Contestație decizie pensie. Decizia 6529/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6529
Ședința publică de la 20 2009
Completul constituit din:
Președinte: - ---
JUDECĂTOR 1: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 1889/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, lipsă fiind unitatea recurentă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, prin serviciul registratură intimatul-reclamant a depus întâmpinare (2 exemplare), iar recurenta-pârâtă a depus o cerere prin care solicită amânarea judecății pentru lipsă apărare.
Curtea pune în discuție cererea unității pârâte.
Intimatul-reclamant se opune amânării solicitate de unitatea recurentă.
Curtea, cum potrivit dispozițiilor Legii nr. 329/2009 concediul fără plată se acordă fără a afecta activitatea unității, respinge cererea formulată de recurenta-pârâtă și, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat acordă cuvântul pe fondul recursului.
Intimatul-reclamant pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală potrivit întâmpinării.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1889 din 15 mai 2009 admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A fost anulată decizia nr. - din 15.03.2009, emisă de intimată.
A fost obligată intimată să emită nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr.1632 din 21.12.2007, emisă de SC "" SA.
Pentru a se prezenta astfel, instanța a reținut ca, sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate în adeverința invocată nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Potrivit adeverinței nr. 1632/21.12.2007 emisă de SC SA C, reclamantul a fost angajat al societății și a beneficiat de venituri suplimentare - adaosul plătit având un caracter permanent.
În perioada menționată, societatea a calculat, reținut și virat contribuția pentru asigurările sociale, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În aceste condiții, instanța constatat că valorificarea acestei adeverințe în temeiul art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 este în concordantă cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000, iar aceste sume se impuneau a fi valorificate chiar dacă prin OUG nr. 4/2005 se menționează că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 04 2001.
Conform dispozițiilor art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar,întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr.19/2000,cu modificările și completările ulterioare,se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01 04 2001.
Deși prin OUG nr. 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare,nu se poate ignora faptul că potrivit dispozițiilor art. 2 alin 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000. Neluarea în calcul a veniturilor dobândite de reclamant cu caracter permanent și pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit e din Lg. nr 19/2000, acesta fiind motivul pentru care veniturile invocate trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Încălcarea acestui principiu, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta, criticând- ca netemeinică și nelegală.
In motivele de recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii D, susține că instanța de fond nu a ținut cont de apărările formulate, referitoare la cererile invocate de reclamant.
Astfel, durata zilei de muncă în activitatea de construcții era de 10 ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare corespunzătoare funcției pentru 8 ore, plata salariului fiind făcută pentru timpul efectiv lucrat.
Că salariile corespunzătoare orelor lucrate peste programul de 8 ore/zi, menționate în adeverința nr. 1632/21.12.2007 nu au fost valorificate, întrucât în cazul sectorului de construcții montaj, art. 1 alin. 1 din nr. 1546/21.08.1952, privind prelungirea timpului de lucru la șantierele de construcții montaj, prevede că "vor putea aproba program normal de lucru, până la 10 ore pe zi,m pentru șantierele, grupele de șantiere, bazele, atelierele și celelalte subunități de deservire din cadrul acestor trusturi".
De asemenea, la art. 2 din același act normativ se precizează expres că "orele efectuate în condițiile prevăzute de art. 1 de către muncitori, ingineri, șefi de șantiercare lucrează efectiv pe șantiere și sunt legați direct de procesul de producție, vor fi considerate și plătite ca ore normale".
Precizează că nr. 1546/21.08.1952 este legea specială pentru acest sector de activitate, reglementând timpul de lucru și modul de retribuire, iar solicitarea reclamantului de a-i fi valorificat acest "spor" este nejustificată, întrucât timpul normal de lucru în domeniul construcțiilor era de 120 ore, iar timpul astfel lucrat era plătit ca ore normale de lucru și nu ca spor pentru program prelungit, cum greșit s-a exprimat reclamantul.
Recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, se va respinge cu următoarea motivare:
Sumele cuprinse in adeverința nr. 1632/21.012.2007 emisă de SC SA reprezintă sume aferente regimului de lucru prelungit peste programul normal.
Sumele respective, așa cum precizează unitatea si-au găsit temeiul legal in 1546/1952.
Potrivit art. 1 din 1546/1952, atunci când pentru realizarea planului de stat la investiții este necesar sa se lucreze mai mult de 8 ore pe zi, se va putea aproba program normal de lucru, pana la 10 ore pe zi.
Potrivit art.2 din acest act normativ, orele efectuate in condițiile art.1 de către muncitorii, inginerii șefi de șantier sau șefii de șantier, inginerii si tehnicienii șefi de lot si ajutorii lor care îndrumează si coordonează lucrul pe șantier, atașamentiștii pentru lucrările de montaje, maiștrii, normatorii, magazionerii, pontatorii si gestionarii de materiale care lucrează efectiv pe șantiere si sunt legați direct de procesul de producție,vor fi considerate si plătite ca orele normale de lucru.
Aceeași reglementare se regăsește și în cuprinsul Decretului nr. 175/1973, menționat ca temei juridic al acordării sumelor prevăzute în adeverință.
Așa cum se observa din prevederile mai sus arătate, orele lucrate in plus erau considerate ore normale de lucru, incluse in programul normal de lucru, deci nu ore suplimentare.
Pe de alta parte, datorita acestui specific erau considerate si plătite ca atare, deci aveau regimul juridic al salariului tarifar.
In consecința, Curtea retine ca in mod greșit recurenta definește aceste sume ca fiind spor pentru program prelungit.
Constata totodată ca in mod greșit a reținut recurenta ca in situația acestui tip specific de salarizare ne-am afla in situația formelor de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, chiar actul normativ respectiv specificând faptul ca orele respective sunt incluse in programul normal de lucru si sunt considerate si plătite ca ore normale de lucru.
Ca atare, văzând cele mai sus expuse, constatând ca nu ne aflam in situația de excepție prevăzuta de pct. VI din anexa la OUG 4/2005 si ca aceste sume urmează regulile privind modul de recalculare stabilit prin OUG 4/2005 prin raportare la dispozițiile 19/2000, Curtea urmează sa respingă recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 1889/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 2009.
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/03.12.2009
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela
