Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1169/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1169/R-CA
Ședința publică din 23 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.383 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat - pentru recurentul-contestator, în baza împuternicirii avocațiale nr.35276/2009 emisă de Baroul Gorj -Cabinet individual, lipsind intimata Casa Județeană de Pensii Rm.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimata Casa Județeană de Pensii
Apărătorul recurentului-contestator arată că nu are cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului-contestator susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că rin p. cererea înregistrată la data de 30.09.2008, pe rolul Tribunalului Vâlcea, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii V, contestație împotriva deciziei nr.-/07.08.2008 emisă de intimată, solicitând anularea acesteia, precum și a celei privind înființarea debitului în cuantum de 15.548 lei.
De asemenea, s-a solicitat suspendarea executării până la soluționarea definitivă a cauzei și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației a arătat că prin decizia nr.- din 07.08.2008 intimata a stabilit că i se cuvine cu titlu de pensie suma de 1112 lei, reducând-o de la 1709 lei, cât i se stabilise prin decizia anterioară nr. -/16.04.2007, înființând, totodată, un debit de 15.548 lei pentru perioada cuprinsă între 01.01.2007 - 30.09.2008, ca urmare a valorificării eronate a perioadei lucrate în condiții speciale.
A apreciat contestatorul că decizia atacată este netemeinică și nelegală, întrucât s-a pensionat începând cu data de 01.02.2006, intimata comunicându-i decizia de pensionare nr. -/15.02.2006 prin care i se stabilise un cuantum al pensiei de 903 lei, iar ulterior, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 226/07.06.2006, a revenit cu o cerere de revizuire a dosarului de pensie la intimată, aceasta emițând o nouă decizie, respectiv nr. -/16.04.2007, prin care i se stabilea drept cuantum al pensiei, în baza noului act normativ, suma de 1709 lei, întrucât îndeplinea cerințele stagiului de cotizare în condiții speciale, în număr de 22 ani, 4 luni și 27 de zile, anterior perioadei aprilie 2004 fiind lucrate efectiv 17 ani 9 luni și 27 de zile.
A susținut contestatorul că decizia contestată practic "mută" de la condițiile speciale perioada de 17 ani, 2 luni și 27 de zile, considerându-i doar în grupa I de muncă, în opinia intimatei neavând decât 2 luni în condiții speciale.
A precizat contestatorul că nu-i sunt aplicabile dispozițiile art.3 din Legea nr.226/2006, ci dispozițiile art.4 din același act normativ, iar începând din 08.09.1986 și până la pensionare a lucrat neîntrerupt la - Sucursala ar C, aceasta regăsindu-se în anexa 2 din lege.
A mai arătat contestatorul că situația sa se încadrează în anexa 4 tabelul 1, rândul 3, coloana 3 și 4 din Legea nr. 19/2000, iar perioada pe care a lucrat-o în condiții speciale este de 17 ani, 2 luni și 27 de zile, deci mai mult decât cei 16 ani cât ar fi necesari potrivit tabelului, astfel încât stagiul total de cotizare a fost de 22 ani, 4 luni și 27 de zile.
A apreciat contestatorul că nu pot fi considerați cei 17 ani, 2 luni și 27 de zile ani lucrați în grupa I de muncă, față de dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată, arătând că s-a verificat dosarul de pensionare al contestatorului și s-a constatat o eroare în evidențierea stagiului de cotizare realizat după data de 01.04.2001, în condiții speciale, evidențiindu-se numai 2 luni lucrate, în fapt realizându-se 4 ani și 7 luni în condiții speciale.
S-a emis astfel o nouă decizie de pensie, nr. -/08.10.2008, prin care eroarea a fost îndreptată.
A mai menționat intimata că stagiul de cotizare realizat în condiții speciale, după data de 01.04.2001, nu influențează calculul punctajului mediu anual.
Contestatorul a fost înscris la pensie prin decizia nr. -/15.02.2006, începând cu data de 01.02.2006, conform art. 167 din Legea nr. 19/2000, realizându-se 17 ani, 9 luni și 27 de zile în grupa I de muncă. La data de 07.06.2006 a fost publicată Legea nr. 226/2006 și, ca urmare, contestatorul, cu cererea nr. 41759/05.12.2006 a solicitat recalcularea pensiei sale. A fost emisă astfel decizia nr. -/16.04.2007.
A mai menționat intimata că decizia nr. -/16.04.2007 a fost emisă cu alegerea unui temei legal eronat, și anume art. 43 din Legea nr. 19/2000 și că stagiul complet de cotizare avut în vedere la calculul punctajului mediu anual a fost de 20 ani. Stagiul de cotizare anterior datei de 01.04.2001 nu trebuia luat în condiții speciale de muncă, întrucât nu există adeverința doveditoare întocmită.
Adeverința nr. 705/13.01.2006 nu este emisă cu respectarea prevederilor din Ordinul nr. 572/2006 privind Normele de aplicare a Legii nr. 226/2006, prin urmare, nu poate produce efecte juridice, conținând, totodată, ca temei legal, art. 20 lit. e) din Legea nr. 19/2000, abrogat prin Legea nr. 338/2002.
Toate aceste erori au fost îndreptate prin decizia nr. -/07.08.2008, prin care se revine la calculul inițial al pensiei, în temeiul art. 167 din Legea nr. 19/2000, iar debitul creat este aferent acestei decizii de revizuire a calculului pensiei.
În momentul deschiderii dreptului la pensie (01.02.2006) contestatorul nu îndeplinea condiția de vârstă standard prevăzuta de art. 4 din Legea nr. 226/2006. Vârsta standard redusă pe care contestatorul trebuia să o aibă este de 57 ani și este prevăzută în anexa nr. 4 la Legea nr. 19/2000.
Prin cererea de precizare de la fila 50 dosar, contestatorul a arătat că înțelege să conteste și noua decizie nr. -/08.10.2008 emisă de intimată.
Prin încheierea de ședință din 12.01.2009 a fost respinsă cererea privind suspendarea executării.
Prin sentința civilă nr.383/31.03.2009, Tribunalul Vâlceaa respins contestația formulată de contestatorul.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Cu decizia de pensionare nr. -/15.02.2006 contestatorul (în vârstă de 53 ani și 4 luni) s-a pensionat începând cu data de 01.02.2006, în conformitate cu dispozițiile art. 167 din Legea nr. 19/2000 (6 dosar).
La data de 07.06.2006, a fost publicată Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și, în această situație, contestatorul a formulat cererea nr. 41759/05.12.2006 prin care a solicitat recalcularea pensiei sale, conform acestei legi. S-a emis astfel decizia de recalculare a pensiei nr. -/16.-, avându-se în vedere dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 (5), considerându-se la calculul punctajului mediu anual că stagiul complet de cotizare a fost de 20 ani.
Temeiul legal avut în vedere la emiterea deciziei sus menționate (art. 43 din Legea nr. 19/2000) face, însă trimitere la locurile de muncă prevăzute la art. 20 din lege. Or, activitatea desfășurată de contestator pe platformele marine nu se încadrează în niciunul din locurile de muncă menționate pentru a putea fi considerată ca activitate desfășurată în condiții speciale.
S-a reținut că potrivit adeverinței nr. 705/13.01.2006 (44-45 dosar) contestatorul a lucrat, începând cu data de 08.09.1986, până la 01.04.2001, în grupa I de muncă, pe platformele marine. Abia din data de 01.04.2001 contestatorul a lucrat în locuri de muncă cu condiții speciale. S-a constatat că art. 20 lit. 2 din Legea nr. 19/2000 (care prevedea că activitatea desfășurată pe platformele maritime constituie activitate în condiții speciale) a fost abrogat prin Legea nr. 338/31.05.2002.
Pentru îndreptarea erorilor din decizia anterioară intimata a emis o nouă decizie, nr. -/07.08.2008 (31 dosar), prin care s-a revenit la calculul inițial al pensiei, în temeiul art. 167 din Legea nr. 19/2000. Pentru debitul creat ca urmare a deciziei de revizuire a calculului pensiei s-a emis decizia nr. -/19.08.2008 privind înființare debit (4 dosar).
Cum, însă, prin decizia din 07.08.2008 s-a comis o eroare în evidențierea stagiului de cotizare realizat după data de 01.04.2001 în condiții speciale, evidențiindu-se numai 2 luni lucrate (în realitate realizându-se 4 ani și 7 luni în condiții speciale de muncă) intimata a emis o nouă decizie de pensionare nr. -/08.10.2008, prin care eroarea a fost îndreptată.
Instanța de fond a reținut că în momentul deschiderii dreptului la pensie (01.02.2006) contestatorul nu îndeplinea condiția de vârstă standard prevăzuta de art. 4 din Legea nr. 226/2006. Potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 19/2000, vârsta standard redusă pe care contestatorul trebuia să o aibă este de 57 de ani.
Pentru considerentele expuse, instanța a apreciat că deciziile contestate au fost emise în conformitate cu dispozițiile legale menționate, astfel încât, având în vedere și art. 187 din Legea nr. 19/2000, a respins ca neîntemeiată contestația, astfel cum a fost precizată prin cererea de la fila 50 dosar.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Interpretând eronat probele administrate în cauză și aplicând greșit dispozițiile legale, instanța de fond a reținut că activitatea pe care a desfășurat-o pe platformele marine nu se încadrează în locurile de muncă prevăzute de art. 20 din Legea nr.19/2000 pentru a putea fi considerată activitate desfășurată în condiții speciale.
Începând cu data de 08.09.1986 și până la pensionare, susține recurentul-contestator, a lucrat în cadrul - Sucursala ar C, care se regăsește în anexa 2 a Legii nr. 226/2006.
Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
în condiții speciale pe această perioadă, contestatorul beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare, astfel că, așa cum s-a calculat prin expertiza contabilă judiciară, îndeplinea condiția de vârstă necesară pensionării.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În apărare, intimata Casa Județeană de Pensii Vaa rătat că pentru persoanele care au lucrat în condiții speciale vârsta standard de pensionare se va calcula conform anexei 3 la Legea nr. 19/2000.
Recurentul dorește să i se calculeze pensia conform prevederilor Legii nr. 226/2006 privind persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă, dar vârsta standard de pensionare să se calculeze conform art. 167 din Legea nr. 19/2000, ce reglementează calculul pensiei pentru persoanele ce au lucrat în grupa I de muncă.
Astfel, folosindu-se de o vârstă standard mai mică, cea prevăzută la art. 167 din Legea nr. 19/2000, recurentul ar fi primit un calcul mai avantajos, respectiv un stagiu complet de cotizare mai mic, cel reglementat de Legea nr. 226/2006 și în final o pensie mai mare.
Recursul este fondat.
Potrivit adeverinței nr. 705/13.01.2006 eliberată de - Sucursala ar C, recurentul-contestator a lucrat în cadrul acestei unități, în perioada 08.09.1986 - 01.04.2001 în grupa I de muncă, pe platforme marine timp de 100% din programul normal de lucru iar în perioada 01.04.2001 - 25.06.2002 a lucrat în același loc de muncă, în condiții speciale, conform art. 20 lit. e) din Legea nr. 19/2000 și nr.OG 49/2001.
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă prin decizia nr. 1-/15.02.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii
Acesta a solicitat, la data de 5.12.2006 recalcularea pensiei în baza Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.
Această lege prevede la art. 5 alin. (2) că, în situația asiguraților care au realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale mai mic decât cel prevăzut la art. 3, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele 4 și 5 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Contestatorul a realizat potrivit mențiunilor din adeverințele nr. 18467/18.11.2008 eliberată de și nr.7513/2008 eliberată de un stagiu de cotizare în condiții speciale de 19 ani, 3 luni și 23 de zile.
Pentru acest stagiu, și față de data înscrierii la pensie, anexa 4 pct.1 la Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare prevede un stagiu total de cotizare necesar de 21 ani.
În funcție de acesta, contestatorul este îndreptățit la recalcularea drepturilor de pensie în baza dispozițiilor Legii nr. 226/2006 așa cum a solicitat.
Legat de perioada 08.09.1986 - 01.01.2001, cu privire la care instanța de fond a apreciat că nu constituie stagiu de cotizare în condiții speciale trebuie observate în prealabil următoarele:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 226/2006, începând cu 1.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă prevăzute în anexa 1, din unitățile enumerate la anexa 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale în conformitate cu nr.HG 1025/2003 pentru metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare.
Activitatea desfășurată de personalul de pe platforme marine, cum a fost și cea a contestatorului, este încadrată în condiții speciale prin pct. 11 din anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006.
Unitatea - Sucursala ar C, în care a lucrat contestatorul, a obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale conform anexei 2 pct. 2 din lege.
În consecință, din 1.04.2001 munca depusă de contestator pe platforma maritimă din cadrul acestei unități a și fost încadrată în condiții speciale potrivit actelor de la dosar.
Întrucât contestatorul a lucrat în același loc de muncă, în aceleași condiții de muncă și în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, perioada de timp în care a lucrat în aceleași condiții este asimilată prin lege - art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 - stagiului de cotizare în condiții speciale.
În același sens dispune și art. 9 din nr.HG 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, dată în aplicarea art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000.
Potrivit art. 9 din HG nr. 1025/2003, locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legii se consideră în aceste condiții și pe perioada încadrată în grupa I de muncă conform legislației anterioare, așa cum a fost perioada 08.09.1986 - 01.04.2001 potrivit adeverinței de la filele 44-45 din dosar.
Faptul că art. 20 din Legea nr. 19/2000 reglementând activitatea în condiții speciale a intrat în vigoare abia în 2002 nu lasă fără efecte asimilarea stagiului realizat anterior acestei date în grupa I de muncă stagiului în condiții speciale.
Această asimilare este utilizată de la data intrării în vigoare a art. 20 din Legea nr. 19/2000, respectiv asimilarea instituită prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 de la data intrării în vigoare a acestei din urmă legi, la stabilirea punctajului mediu anual fără a fi încălcat principiul neretroactivității legii.
A analiza, în contestația la stabilirea debitului legat de aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2006 la recalcularea drepturilor de pensie, îndeplinirea condiției de vârstă pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă excede obiectului judecății.
Pe de altă parte, a rezultat din cele reținute mai sus că în mod greșit s-a considerat că perioada 08.09.1986 - 01.04.2001 nu constituie stagiu de cotizare în condiții speciale spre a influența calculul punctajului mediu anual.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă coroborate cu art. 312 Cod procedură civilă, va fi admis recursul iar sentința va fi modificată în sensul admiterii contestației.
În consecință, vor fi anulate deciziile emise de casa de pensii prin care a fost redus stagiul de cotizare realizat de contestator în condiții speciale, a fost redus punctajul mediu anual, implicit a fost stabilit debitul contestat.
Pentru sumele de bani reținute nelegal de la contestator în baza deciziei de stabilire a debitului anulate, se va dispune restituirea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.383 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Modifică sentința în sensul că admite contestația, anulează deciziile de pensie nr.-/7.08.2008 și nr.-/8.10.2008, precum și decizia nr.-/19.08.2008, dispunând restituirea către contestator a sumei de 15.548 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./29.06.2009
Jud.fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
