Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 225/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 225/AS

Ședința publică din data de 15 septembrie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Răzvan Anghel

JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman

- -

Grefier - - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 126/AS/6.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C, strada - cel nr. 49, bloc 18,. B,. 3,. 18, județul C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta pârâtă, consilier juridic, în baza delegației nr. 8113/14.09.2009, depusă la dosar, lipsind intimatul reclamant.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat și că intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare.

Întrebată fiind, partea prezentă susține că nu mai are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanța, luând act de susținerile acesteia, în sensul că nu are înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentanta recurentei pârâte, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.

Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.

După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare asupra acesteia, se prezintă intimatul reclamant, care arată că Legea nr. 19/2000 nu face distincție în privința modului de calcul al pensiei, în funcție de persoanele cu handicap. Solicită să i calculeze pensia în funcția de art. 47 din lege. Precizează că nu a formulat recurs, ci întâmpinare. La solicitarea instanței se legitimează cu KT - eliberat de Poliția C la data de 20.02.1999, CNP - și solicită respingerea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin contestația înregistrata pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziilor de pensionare nr. - din 13 iunie 2008 și nr. - din 18 iunie 2008.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că decizia din 13 iunie 2008 indică în mod greșit codul d e pensie, corect fiind, în loc de și nu menționează toate documentele depuse la dosarul administrativ. Totodată, cuantumul pensiei este în mod eronat stabilit, prin raportare la un stagiu necesar de 35 de ani, în condițiile în care beneficia de o reducere a acestui stagiu la 2/3 potrivit art. 47 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, pentru stagiul de cotizare realizat în condiții de handicap preexistent calității de asigurat. La acest cuantum al pensiei trebuia adăugată și indemnizația de însoțitor, cuvenită potrivit susținerilor reclamantului, începând cu data de 1 februarie 2008.

A învederat, de asemenea, reclamantul că data ivirii invalidității menționată în decizia contestată ca fiind 14 ianuarie 2008 nu este reală, din actele medicale ce au stat la baza acestei decizii reieșind data de 23 aprilie 1982.

Referitor la decizia nr. - din 18 iunie 2008, reclamantul a susținut că aceasta conține aceleași erori, în plus nefiind adevărat că ar mai fi depus acte în completare la data de 13 iunie 2008. În consecință, a arătat reclamantul, că o decizie legală și temeinică ar trebui să prevadă un stagiu de cotizare necesar de 23 ani și 4 luni, un stagiu total realizat de 41 ani și 2 zile, din care 1 an și 15 zile stagiu asimilat, data ivirii invalidității ca fiind 23 aprilie 1982, iar data acordării pensiei de invaliditate grad I - 1 februarie 2008.

În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației. Pe această cale s-a arătat că în urma examinării actelor din dosarul de pensionare al reclamantului, înregistrat la data de 20 martie 2008, fost emisă decizia din 13 iunie 2008 privind acordarea pensiei de invaliditate gradul II, avându-se în vedere decizia asupra capacității de muncă nr. 283 din 23 ianuarie 2008, necontestată de către reclamant. La data emiterii deciziei asupra capacității de muncă nr. 18 din 10 martie 2008 prin care a avut loc schimbarea gradului de invaliditate din II în I, a fost emisă decizia administrativă pentru invaliditate gradul I, începând cu data de 1 aprilie 2008, luna următoare emiterii deciziei medicale.

Prin urmare, în prezent reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate gradul I, fiind în acest sens aplicate în mod corect dispozițiile art. 62 alin. 5 din Legea nr. 19/2000.

Prin sentința civilă nr. 126/AS din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admisă în parte contestația formulată de reclamant.

A fost anulată decizia nr. - din 18 iunie 2008 emisă de pârâtă.

A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei de invaliditate pentru un punctaj de 1,71116 din 1 aprilie 2008.

A fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr. - din 13 iunie 2008 ca rămasă fără obiect.

Au fost respinse restul pretențiilor ca nefondate.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:

La data de 23 aprilie 1982 reclamantul, angajat al de Montaj Utilaj Chimic B - Grupul de Șantiere C, a suferit un accident de muncă soldat cu pierderea în ce a mai mare parte a capacității de muncă și încadrarea în gradul II de invaliditate.

În perioada 16 iulie 1982 - 1 august 1983 reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul II, reluându-și ulterior activitatea la același angajator, dispozițiile art. 29 din Legea nr. 3/1977, în vigoare a acel moment, fiind permisive sub acest aspect. Ca urmare a cererii adresate instituției pârâte, în sensul acordării pensiei de invaliditate, a fost emisă decizia nr. 30620 din 13 iunie 2008.

Această decizie, având la rândul său la bază decizia asupra capacității de muncă nr. 283 din 23 ianuarie 2008 emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a forței de muncă din cadrul, a stabilit în favoarea reclamantului o pensie de invaliditate gradul II cu începere de la data de 1 februarie 2008. S-a reținut, astfel, că reclamantul a realizat un stagiu total de cotizare de 39 ani, 11 luni și 17 zile, față de un stagiu necesar în condițiile anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000 de 35 ani. Cuantumul pensiei a fost determinat de pârâtă ca fiind de 894 lei, corespunzător unui punctaj mediu anual de 1,53735 și unei valori a punctului de pensie de 581,30 lei.

La data de 18 iunie 2008, ca urmare a revizuirii medicale la care a fost supus reclamantul, fiind emisă decizia asupra capacității de muncă nr.18 din 10 martie 2008, pârâta a emis la rândul său o nouă decizie de pensie, prin care reclamantului i se deschidea dreptul la pensie de invaliditate gradul I, cu începere de la data de 1 aprilie 2008. Tot prin această decizie s-a stabilit în favoarea reclamantului și o indemnizație de însoțitor în cuantum de 500 lei, revizuindu-se totodată și elementele de calcul ale punctajului mediu anual.

Astfel, corespunzător unui stagiu de cotizare realizat de 40 ani, 1 lună și 17 zile și unui stagiu necesar de 35 ani, a fost stabilit un punctaj mediu anual de 1,54004.

Principala critică formulată de reclamant a vizat stagiul complet de cotizare și care, în opinia sa, trebuia calculat potrivit art. 47 alin. 1 lit. b raportat la art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000. Prevalându-se de împrejurarea că a prestat activitate în muncă, fiind deja încadrat într-un grad de invaliditate, reclamantul a susținut că îi sunt aplicabile prevederile art. 47 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 conform cărora "persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa 3 cu 10 ani reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puțin 2/3 din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat".

Dispozițiile invocate, incluse în secțiunea consacrată pensiei pentru limita de vârstă, nu au însă incidență în cazul reclamantului, care a solicitat acordarea unei pensii de invaliditate, reglementată prin art. 53-64 din același act normativ. Prin urmare, o eventuală reducere a stagiului de cotizare și a vârstei

standard de pensionare ar putea profita reclamantului, care a realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, la momentul la care acesta va solicita obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

În speță, reclamantul era îndreptățit la pensie de invaliditate în temeiul art. 58 din Legea nr. 19/2000, indiferent de stagiul de cotizare realizat, întrucât invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă. În ce privește modul de calcul al pensiei de invaliditate, în lipsa unei dispoziții derogatorii exprese, sunt aplicabile prevederile art. 76-77 din Legea nr. 19/2000 referitoare la înmulțirea valorii unui punct de pensie cu punctajul mediu anual - rezultat din împărțirea numărului total de puncte la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut de anexa nr. 3.

Prin urmare, în condițiile în care reclamantul a precizat că nu contestă punctajul total stabilit de pârâtă la 53.80729, aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art. 78 din lege conduce la stabilirea unui punctaj mediu anual de 1,71116, superior celui rezultat din calculele casei de pensii.

În ce privește data de la care reclamantul este îndreptățit la pensie de invaliditate gradul I, din examinarea înscrisurilor depuse la dosar rezultă că prin decizia asupra capacității de muncă nr. 283 din 23 ianuarie 2008 s-a dispus încadrarea reclamantului în gradul II de invaliditate. Această decizie, necontestată în condițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 și, deci, definitivă, a stat la baza emiterii deciziei de pensie din data de 13 iunie 2008, contestată în cadrul acțiunii de față.

Ca urmare a contradicțiilor existente între actele medicale depuse la dosarul administrativ de către reclamant, Casa Județeană de Pensii Cas olicitat Institutului Național de Expertiza Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă o reexaminare a dosarului medical în vederea stabilirii cu exactitate a afecțiunii de care suferă reclamantul, a cauzei invalidității precum și a datei la care aceasta s-a instalat.

Urmare acestor demersuri, a fost emisă decizia asupra capacității de muncă nr. 18 din 10 martie 2008 prin care s-a stabilit că reclamantul se încadrează în gradul I de invaliditate, data ivirii invalidității fiind 14 ianuarie 2008.

În temeiul acestei decizii pârâta a emis la rândul său decizia privind acordarea pensiei de invaliditate gradul I, cu începere de la data de 1 aprilie 2008, făcând în acest sens aplicarea prevederilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 potrivit cu care "dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală".

În acest context, față de prevederile art. 61 din Legea nr. 19/2000 s-a reținut că tot de la data de 1 aprilie 2008 reclamantul era îndreptățit să primească și indemnizația de însoțitor.

Referitor la solicitarea reclamantului de luare în considerare a unui stagiu asimilat de 1 an și 15 zile, corespunzător perioadei 16 iulie 1982 - 1 august 1983, în care a beneficiat de pensie de invaliditate gradul II, din examinarea buletinelor de calcul depuse la dosar de către pârâtă rezultă că această perioadă nu a fost într-adevăr valorificată la stabilirea punctajului mediu anual. Pârâta a fructificat însă toate mențiunile din carnetul de muncă al reclamantului și din

adeverințele depuse de acesta odată cu cererea de pensionare, perioada la care se face referire prin prezenta contestație nefiind indicată în cuprinsul acestor documente doveditoare ca stagiu de cotizare efectiv sau asimilat.

Cum astfel de înscrisuri nu se regăsesc în cuprinsul dosarului administrativ, în mod corect pârâta a valorificat doar mențiunile din carnetul de muncă, din această perspectivă decizia de stabilire a drepturilor de pensie fiind legală. Reclamantul are posibilitatea ca, în condițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000, să solicite recalcularea pensiei prin adăugarea acestui stagiu suplimentar, depunând în acest sens acte doveditoare din care să rezulte în mod concret perioada în care a beneficiat de pensie de invaliditate gradul II.

Pentru considerentele expuse, instanța de fond a reținut că decizia de pensie emisă la data de 18 iunie 2008 este nelegală sub aspectul punctajului mediu anual stabilit, astfel că a dispus anularea ei. Pe cale de consecință, pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei de invaliditate gradul I pentru un punctaj mediu anual de 1,71116 începând cu data de 1 aprilie 2008.

Criticile reclamantului referitoare la celelalte aspecte de nelegalitate fiind găsite nefondate, au fost respinse de către instanța de fond.

În ce privește decizia de pensionare din data de 13 iunie 2008, ținând seama de împrejurarea că aceasta a fost revizuită chiar de către pârâtă, prin decizia emisă la data de 18 iunie 2008, contestația reclamantului a fost respinsă ca rămasă fără obiect.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii

Critica sentinței prin motivele de recurs, a vizat, în esență, următoarele:

În mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâtei să emită reclamantului o nouă decizie privind acordarea pensiei de invaliditate pentru un punctaj de 1,71116 din 1 aprilie 2008.

Casa Județeană de Pensii C în mod corect a emis decizia nr. - din 13 iunie 2008, privind acordarea pensiei de invaliditate gradul II potrivit deciziei asupra capacității de muncă nr. 283 din 23 ianuarie 2008, eliberată de Cabinetul de Expertiză Medicală.

Mai mult, datorită faptului că reclamantul nu a contestat decizia medicală nr. 283 din 23 ianuarie 2008, în temeiul art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 Casa Județeană de Pensii Cae mis în mod corect decizia administrativă "invaliditate gradul II".

În baza deciziei asupra capacității de muncă emisă de medicul expert, reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate și nu gradul I, cum greșit consideră reclamantul.

Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamantul este îndreptățit la pensie de invaliditate în temeiul art. 58 din Legea nr. 19/2000 indiferent de stagiul de cotizare întrucât invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă.

În ceea ce privește modul de calcul al pensiei de invaliditate sunt aplicabile dispozițiile art. 76-77 din Legea nr. 19/2000, referitoare la înmulțirea valorii unui punct de pensie cu punctajul mediu anual rezultat din împărțirea numărului total de puncte la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3.

Pârâta se raportează în mod greșit la un stagiu complet de 35 ani prevăzut în anexa nr. 9 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, în timp ce stagiul corect de cotizare impus de anexa 3 legii este cel de 31 ani și 6 luni.

În condițiile în care reclamantul a precizat că nu contestă punctajul total stabilit de pârâtă la 53.80729, aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art. 78 din lege conduce la stabilirea unui punctaj mediu anual de 1,71116, superior celui rezultat din calculele casei de pensii.

Prin decizia asupra capacității de muncă nr. 283 din 23 ianuarie 2008 s-a dispus încadrarea reclamantului în gradul II de invaliditate, data ivirii invalidității fiind 14 ianuarie 2008.

Această decizie a stat la baza emiterii deciziei de pensie din data de 13 iunie 2008, contestată în cadrul acțiunii de față.

Din cauza contradictorialității existente între actele medicale depuse la dosarul administrativ de către reclamant, Casa Județeană de Pensii Cas olicitat Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă o reexaminare a dosarului medical în vederea stabilirii cu exactitate a afecțiunii de care suferă reclamantul, a cauzei invalidității, precum și a datei la care aceasta s-a instalat.

În urmare acestor demersuri a fost emisă decizia asupra capacității de muncă nr. 18 din 10 martie 2008, prin care s-a stabilit că reclamantul se încadrează în gradul I de invaliditate, data ivirii invalidității fiind 14 ianuarie 2008.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în- C, județul C, împotriva sentinței civile nr. 126/AS din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C, strada - cel nr. 49, bloc 18,. B,. 3,. 18, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 septembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman

Grefier,

- -

Jud. fond -,

Red. dec. rec. jud. /8.10.2009

grefier

2 ex./9.10.2009

Președinte:Răzvan Anghel
Judecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 225/2009. Curtea de Apel Constanta