Contestație decizie pensie. Decizia 7241/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5584/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.7241/
Ședința publică de la 09 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Dragomir Florentina
JUDECĂTOR 3: Cristescu Simona
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1051 din data de 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare."
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenta Casa Județeană de Pensii T și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 30.11.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenta Casa Județeană de Pensii T, prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1051 din data de 27.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale; a respins ca nefondată excepția tardivității cererii invocate de pârâtă; a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei din sistemul public - tipul pensiei, limită de vârstă, în care la stabilirea punctajului mediul anual să fie utilizat stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
În motivarea soluției, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Cu privire la excepția tardivității contestației invocată de pârâtă, instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.1 cod proc. civilă, a respins această excepție, ca nefondată, întrucât acțiunea reclamantului nu are ca obiect contestație decizie de pensionare, care potrivit art.87 din Legea nr.19/2000 poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, ci obligarea pârâtei la recalcularea pensiei, prin utilizarea unui stagiul de cotizare de 20 de ani, cu emiterea unei alte decizii, deci are ca obiect o obligație de a face.
Pe fondul pricinii, prima instanță a reținut că, potrivit art.43 alin.(1) și Anexei nr. 4 din Legea nr. 19/2000, persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale (grupa I-a de muncă), beneficiază la determinarea punctajului mediu, de un stagiu de cotizare de 20 de ani și,conform legislației în vigoare, sistemul de pensii are ca principiu general stabilirea cuantumului pensiei cuvenite fiecărui titular, prin luarea în calcul a întregii activități precum și a drepturilor salariale realizate pe perioada considerată stagiu de cotizare.
Mai mult decât atât, se mai reține de către prima instanță că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 din Legea nr. 19 /2000, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor de pensionare, dar cu condiția de a fi realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani.
Totodată, prin Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public (art. 2 alin 1 și 2), stabilite anterior date de 01.04.2001, se statuează că: "persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977" și conform dispozițiilor acestui act normativ, la art. 14, se prevede că "persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care potrivit legii se încadrează în grupa I-a de muncă, sau cel puțin 25 de ani în grupa II-a de muncă, beneficiază la stabilirea pensiei de un spor de vechime în muncă de 1 an și 6 luni pentru grupa I-a de muncă și respectiv de 1 an și 3 luni pentru grupa a lI-a".
Concluzia primei instanțe a fost în sensul că, pentru asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, legea în vigoare la data pensionării și că, în speță, analizând conținutul deciziei nr.-/24.08.1998, privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, se constată că reclamantul s-a pensionat sub imperiul Legii nr.3/1977, iar drepturile acestuia la pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual așa cum dispune art.2 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr.1550/2004, privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, în conformitate cu Legea nr.19/2000.
S-a mai reținut că pârâta a utilizat în mod greșit la determinarea punctajului mediu anual stagiul complet de cotizare de 30 de ani, deși reclamantul avea vechime în grupa I-a de muncă 27 ani 5 luni și 6 zile, iar în grupa II-a de muncă 1 an 4 luni și 6 zile.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs motivat Casa Județeană de Pensii T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Casa Județeană de Pensii Taa rătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal că stagiul de cotizare în funcție de care trebuia să se recalculeze pensia contestatorului în temeiul nr.OUG 4/ 2005, este de 20 ani și nu de 30 ani, așa cum prevedea Legea nr.3/1977, câtă vreme stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 30 de ani așa cum prevăd dispozițiile art.8 din Legea 3/1977. Altfel spus, art.14 din Legea 3/1977 nu instituie un stagiu complet de cotizare diferit de cel stabilit de art.8, ci doar acordă un beneficiu persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă în sensul de a Ii se acorda acestora stagiul complet de cotizare prin instituirea unor adaosuri la vechime.
Recurenta a făcut referire și la prevederile art. 2 alin. 3 din HG1550/2004, arătând că dispozițiile legale pe baza cărora se determină vechimea în muncă necesară pensionării pentru munca depusă și limita de vârstă în temeiul Legii nr.3/1977, sunt cele prevăzute de art. 8 din acest act normativ, conform cărora vechimea completă necesară pensionarii pentru munca depusă și limita de vârstă reglementată de Legea nr.3/1977, este de 30 ani pentru bărbați și respectiv 25 ani pentru femei.
A mai susținut recurenta că, în cuprinsul art. 14 din Legea nr. 3/1977, se folosește o noțiune diferită de cea de vechime în muncă, respectiv "perioada lucrată efectiv" în grupa I sau II-a de muncă, care nu se confundă cu termenul "vechime în muncă", respectiv "stagiu de cotizare", la care face referire art.2 alin.3 din nr.HG1550/ 2004 și art.160 din Legea nr.19/2000.
Astfel, contestatorul este pensionar pentru munca depusă și limita de vârstă, conform deciziei de pensionare nr.-/ 24.08.1998, cu un stagiu de cotizare de 42 ani 3 luni 12 zile, rotunjit la 42 ani. Din stagiul de cotizare 27 ani 5 luni 6 zile au fost efectuați în gr. I de muncă. Prin urmare, reclamantul a realizat 27 ani în grupa a I-a de muncă, la care s-au adăugat 13 ani stagiu aferent grupei de muncă.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. -/24.08.1998, definitivă (fila 6 dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 27 de ani, 5 luni și 6 zile, cum corect a reținut instanța de fond.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 2 alin. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, decizie la care în mod corect Tribunalul s-a raportat.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul intimatului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Cum prima instanță a interpreta corect materialul probator administrat în cauză și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii T, cu sediul în A,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1051 din data de 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, cu domiciliul în de Vede,-,. 3,. A,. 8, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red:UL
Tehnored:
4 EX./07.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Dragomir Florentina, Cristescu Simona
