Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 145/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 145

Ședința publică din data de 13 februarie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Vera

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul, domiciliat în comuna, sat,-, județ D și de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște, str. - -, nr. 1A, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 1052 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recursuri scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/14.05.2007 eliberată de Casa de Județeană Pensii

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pensia de invaliditate i-a fost acordată în urma expertizelor medico-legale ce au impus acest fapt, astfel că decizia atacată este nelegală și netemeinică, reclamantul fiind grav bolnav, îndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru a primi pensie de invaliditate.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, arătând că decizia nr. nr.-/14.05.2007 este temeinică și legală, reclamantul neprezentându-se la revizuirea medicală periodică prevăzută de art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000, menținerea gradului de invaliditate a acestuia efectuându-se pe baza unor documente neconforme.

În aceste condiții, a susținut pârâta, a fost emisă decizia nr.753/07.05.2007 prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă, decizie care a fost trimisă reclamantului cu confirmare de primire. Procedura de contestare a acestei decizii presupunea formularea unei contestații, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Cabinetul de Expertiză Medicală M, care înregistra contestația și o înainta, împreună cu dosarul medical, Serviciului de Expertiză Medicală, iar medicul expert trebuia să rezolve contestația, în 45 de zile de la înregistrare, urmând a emite o decizie în acest sens, ce putea fi contestată, în termen de 30 de zile, la instanța judecătorească competentă.

S-a mai arătat că reclamantul nu a făcut dovada că a urmat această procedură, astfel încât decizia de anulare a deciziilor medicale a rămas definitivă, iar decizia de încetare a plății pensiei nr.-/14.05.2007, prin care s-a stabilit și prejudiciul în sumă de 7895 lei, nu mai poate fi modificată.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1052/07.11.2007, Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte contestația și a anulat în parte decizia nr.-/2007 emisă de pârâtă, numai în ceea ce privește recuperarea sumei încasate cu titlu de pensie de invaliditate.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr.753/07.05.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă nr.2376/2001, 3610/2002, 4034/2003, 4533/2004, 5293/2005 pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

S-a mai reținut că prin decizia nr.-/2007 emisă de pârâtă s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 7895 RON reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.06.2004 - 01.06.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în gradul de invaliditate.

A mai arătat instanța de fond că la Cabinetul medical Maf ost efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de audit Intern și Control, în baza nr.HG13/2004 și a secțiunii C, pct.III, art.39 din Ordinul nr.340/2001, constatându-se deficiențe, la care s-a făcut trimitere.

Totodată, s-a arătat că activitatea de control poate avea loc în baza art.39 din Ordinul nr.340/2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive întrucât, conform art.39 alin.3 din acest act normativ, decizia emisă de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

S-a reținut, de asemenea, că reclamantul nu a făcut dovada contestării în instanță, conform art.56 din Legea nr.19/2000, a răspunsului cu nr.1226/17.06.2007 primit de la Oficiul Județean de expertiză medicală a capacității de muncă D, în termenul prevăzut de lege, situație în care decizia nr.753/07.05.2007 a rămas definitivă și nu mai poate fi analizată sub aspectul condițiilor de fond și de formă ale acesteia.

În raport de aceste considerente, prima instanță a admis în parte contestația, anulând doar în parte decizia nr.-/2007, în privința recuperării sumei încasate cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.06.2004 - 01.06.2007, rămânând valabilă dispoziția privind încetarea plății pensiei de invaliditate, ce s-a luat în temeiul deciziei nr.753/07.05.2007.

Împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs, în termen legal, atât reclamantul, cât și pârâta Casa Județeană de Pensii

În recursul său, reclamantul a criticat hotărârea instanței de fond ca nelegală, susținând că în considerentele sentinței s-a arătat că nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică și menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente contrafăcute, susținere făcută de reprezentantul emitent al deciziei contestate, iar instanța a considerat că reclamantul nu a depus acte medicale menite să mențină decizia contestată.

Se mai arată de către recurent că odată cu motivele de recurs depune și referatul medical întocmit de medicul specialist în a expertiza capacitatea de muncă, care a propus pensionarea de invaliditate temporară a recurentului.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond anularea deciziei nr.-/14.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, depunându-se la dosar, în copie, un referat medical întocmit la 20.09.2007 de un medic specialist de la și foaia de observație eliberată de același sanatoriu, privind pe recurentul-reclamant.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Dac riticat, la rândul său, hotărârea primei instanțe ca nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.304 pct.6, 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.

Susține recurenta că în mod eronat instanța a motivat sentința în sensul constatării unor deficiențe în ceea ce privește emiterea deciziei nr.753/07.05.2007, prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă, în condițiile în care decizia nr.753/07.05.2007 nu a fost contestată de către reclamant conform art.56 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, decizia respectivă rămânând definitivă, acțiunea neavând ca obiect contestația asupra acestei decizii.

În aceste condiții, arată recurenta, emiterea deciziei de încetare a pensiei de invaliditate s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art.91 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, în baza unei decizii necontestate.

Se mai învederează că în mod eronat a reținut instanța de fond că la baza emiterii deciziei de anulare a deciziilor asupra capacității de muncă au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001 întrucât temeiul legal al anulării, prevăzut și de decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl reprezintă art.41, Cap.III, Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, cu modificările și completările ulterioare, în care se prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale

Or, susține recurenta, aceasta a procedat în mod legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a - Direcția de Audit Intern și Control nr.20242/03.05.2007, care a constatat anumite erori în ceea ce privește procedura de expertizare medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiteri deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea contestației.

Nici recurentul-reclamant și nici recurenta-pârâtă nu au formulat întâmpinare cu privire la recursul părții adverse.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în cele două recursuri, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursurile sunt nefondate potrivit considerentelor ce urmează:

Referitor la recursul reclamantului, se reține că prin sentința pronunțată, instanța de fond a anulat în parte decizia nr.-/14.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, numai în ceea ce privește recuperarea sumei încasate de reclamant cu titlu de pensie de invaliditate.

Argumentul pentru care prima instanță a anulat numai în parte decizia sus-menționată a fost acela că recurentul-reclamant nu a respectat dispozițiile art.56 din Legea nr.19/2000 nefăcând dovada contestării în instanță a răspunsului având nr.1226/17.06.2007 primit de la Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, în termenul prevăzut de lege, iar acest argument nu este contestat în niciun fel în recursul de față.

Recurentul-reclamant s-a adresat cu contestație la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, împotriva deciziei nr.753/07.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, iar prin răspunsul nr.1226/17.06.2007 dat recurentului-reclamant de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, i s-a comunicat că anularea nu a avut la bază criterii medicale, ci nerespectarea unor proceduri medicale.

Împotriva acestui răspuns, recurentul-reclamant se putea adresa, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă, potrivit art.56 alin.5 din Legea nr.19/2000, demers pe care acesta nu l-a mai făcut.

Deși la instanța de fond, la termenul din 10.10.2007, reclamantul a învederat instanței că urmează că conteste și la instanța de judecată răspunsul primit de acesta, având nr.1226/2007, solicitând amânarea judecării cauzei pentru a face dovada contestării, amânându-se cauza în acest scop, la termenul următor din 07.11.2007, recurentul-reclamant nu s-a mai prezentat în instanță, nedepunând pentru termenul respectiv de judecată nicio dovadă în sensul celor arătate, o asemenea dovadă nefiind depusă nici în recurs.

În această situație, așa cum corect a reținut și prima instanță, decizia nr.753/07.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, a rămas definitivă, nemaiputând fi examinată sub aspectul condițiilor de fond și de formă ale acesteia.

În raport de cele mai sus-reținute, împrejurarea arătată de recurentul-reclamant în motivele de recurs, și anume că prin referatul medical întocmit de medicul specialist în expertizarea capacității de muncă s-a propus pensionarea sa de invaliditate temporară, nu poate afecta legalitatea sentinței atacate, neconstituind un argument pentru admiterea recursului în sensul celor solicitate de acesta.

Concluzionând, față de cele ce preced, Curtea privește recursul reclamantului ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare.

În ceea ce privește recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii D, se reține că prin sentința atacată, prima instanță a constatat că dispoziția din cuprinsul deciziei nr.-/14.05.2007 emisă de recurenta-pârâtă, de a recupera de la reclamant suma reprezentând pensia de invaliditate încasată de acesta pe perioada 01.06.2004 - 01.06.2007, este nejustificată.

În conformitate cu dispozițiile art.39, din secțiunea C, pct.III din Ordinul nr.340/2001 al, pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare nr.20242/03.05.2007 întocmită de - Direcția Audit Intern și Control (filele 28 - 30 dosar fond ), decizia emisă de Oficiul de Expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se pentru viitor, așa cum justificat a concluzionat și prima instanță, iar nu retroactiv, astfel cum a procedat în mod greșit recurenta.

Cum decizia nr.753/07.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mar ămas definitivă, așa cum s-a arătat cu prilejul analizării recursului reclamantului și având în vedere considerentele mai sus expuse, soluția tribunalului, de a anula în parte decizia contestată în cauza de față, având nr.-/14.05.2007, numai în privința recuperării sumei încasate cu titlu de pensie de invaliditate, apare ca fiind legală și temeinică.

În consecință, față de cele ce preced, Curtea privește și recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, motiv pentru care în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge și pe acesta, în cauză nefiind incident niciunul din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în comuna, sat,-, județ D și de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște, str. - -, nr. 1A, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 1052 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Vera

--- - - - -- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Tehnored.2.ex./06.03.2008

/

dos.fond nr- Trib.

jud.fond

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Vera

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 145/2008. Curtea de Apel Ploiesti