale persoanelor care beneficiaza deja de pensie (este vorba despre cumulul pensiei cu salariul, in art. 26 alin. 1 si de trecerea de la pensie de invaliditate la pensie pentru limita de varsta, in art. 36).
Aceasta nu inseamna, insa, ca din tot cuprinsul Legii nr. 179/2004, singurele dispozitii aplicabile politistilor pensionari ar fi cele in care acestia sunt indicati expres, iar celelalte s-ar referi la politistii in activitate. Concluzia logica este aceea ca prevederile legale destinate exclusiv politistilor pensionari se aplica numai acestora, in timp ce toate celelalte dispozitii se aplica atat politistilor in activitate, cat si celor pensionari.
Pentru aceste considerente, in baza art. 312.proc.civ. se va dispune respingerea recursului si mentinerea sentintei instantei de fond, ca fiind legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr.2310/19.03.2009 pronunțate în dosarul - de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./06.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
