Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 155/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 155
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Trutescu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind contestația în anulare formulată de către, intimată fiind Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul și consilierul juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen și că prin serviciul registratură s-au depus la dosar precizări de către contestatorul, necomunicate intimatei. S-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța comunică un exemplar de pe precizările formulate de contestatorul reprezentantului intimatei.
Consilierul juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii I arată că nu solicită termen pentru studiul precizărilor.
Contestatorul arată că nu are de solicitat alte probe.
Consilierul juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii I arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Contestatorul solicită admiterea contestației pentru motivele indicate în scris. Arată că nu are recalculată pensia.
Consilierul juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii I solicită respingerea contestației în anulare deoarece nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea acesteia
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 273/45/16.12.2009, și precizată la termenul din 19.01.2010, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii I, contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1026/23.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI.
În motivarea cererii sale, contestatorul arătat că fost înscris la pensie pentru limita de vârstă și vechime integrală la data de 01.03.2001, conform Legii 3/1977, cu pensie de 343 RON. În urma indexărilor trimestriale acordate până în ianuarie 2005, s- ajuns ca valoarea pensiei să crească în acest interval de timp, până la suma de 525 RON, deci 182 RON reprezentau indexările.
În luna noiembrie 2005, Casa Județeană de Pensii I, i- recalculat pensia în conformitate cu Legea 19/2000 și OUG nr. 4/2005, și s-a stabilit o pensie recalculată în valoare de 373 RON, care ulterior, în urma adăugării unor adeverințe cu sporuri, ajuns la suma de 396 RON. La această pensie s-au adăugat majorările punctului de pensie începând de la recalculare și până la zi, astfel că în luna septembrie 2007 s-au adăugat și 153 RON ca majorări ale punctului de pensie, ajungând ca pensia recalculată să fie de 549 RON.
În acest interval, noiembrie 2005 - septembrie 2007, susține contestatorul, a avut pensia aflată în plata de 525 RON, iar pensia recalculată a funcționat în paralel cu cealaltă pensie, la aceasta adăugându-se majorările punctului de pensie în acest interval, fără ca el să beneficieze de aceste majorări.
De această pensie și aceste indexări, el nu beneficiat în acest interval de timp.
Aceste aspecte au făcut obiectul dosarului - al Tribunalului Iași, prin care i-a fost respinsă contestația ca neîntemeiată.
Începând cu luna septembrie 2007, început să primească pensia stabilită conform Legii 19/2000, de 396 RON, plus indexările acordate pe intervalul de timp februarie 2005 - septembrie 2007, în sumă de 153 RON, dar de la această dată, dispărut pensia pe Legea 3/1977, cu tot cu cei 182 RON, ce reprezentau indexările de care beneficiat între martie 2001 - ianuarie 2005.
Or, aceste indexări de 182 RON, trebuiau cumulate la indexările și pensia stabilită după Legea 19/2000, astfel: 549 RON + 182 RON indexări = 731 RON în septembrie 2007, și nu 549 RON.
A arătat că astfel Casa Județeană de Pensii încălcat principiul dreptului câștigat referitor la data ieșirii sale la pensie, considerându- din nou ieșit la pensie în luna noiembrie 2005, dată când i- fost recalculată pensia conform Legii 19/2000. Tocmai de aceea i-au făcut 2 pensii în perioada noiembrie 2005 - septembrie 2007, iar indexările care reprezentau un drept câștigat, în loc să fie cumulate, au fost separate, creându- acest prejudiciu de 182 RON pe lună, din septembrie 2007 și până în prezent.
Cât timp primit pensia conform Legii 3/1977 și indexările de 182 RON, nu primit celelalte indexări. Când început să primească noua pensie stabilită prin Legea 19/2000 și indexările de 153 RON, i-au fost luate celelalte indexări de 182 RON, câștigate până în 2005.
Contestatorul menționat că el nu contestă modul în care intimata recalculat pensia nudă, ci neacordarea tuturor indexărilor de care el beneficiat de la data ieșirii la pensie 1.03.2001 și până în prezent.
Acest aspect a făcut obiectul dosarului nr-, în care s-au pronunțat sentința civilă nr. 658 din 15.04.2009 a Tribunalului Iași și decizia civilă nr. 1026/23.10.2009 a Curții de APEL IAȘI.
Susține contestatorul că instanța de control judiciar nu s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei admiterii de către prima instanță a excepției prescripției dreptului la acțiune, deși el a specificat că nu solicită recalcularea pensiei nude, ci solicită a i se plăti cei 182 RON ca fiind un drept câștigat.
Consideră că instanța de recurs, invocând legislația prin care i s-a recalculat pensia, care nu are nici o legătură cu cererea de chemare în judecată, s-a pronunțat pe motive străine cauzei și nu a soluționat pe fond cererea.
Ca atare, solicită admiterea contestației, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 318 alin.1 Cod proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate.
În vederea soluționării cauzei a fost atașat dosarului nr- al Tribunalului Iași în care s-a pronunțat decizia contestată.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că prezenta contestație în anulare nu poate fi primită.
Astfel, prin sentința civilă nr. 658 din 15.04.2009 a Tribunalului Iași a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și a fost respinsă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, prin cererea formulată, a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii să-i acorde la pensie indexările care i-au fost atribuite în intervalul de timp 1.03.2001 - 1.01.2005, în cuantum de 182 lei pe lună, și de care el beneficiat până în luna septembrie 2007, obligarea pârâtei să îi plătească retroactiv sumele de bani ce reprezintă contravaloarea acestor indexări lunare și, totodată, obligarea pârâtei să modifice procentele de indexare la sumele acordate ca indexări din septembrie 2007 și până la zi și plata acestor sume rezultate.
Cu privire la capătul de cerere referitor la plata sumelor de bani aferente perioadei anterioare datei de 01.12.2005, Casa Județeană de Pensii a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție pe care tribunalul a apreciat-o ca fiind fondată.
Prescripția dreptului la acțiune reprezintă mijlocul de stingere a dreptului la acțiune în sens material, prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege, făcând ca titularul dreptului care a rămas inactiv un anumit timp să-și piardă ocrotirea dreptului său pe calea justiției. Termenul de prescripție începe să curgă, de regulă, la data nașterii dreptului la acțiune. Conform dispozițiilor art.1 din Decretul 167/1958 privind prescripția, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de art. 3 din acest act normativ și care este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. În speță, instanța a reținut că poate solicita drepturile bănești doar pe ultimii 3 ani anterior introducerii acțiunii.
Față de aceasta, instanța a admis excepția prescripției și a respins cererea privind drepturile bănești solicitate corespunzător perioadei 01.03.2001-01.12.2005.
Și pe fondul cauzei, instanța a constatat că cererea este neîntemeiată.
Anterior, a mai solicitat prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. - obligarea Casei Județene de Pensii I să- acorde la pensie indexările după recalcularea acesteia conform Legii nr. 19/2000 pentru intervalul noiembrie 2005 - septembrie 2007, cerere respinsă prin sentința civilă nr. 1985/03.12.2008.
Prin prezenta cerere reclamantul și-a modificat parțial solicitările, dar esența a rămas aceeași. Astfel, începând cu data de 01.12.2005 pensia reclamantului a fost recalculată conform HG nr. 1550/2004 și nr.OUG 4/2005 în baza elementelor și informațiilor aflate la dosarul de pensionare. Urmare recalculării pensiei punctul mediu anual recalculat fost 1,25960 puncte iar cuantumul pensiei aferent acestui punctaj - 373 lei.
Pensia aferentă punctajului mediu anual recalculat, în sumă de 373 lei, era mai mică decât pensia aflată în plată, în sumă de 525 lei, această din urmă menținându-se până când pensia rezultată din înmulțirea punctajului mediu anual recalculat cu valoarea unui punct de pensie depășit valoarea pensiei în plată.
În mod corect prin decizia nr. -/30.11.2005 fost menținută în plata pensiei cea mai avantajoasă.
Art. 2 alin.6 din HG nr. 1456/2005 prevede că, potrivit prevederilor art. 6 alin.2 din nr.OUG 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, în situația în care cuantumul pensiei din sistemul public aferent punctajului mediu anual rezultat ca urmare aplicării prevederilor alin. (5) este mai mic decât cel cuvenit pentru luna noiembrie 2005, se menține cuantumul cuvenit pentru luna noiembrie 2005.
În mod greșit susține contestatorul că în intervalul noiembrie 2005 - septembrie 2007 avut două pensii. El nu fost înscris din nou la pensie în noiembrie 2005 ci s- recalculat potrivit principiilor Legii nr. 19/2000. Legiuitorul avut în vedere această recalculare pentru respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul considerând-o nelegală și netemeinică.
A motivat recurentul că în mod nejustificat a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune. Prin acțiunea introductivă a solicitat acordarea, începând cu luna septembrie 2007, indexărilor în sumă de 182 lei, de care a beneficiat în până la această dată. Astfel, în intervalul martie 2001 - ianuarie 2005, când a avut loc recalcularea, la pensia stabilită inițial la suma de 343 lei s-au adăugat indexări în sumă de 183 lei, rezultând o pensie de 525 lei pe lună.
Prin recalcularea pensiei în luna noiembrie 2005, conform Legii 19/2000, OUG 4/2005 și HG 1550/2004, cuantumul acesteia a fost stabilit la suma de 396 lei, la care i s-au adăugat toate indexările punctului de pensie astfel că, în luna decembrie 2007 pensia a ajuns la suma de 549 lei.
A mai motivat recurentul că, în mod greșit, ca urmare a recalculării s-a considerat echivalentul unei noi ieșiri la pensii. La pensia rezultată în urma recalculării în 2005 trebuiau adăugate, ca și drepturi câștigate anterior, indexările în sumă de 182 lei, așa cum de altfel i s-a plătit până în luna august 2007, inclusiv.
Prin decizia civilă nr. 1026/23.10.2009 a Curții de APEL IAȘIa fost respins recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.658 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat prin acțiunea introductivă calcularea și plata, începând cu luna septembrie 2007 la zi a indexărilor în sumă de 182 lei (ce i-au fost aplicate la pensia stabilită inițial de 343 lei).
Prin decizia nr.- din 20.02.2001 reclamantul a fost înscris la pensie, în temeiul Legii3/1977 începând cu data de 01.03.2001, cu o pensie de 343 lei. Pe măsură ce valoarea punctului de pensie a crescut, ca urmare a indexărilor aplicate, pensia reclamantului a ajuns în luna august 2007 la suma de 525 lei.
Prin decizia nr. - din 27.08.2007 intimata a recalculat pensia în conformitate cu dispozițiile nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005. Cuantumul pensiei rezultate în urma aplicării procedurii de recalculare a fost de 396 de lei.
În atare situație, s-a menținut corect, prin raportare la dispozițiile art.6 alin.2 din nr.OUG 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, pensia aflată în plată de 525 lei. Această decizie de menținere în plată a pensiei mai mare este o aplicație principiului dreptului câștigat anterior, prin indexările pensiei stabilite inițial de 343 lei.
ce au ajuns începând cu anul 2001 și până în 2005 la suma de 182, nu pot profita decât pensiei astfel cum a fost stabilită în sistemul Legii 3/1977.
Recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, așa cum corect a reținut și prima instanță, sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechităților reprezentate de diferențele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice.
Din momentul în care s-a făcut recalcularea în noul sistem prevăzut de HG nr. 1550/2004 și nr.OUG 4/2005, rezultă o nouă pensie, diferită de cea stabilită anterior și ca atare, indexările vechi nu pot însoți noua pensie. Acesteia i se aplică indexările legale survenite de la data recalculării.
Acesta este și motivul pentru care, în condițiile în care pensia recalculată este mai mică decât cea în plată, pentru a nu fi prejudiciat beneficiarul pensiei, aceasta rămâne neschimbată până la momentul în care, prin majorări legale ale punctului de pensie, pensia recalculată o depășește pe cea în plată.
Pentru aceste considerente, Curtea a reținut că soluția pronunțată de Tribunalul Iași este legală și temeinică, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art.312 pr.civ a respins ca nefondat recursul.
În prezenta contestație în anulare, contestatorul a invocat dispozițiile art. 318 Cod proc.civ. potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Primul motiv prevăzut de art. 318 Cod proc.civ. este acela ca dezlegarea dată recursului să fie rezultatul unei greșeli materiale.
Textul are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unor soluții greșite, nu însă și greșelile de judecată, care nu pot face obiectul acestei căi extraordinare de atac.
De asemenea, pentru a fi primită contestația în anulare pentru acest motiv este necesar să fie vorba de o greșeală materială esențială, care a determinat o soluție eronată.
Al doilea motiv prevăzut de art. 318 Cod proc.civ. este acela ca instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, să fi omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
În speță, nu sunt întrunite aceste cerințe.
Contestatorul, prin contestația formulată, reia practic motivele de contestație care au făcut obiectul dosarului nr. nr-, finalizat prin sentința civilă nr. 658 din 15.04.2009 a Tribunalului Iași și decizia civilă nr. 1026/23.10.2009 a Curții de APEL IAȘI, prin care s-a respins recursul declarat de.
Contestatorul menționat că el nu contestă modul în care intimata recalculat pensia nudă, ci neacordarea tuturor indexărilor de care el beneficiat de la data ieșirii la pensie, 01.03.2001 și până în prezent.
Susține contestatorul că instanța de control judiciar nu s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei admiterii de către prima instanță a excepției prescripției dreptului la acțiune, deși el a specificat că nu solicită recalcularea pensiei nude, ci solicită a i se plăti cei 182 RON ca fiind un drept câștigat.
Consideră că instanța de recurs, invocând legislația prin care i s-a recalculat pensia, care nu are nici o legătură cu cererea de chemare în judecată, s-a pronunțat pe motive străine cauzei și nu a soluționat pe fond cererea.
Aceste motive au fost analizate de instanța de recurs în decizia contestată, astfel că nu se poate reține omisiunea instanței de a cerceta vreunul din motivele de casare.
Instanța de recurs a reținut corect obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv plata sumei de 182 RON, reprezentând indexarea până în luna septembrie 2007 pensiei stabilite la 01.03.2001, iar raportarea la dispozițiile nr.HG 1550/2004 și art.6 alin.2 din nr.OUG 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, s-a făcut în contextul motivării imposibilității de a cumula indexarea pensiei stabilite în baza legislației anterioare, Legea 3/1977, cu pensia recalculată în sistemul legislației noi. S-a reținut că, in momentul în care s-a făcut recalcularea în noul sistem prevăzut de HG nr. 1550/2004 și nr.OUG 4/2005, rezultă o nouă pensie, diferită de cea stabilită anterior și ca atare, indexările vechi nu pot însoți noua pensie. Acesteia i se aplică indexările legale survenite de la data recalculării. Acesta este și motivul pentru care, în condițiile în care pensia recalculată este mai mică decât cea în plată, pentru a nu fi prejudiciat beneficiarul pensiei, aceasta rămâne neschimbată până la momentul în care, prin majorări legale ale punctului de pensie, pensia recalculată o depășește pe cea în plată.
Faptul că instanța de recurs nu a motivat în mod distinct temeinicia și legalitatea excepției prescripției dreptului la acțiune reținute de prima instanță nu este de natură a duce la schimbarea soluției pronunțate pe fondul cauzei, având în vedere că însuși recurentul-contestator a precizat că solicită a i se plăti cei 182 RON ca fiind un drept câștigat, începând cu luna septembrie 2007.
Ca atare, nu se poate reține că instanța de control judiciar s-a pronunțat pe motive străine cauzei și nu a soluționat pe fond cererea.
Este știut că pe calea contestației în anulare nu se poate proceda la o nouă judecată a căii de atac, ci se poate cere instanței hotărârea să retracteze hotărârea pronunțată, în cazurile și condițiile expres prevăzute de art.317 și 318 Cod proc.civ. și să procedeze la rejudecarea cauzei. Legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt ori a greșitei interpretări/aplicări a dispozițiilor legale.
Ca atare, având în vedere că, practic, contestatorul invocă prin cererea sa greșeli de judecată care nu pot face obiectul căii de atac extraordinare prevăzute de art. 318 Cod proc.civ. Curtea de Apel va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația în anulare a deciziei civile nr.1026/23.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
22.02.2010 - 02 ex.
Curtea de APEL IAȘI -
Președinte:Cristina TrutescuJudecători:Cristina Trutescu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
